2,290 matches
-
un cal țintat. Tenace, dârză și aprigă, punând cap la cap cele aflate cu o logică impecabilă, ia urma oilor și a ciobanilor. Cu o deducție uimitoare de detectiv dovedește, relatând în amănunt, înfăptuirea crimei și-i demască pe vinovați. Datina înmormântării și pedepsirea ucigașilor vin dintr-o credință străveche a poporului și sunt împlinite după legi nescrise, pentru că "cine ucide om nu se poate să scape de pedeapsa dumnezeiască". Odată împlinită datoria și înfăptuită dreptatea, viața reintră în normal, "ne-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
înfăptuită dreptatea, viața reintră în normal, "ne-om întoarce iar Ia Măgura ca să luăm de coadă toate câte le am lăsat". În acțiunea sa, Vitoria dovedește spirit justițiar, inteligență, luciditate, stăpânire de sine, devotament și neclintire în împlinirea tradițiilor și datinilor străvechi. 2. Gheorghiță * “Era flăcău sprâncenat ș-avea ochii Vitoriei” * “De-acu trebuie să te arăți bărbat. Eu n-am alt sprijin și am nevoie de brațul tău “(Vitoria) Fiul lui Nechifor și al Vitoriei Lipan, aflat la începutul romanului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care pun în lumină concepția despre viață și moarte a ciobanului moldovean, atitudinea lui în fața morții și îi evidențiază unele însușiri, sporind totodată elementul fabulos și lirismul textului. Prin intermediul acestei alegorii, poetul transpune, în primul rând în plan artistic o datina româneascâ., potrivii căreia desfășurarea ceremoniei funebre al celor necăsătoriți ia forma unei nunți simbolice, întrucât căsătoria este considerată o etapă atât de importantă în existența umană, încât neîmplinirea ei ar însemna neîmplinirea veșnică a omului. Existența trebuie să cuprindă deci
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
unei nunți simbolice, întrucât căsătoria este considerată o etapă atât de importantă în existența umană, încât neîmplinirea ei ar însemna neîmplinirea veșnică a omului. Existența trebuie să cuprindă deci și momentul nunții, acesta fiind un nou început în perpetuarea vieții. Datina aceasta strămoșească constă în mod concret în înlocuirea elementelor ceremonialului funebru cu cele ale ceremonialului nupțial, dar în baladă, acestea din urmă sunt substituite, la rândul lor, cu elementele naturii, ale întregului cosmos, deoarece, așa cum remarca Mircea Eliade, în baladă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că odată căsătorite, „femeile trebuie să le fie obediente” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 932). În mod normal, căsătoriile sunt aranjate între familii prin intermediul prietenilor sau cunoștințelor. Plecând de la originea cuvântului töre, care în limba turcă înseamnă obicei și face referire la „datină, regulă, lege, morală și etică”, vom considera un tip de violență extremă: „crimele săvârșite în numele onoarei” (honor killings) sau, cum mai sunt numite, „crime obișnuite” (customary murders) (Arin, 2001, p. 822). Acestea au la bază, potrivit lui Canan Arin (2001, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se înțelege, de iubire -, de răsună odaia. Hm!, cutezam în mine, iuți sînt la mînă francezele voastre! Pînă la sfîrșitul mesei s-a bisat, terțat tragerea palmelor și pumnii în public, fără ca bărbatul său să facă obiecție. Așa va fi datina în Paris, îmi ziceam: iată am ocazie a o observa. Cînd am rămas singur, cu amicul romînului în chestiune, l-am întrebat: «-Ce femeie are amicul d-tale?» «-O cocotă; nu vezi cum lucrează din palme și pumni?» Atunci mi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
direct cu autorii, încercând să-i grupeze în jurul ei, după modelul „Convorbirilor literare”. Această inițiativă nu a avut însă rezultatul așteptat. B. P. Hasdeu și-a tipărit în A.r. câteva studii istorice, iar G. Missail un amplu articol despre datini, moravuri și despre literatura folclorică, precum și un altul în care analiza muzica populară. În afară de cronici plastice, C. Esarcu a mai scris și comentarii la spectacolele Teatrului Național din București, prilej de a discuta menirea primei instituții scenice românești și structura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
de real folos în tot timpul anului la geografie când vom avea de realizat hărți pentru localizarea diferitelor forme de relief, orașe, centre de cultură. Cu succes putem aplica interdisciplinaritatea la obiectele limba română, educație tehnologică, educație muzicală cu tema „Datini de Anul Nou”. La limba română vom desfășura lecția de predare - învățare „Plugușorul” și „Sorcova”, unde elevii vor învăța că plugușorul este un colind străvechi prin care se fac urări pentru anul care vine , colindpăstrat de la strămoșii noștri, care aveau
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
sunt tot atâtea exemple de influențare a destinului individual și colectiv. Chiar dacă a trecut aproape neobservat, în 1884, studiul lui Atanasie Marian Marienescu, Cultul păgân și creștin, un amplu proiect, din care a luat ființă doar vol. I, Sărbătorile și datinile române vechi, operă de istorie comparată a religiilor, este structurat în funcție de curgerea zilelor anului, incluzând toate sărbătorile fixe și mobile și toate divinitățile romane cronologic, și analiza originii lor, a metamorfozelor suferite în timp. Pe un plan secund apare și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează în prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îndepărtate de casă. Mama lui are mulți pețitori, dar îl acceptă numai pe fiul ei. Forța fatalității, autoritatea infailibilă a destinului reprezintă nodul fundamental din narațiunea Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui [B.P. Hasdeu]. Elena Niculiță-Voronca include în Datinile și credințele... o poveste în care "un filosof" spune părinților ce anume "îi era scris" copilului în viață: "Să facă trei maice îngreunate, să-l omoare pe tatăl său și să trăiască cu mama sa." În consecință, îi dau drumul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
șoarece ce ducea la puț, sau se îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată [Copilul ursit sa se înece, B.P. Hasdeu]. Aceeași istorie se repetă în legenda consemnată de Adrian Fochi, în Datini și eresuri populare: "femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca în ziua cea din urmă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
face femeile însărcinate să nască înainte de vreme copii morți), Baba Coaja ("care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul"). Artur Gorovei arată în Datinile noastre la naștere că femeile însărcinate se tem în special de Samca (numită în Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar în Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când era însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a încercat "s-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
naștere făcut la primărie și pe care mai nimeni nu i-l știe, și alt nume cu care-l strigă lumea [...]. Când unui părinte nu-i trăiesc copiii, ori îs tot bolnavi, ceea ce însemnează că îi chinuiește Necuratul, atunci este datina să i se schimbe numele de botez, crezându-se că sub acest nume nou nu-l va mai recunoaște Necuratul, " Ducă-se pe pustii", și-l va lăsa în pace." În cazurile în care se înregistra decesul copiilor, o femeie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
treia. Dacă o nimerește pe cea dintâi, atunci va avea în viața lui trei femei. Când doi soți se despart, însemnează că bărbatul nu a nimerit pe nici una din cele trei ursite și a luat pe alta străină." În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita: "Fetele sunt proaste că umblă după bărbați, las să vie calul la iesle, nu ieslea să umble după cal." (Botoșani); "Cal de visează fata, e ursitori; cum va fi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
altă zodie" decât el. O dată, susține că "stogul cu grâu este al lui" și s-a prefăcut cenușă. Credința că "norocul fuge și se ascunde printre alte noroace, dar este om care n-are nici defel noroc" este ilustrată în Datinile și credințele... [Niculiță-Voronca] printr-o poveste despre un băiat care slujea la un om pentru o bucățică de pâine, fără să aibă parte nici de-atât. Omul îl sfătuiește astfel: "tu n-ai noroc, vine alt noroc și-ți mănâncă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
FAVRET-SAADA, Jeanne, Les mots, la mort, les sorts, Paris, Gallimard, 1997. FESTINGER, Léon, RIECKEN, Hank, SCHACHTER, Stanley, L'échec d'une prophétie. Psychologie sociale d'un groupe de fidèles qui prédisaient la fin du monde, Paris, PUF, 1993. FOCHI, Adrian, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului XIX-lea, București, Ed. Minerva, 1976. FOUCAULT, Michel, Histoire de la folie à l'âge classique, Paris, Gallimard, 1972. FRANCE, Claudine de, Cinéma et anthropologie, Paris, Edition de la Maison des Sciences de l'Homme, 1989
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale unor practici și semne prevestitoare întâlnim în varii lucrări de specialitate: S. Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri, București, Ed. Coresi, 1996; S. Florea Marian, Sărbătorile la români, București, Ed. Fundației Culturale Române, vol. I-II, 1997; Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, București, Ed. Minerva, 1976; Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, Ed. Socec, 1916; Tudor Pamfile, Văzduhul după credințele poporului român, București, 1916; Tudor Pamfile, Pământul după credințele poporului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de către preoți sau mireni. August Treboniu Laurian, Ioan C. Massim, Dicționarul limbii române, București, vol. I, 1871; Ion Heliade Rădulescu, Pagini alese, București, Ed. Tineretului, 1961; Henri Stahl, Eseuri critice despre cultura populară românescă, București, Ed. Minerva, 1983; Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ed. cit.; Moses Gaster, Literatura populară română, ed. cit.; Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura românească, ed. cit.; Traian Herseni, "Individ și societate în satul Fundul Moldovei", în Arhiva pentru Știință
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
relativă la ceea ce numesc cuviincios și necuviincios, în gesturile corpurilor lor și în celelalte găteli; dacă printre ei se arată o cinste deosebită acelora ce inventează ceva nou în materia aceasta, care introduce găteli, culori, mode diferite de cele ale datinilor vechi, putem asigura, fără teamă de a ne înșela, că nu e nimic mai nenorocit pentru un stat decât asemenea schimbări". (Platon, Legile, 1995, pp. 208-209) Platon surprinde aici acea ambiguitate a jocului la care ne-am referit anterior, liber
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
natura și legea se opun într-un mod absolut antinomic. Cele două se contrazic și se contracarează. A te situa de partea celei dintâi implică respingerea celei de-a doua și viceversa. Toate legile îngrădesc autonomia și libertatea individului: tradiție, datină, obicei și legi pozitive, iată tot atâtea limite pentru expansiunea individuală, singura măsură a judecăților și acțiunii, a teoriei și a practicii. Antiphon enunță un adevăr major: el alege tabăra naturii și se vrea inamicul legilor!" (Onfray, 2008, p. 91
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Isvor, le pays des saules a stârnit senzație prin materialul inedit și pitoresc, inspirat de realitățile rurale românești. Măiestria autoarei rezidă în trasarea unei anume configurații spirituale a țăranului, a omului unei civilizații vechi, surprins în fluxul existenței lui cotidiene. Datinile și obiceiurile apar ca niște coordonate fundamentale ale traiului isvorenilor, generând drame și acționând ciclic, implacabil, asemenea destinului. „Țara sălciilor” se conduce după legi proprii, cu reminiscențe venite din timpuri străvechi. Imaginea satului este, astfel, ușor aureolată prin transfigurare mitică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
nostalgiei sau al arhaicului; promovează la scară umană, "in situ", omul și comunitatea, reprezentînd o punte de legătură între tradiție și modernitate printr-o posibilă lectură comparativă arhaic modern postmodern: așezările și specificul acestora tradus prin valorificarea tradițiilor, a unor datini și obiceiuri, activitățile și sectorul casnic, dinamica așezărilor rurale împreună cu elementele de cultură specifice; implică proiecte muzeotehnice moderne prin tehnici de expunere permisive contactului nemijlocit cu artefactele. Un proiect muzeografic operaționalizat care reactualizează trecutul într-o manieră specifică prezentului pe
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Înmormântarea feciorului de domn) preiau din b. nu numai concepția filosofică populară asupra morții, ci și elemente stilistice și compoziționale specifice. B. este cultivat și astăzi, viabilitatea acestei specii datorându-se prezenței ei în ceremonialul înmormântării. Surse: T. T. Burada, Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, București, 1892; I. Pop-Reteganul, Bocete, adecă cântări la morți, Gherla, 1897; Alexandru Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]