5,739 matches
-
vizitele protocolare de rămas bun. Corabia mea plutea liniștit pe Rio de la Plata, dar, precum orchestra de pe Titanic, am "cântat" până în ultimul moment: eram de trei ani vicedecan al Corpului Diplomatic și în vacanța din iunie-septembrie a Nunțiului am fost Decan interimar, având de organizat o suită de acțiuni. Cu noii pași făcuți de România către UE începusem să particip la reuniunile ambasadorilor statelor UE, m-am deplasat pentru acțiuni "de promovare" în 4 departamente, am ținut conferințe, am acordat interviuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ale disciplinei respective. Teza de doctorat, susținută cu succes în 1972, a constituit o sinteză a cercetărilor sale în domeniul dinamicii așchierii metalelor. Concomitent cu munca didactică, a îndeplinit sarcini de conducere de mare răspundere, cum a fost cea de decan al Facultății de mecanică (19521959ă și de prorector al Institutului Politehnic din Iași (1959-1962ă, contribuind la dezvoltarea învățământului tehnic superior din Iași. Gheorghe Cașler a militat pentru găsirea celor mai bune soluții privind modernizarea învățământului. O realizare cu totul remarcabilă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
la Facultatea de Pescuit și Piscicultură din Constanța, având funcția de conferențiar, apoi de profesor șef de catedră. În anul 1956, prof.dr. Sergiu Cărăușu este numit șef al Stațiunii de Cercetări Marine, director al Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea și decan al Facultății de Pescuit și Piscicultură din Constanța. Cercetător pasionat, dascăl exigent și meticulos, Sergiu Cărăușu revine la Universitatea din Iași în anul 1960 ca șef al catedrei de Zoologie și titular al disciplinelor de Hidrobiologie generală, Oceanologie și Limnologie
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
matematici superioare și matematici speciale între anii 19481954. A îndeplinit funcțiile de șef de catedră la geometrie în cadrul facultății de matematici a Universității ieșene între anii 1960-1975, iar la Institutul Politehnic timp de doi ani; între anii 19531968 a fost decanul facultății de matematică și fizică. Ca profesor a adus un suflu nou în predarea matematicii. „Când apărea la catedră - spune prof.dr. Elena Vamanu - vocea lui caldă și părintească spărgea «zidul», ce exista la alte catedre, dintre profesor și studenți, fiind
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
noastră, care a elaborat și a predat un curs de Pedologie ameliorativă. S-a preocupat de elaborarea planului de învățământ pentru specialitatea de îmbunătățiri funciare, deoarece era prima facultate de acest profil din țară. A fost o perioadă de timp decan al Facultății de Îmbunătățiri Funciare din Galați și apoi șef de catedră la aceeași facultate. Timp de peste patru decenii, prof.ing. Leonida Guștiuc a desfășurat, cu toată dăruirea, o bogată activitate didactică, ținând cursuri de înalt nivel științific și contribuind în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și profesor, a ținut numeroase cursuri din diverse ramuri ale psihologiei. Concomitent, a funcționat ca profesor de Psihologie la Seminarul Pedagogic Universitar (19281936ă, psihotehnician la Institutul Psihotehnic din Iași, apoi ca director al acestui institut (1938-1948ă. A deținut postul de decan al Facultății de Litere și Filozofie (1944-1945ă, de prodecan al aceleiași facultăți, până în 1949 și de decan al Facultăților de Pedagogie Psihologie și de Filozofie (1948-1951ă. În anul 1970, când a ieșit la pensie, a devenit profesor consultant. Pentru activitatea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Psihologie la Seminarul Pedagogic Universitar (19281936ă, psihotehnician la Institutul Psihotehnic din Iași, apoi ca director al acestui institut (1938-1948ă. A deținut postul de decan al Facultății de Litere și Filozofie (1944-1945ă, de prodecan al aceleiași facultăți, până în 1949 și de decan al Facultăților de Pedagogie Psihologie și de Filozofie (1948-1951ă. În anul 1970, când a ieșit la pensie, a devenit profesor consultant. Pentru activitatea didactică desfășurată timp de peste patru decenii, Vasile Pavelcu a fost distins cu titlul de Profesor Universitar Emerit
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a cuptoarelor electrice, a motoarelor liniare, studiul surselor neconvenționale de energie electrică etc. Sub îndrumarea Profesorului Prisacaru și-au susținut tezele de doctorat tineri ai anilor 1970-1980 care azi sunt profesori la Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iași: prof.dr.ing. D. Alexa (decanul Facultății de Electrotehnicăă, prof.dr.ing. R. Olah, prof.dr.ing. C. Botez, prof.dr.ing. L. Cantemir, prof.dr.ing. L. Ciobanu etc. Tot de îndrumarea lui s-au bucurat mulți specialiști din cercetare: dr.ing. O. Stavrescu, dr.ing. R. Florescu, actualmente director cu calitatea produselor la firma
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și purtând pe cap chipa, Îmi spune c) „teritoriile eliberate” trebuie colonizate și aduse pe calea cea bun) de evrei. Cisiordania este P)mântul F)g)duinței. În fond, la fel este și Transiordania. Profesorul Fisch, englez prin naștere și decan al nu știu c)rei facult)ți la noua universitate din Beersheba, nu are r)bdare s) asculte și obiecțiile mele. Îmi spune pe un ton sever, cu accent de Oxbridge, c) noi, evreii americani, nu suntem deloc evrei. Este
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
un regizor intervenționist și de aceea nu l-am Înțeles pe Moni, care avea o mână extrem de ușoară, culmea eleganței pentru el fiind ca prezența regizorului nici să nu se simtă. El era cel mai fin dintre regizori. De Loghin, decanul școlii, ne era frică. Trecea pe coridor cu un aer grav, impozant. Câteodată Îl vedeam În compania maestrului Costache Antoniu, marele rector al Institutului, deși el trecea mai turmentat - sau așa Îl vedeam noi, din cauza nasului mereu roșu, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Loghin nu m-a surprins prea mult, dar nu mi-a venit să cred că el nu avea nici o idee despre cine erau vecinii lui de scaun! Îmi era sincer milă de el, văzându-l pierdut fără scaunul lui de decan. Nu știu ce a crezut despre spectacol, nu l-am văzut la sfârșit. A dispărut și până azi mă Întreb de ce a ales exilul acest pilon al proletcultismului? Poate a făcut-o din dragoste. Credea În talentul de poetă al soției și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
vechiul obicei rusesc de a Împărtăși un moment de tăcere Înaintea unei călătorii. Nemișcate, după o agitație Împotriva cronometrului (trenul pleacă În douăsprezece minute!), personajele parcă deveneau niște sculpturi fixate În eternitate. GB: Îmi aduc aminte că Walter Kerr, severul decan al criticii americane, a scris În New York Times că acest moment i-a dat senzația că vede un vagon de marfă cu fân pe jos, plin de oameni În drum spre execuție. Pentru mine, Însă, intenția era alta: nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
redus decorul la esențial și am regăsit În simplitatea naturală a parcului, sub cerul liber, o conexiune cu natura cosmică și umană a piesei, pe care o pierdusem În meandrele tehnologiei. Sonata spectrelor la Yale Robert Brustein, faimosul critic și decan al Școlii de Dramă de la Yale University, conducea În același timp un teatru de repertoriu curajos În New Haven. Mi-a propus să montez acolo Sonata spectrelor de Strindberg. Regiunile Întunecoase ale subconștientului sunt la greci aduse la suprafață prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
oarecum nimerite), foloseam, cum se poate remarca, în primul caz o imagine „plutonică”, iar în al doilea, una „neptunică”, pentru același subiect. Un continent are și țărmuri de mare și zăcăminte subterane. Altfel n-ar fi continent. Comicul și zeflemeaua Decanul caragialiștilor, Șerban Cioculescu, folosește aproape totdeauna, când vine vorba, formula „umorul lui Caragiale”. Firește, nimeni nu poate contesta justețea acestei formule. Dar a avea umor nu înseamnă a fi negreșit umorist, după cum a fi umorist nu ̀ nseamnă totdeauna a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
G. Antonescu. Pe cărțile sale era scris: „Ex meis libris”, și semnat. C.V.Picoș. Ca profesor universitar, unchiul Constantin a creat cursuri speciale la Politehnică, cursuri care nu se predau înainte de venirea lui, din lipsă de specialiști. A fost decan al Facultății de mecanică. A prezidat sute de comisii de „Doctorat”. A avut în supraveghere mai multe facultăți politehnice din țară (la Suceava, la Galați). A lăsat cursuri universitare pentru studenți. Deși a urcat atât de sus pe treptele științei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am ajuns să scriu despre astfel de probleme, voi face însemnarea că dintre cei opt copii ai soților Vasile și Iordana Picoș, cei mai dotați au fost Constantin și mămica. Da, mămica putea să fie profesor universitar, putea să ajungă decanul unei facultăți, ar fi putut să fie om de știință și profesor emerit. Dovada,. . tocmai fratele ei, profesor emerit, doctor, inginer, Constantin V. Picoș. Când se făceau amarnice presiuni asupra țăranilor pentru înscrierea la colectivă; când se confiscau grâul, porumbul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în această organizație democrată a studenților. Studenții teologi au cerut insistent, și cu acest prilej, aprobare pentru reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” ca având specific teologic. S-a produs un vacarm pentru liniștirea căruia au intervenit profesorul Justin Moisescu și apoi decanul Facultății de Teologie, Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu. Lucrurile nu s-au lămurit, studenții teologi nu s-au liniștit, iar părintele Cicerone a cerut ca studenții să spună ce doleanțe au, ce vor. În această situație, colegul Gheorghe Aroneanu a propus
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a dat cuvântul. Am prezentat motivele noastre, dar am și atacat „argumentele” aduse de delegații de la Iași și am tras concluzia că nu vom adera la propunerea ieșenilor de a ne înscrie în Uniunea Studenților Democrați. Părintele profesor Cicerone Iordăchescu, decanul nostru și profesorul Justin Moisescu au insistat ca să renunțăm la reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” care fusese desființată și să ne înscrim în „Uniunea Studenților Democrați”. Înfierbântat, necontrolat, am reluat cuvântul și i-am jignit și pe deleagații de la Iași că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
putut să suport m-am plâns părintelui profesor Orest Bucevschi. Dânsul l-a convins pe „preotul” Mihai Cazacu să renunțe la îndoctrinarea mea marxistă. În anul mutării Facultății de Teologie la Cluj, de fapt a desființării Facultății, a fost numit decan părintele profesor diacon Nicolae Nicolaescu din Bucureștri. Prea Cucernicia Sa m-a obligat să eliberez camera (antreul) în care locuiam în Internatul Teologic și astfel am ajuns laolaltă cu socrii mei, pe strada Ciprian Porumbescu la nr. 32. Aveam ambele familii o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nemotivată așteptare în fața cortinei, la tribuna pregătitătă cu rafinament, agrementată cu un meritat ambient floral, și-a făcut apariția sărbătoritul îmbrăcat cu un imaculat sacou alb. Rectorul Academiei de Arte George Enescu, profesor universitar Dimitrie Gavrilean, urmat de cei doi decani profesor doctor Corneliu Solovăstru și profesor doctor Viorel Munteanu, îmbrăcați în toga academică adecvată, au marcat deschiderea evenimentului anunțat. Dimitrie Gavrilean, rectorul Academiei, profund marcat de emoție și de o nedorită indispoziție, a luat cuvântul. Corul Academiei, inspirat amplasat la
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
prof.univ. dr. Viorel Munteanu, a dat citire, mai întâi, scrisorii Senatului Universității prin care se face cunoscută aprecierea unanimă a membrilor acestui for academic pentru acordarea înaltului titlu lui Ion Holender. Se dă apoi cuvântul prof. univ. dr. Corneliu Solovăstru, decanul Facultății de Interpretare, care, după uzanțele unor astfel de evenimente, citește Laudatio. Rectorul Viorel Munteanu citește apoi hotărârea Senatului prin care se acordă titlul de Doctor Honoris Causa lui Ioan Holender, căruia i se înmânează și Diploma de onoare acordată
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cabinetului profesorului de filosofie. O frenezie ciudată pusese stăpânire pe mine. Simțeam că sunt gata să descopăr o altă lume despre care nu cunoșteam nimic. M-am oprit lângă o ușă pe care era o tăbliță neagră. Pe ea scria DECAN. Am grăbit pasul. Ceva mai departe de acea ușă, un tânăr zâmbitor m-a întrebat: Ce căutați aici? Pe Dumnezeu? Pe Dumnezeu? am întrebat mirată. Tânărul a început să râdă. Nu știai? Aaaa, ești de la fără frecvență! Așa îi spunem
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Am grăbit pasul. Ceva mai departe de acea ușă, un tânăr zâmbitor m-a întrebat: Ce căutați aici? Pe Dumnezeu? Pe Dumnezeu? am întrebat mirată. Tânărul a început să râdă. Nu știai? Aaaa, ești de la fără frecvență! Așa îi spunem decanului. Ai grijă să nu te vadă că umbli pe aici. Într-un târziu, am găsit ușa pe care scria numele profesorului. Am bătut timid. Ai nimerit, mi-a spus zâmbitor din ușă. E cam greu de ajuns aici. 161 Profesorul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
rectorului, reintegrarea celui În cauză. Într-o hotărâre a senatului universității, consemnată În procesul verbal nr. 76/1921, acest for de conducere solicită, la rându-i Ministerului Învățământului - C. Angelescu - soluționarea suspendării. Față de posibilitatea Încadrării lui Constantin Stere la catedră, Decanul Facultății de Drept, A. C. Cuza, Își exprima violent protestul (arh. univ. dosar 4/1921 fila 188): Interpelat În Parlament Ministrul Învățământului avea să declare că nu poate dispune În privința suspendării, atâta timp cât Curtea Marțială nu a dat nici un verdict. O nouă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dat nici un verdict. O nouă manifestare, de solidaritate se produce la 30 iunie 1922, când 26 de profesori consideră, Într-un memoriu argumentat, că suspendarea era ilegală și injustă. Potrivit normelor autonomiei universitare, nu s-a putut trece peste Decizia decanului Facultății de Drept, Al. I. Cuza. Astfel, Constantin Stere a rămas suspendat din funcția de profesor timp de 17 ani, până la pensionarea sa 1 februarie 1936. La câteva luni, de la pensionare fostul mare luptător pentru cauza Basarabiei, se stingea copleșit
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]