27,663 matches
-
al profesiei noastre. Îmi plac discuțiile cu ea fiindcă știu că, de fiecare dată, plec cu ideile clarificate. Îi admir calmul și capacitatea de a discuta constructiv. Am mulți prieteni și la Cluj, unde am fost mai des în ultimul deceniu din cauza lui Marian Papahagi. Dintre clujeni, țin în mod special la lingviștii Sabina Teiuș și Mihai Gherman - acesta din urmă și paleograf și filolog, specializări tot mai rare în România, unde, din păcate, științele filologice atrag tot mai puțini tineri
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
balcanice în care locuiesc. Din nenorocire, situația geografică sau geopolitică e aici de așa natură încît nu era și nu este posibil să fie unite teritorial zonele locuite de aromâni cu România. Și realitatea de astăzi ca și cea din deceniile precedente demonstrează că întregul efort financiar al României de la sfârșitul veacului al XIX-lea n-a dat deloc, în timp, rezultatele scontate. Dar, consideră dl Carageani, "fără acest sprijin important, ce le-a dezvăluit aromânilor, prin intermediul școlii, trecutul lor și
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
tentativă de conciliere a etern antagonicelor categorii paralele, filmul "comercial" și filmul "de autor". Poate că nu întîmplătoare este și asocierea pe generic a unor nume ce amintesc de doi clasici autohtoni care s-au impus atenției mapamondului cinematografic în deceniul șase : Raj Kapoor și Satyajit Ray, unul supralicitînd sentimentalismul conflictelor specifice, celălalt convingînd prin austeritate, rafinament și ironie. Meritul esențial al acestei pelicule în două serii propusă cu mari și îndreptățite speranțe în plin sezon estival constă în faptul că
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
cuprind o intensificare a aprecierii (excelent - îngrozitor) sînt foarte folosiți în comunicarea curentă și implică un grad mare de subiectivitate și chiar de afectivitate; de aici și nevoia de a-i substitui periodic, pentru a reîmprospăta inventarul expresivității. Acum cîteva decenii, enunțul judecăților tranșante era asigurat, în registrul colocvial-argotic, de cuplul mișto - nasol; cele două cuvinte sînt încă în uz, dar s-au banalizat, iar generațiile mai tinere recurg cu precădere la sinonimele lor, marfă și nașpa. Din punct de vedere
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
după premieră: Dacă naziștii ar fi cîștigat războiul și ministerul lor de propagandă ar fi decis să facă un film despre revoluția americană, Patriotul ar fi fost exact ceea ce voiau. Este filmul cel mai fascist, în sens propriu, al ultimelor decenii!") ; nașterea unei națiuni e plătită cu lacrimi și sînge; armata populară are de partea ei "rîul, ramul" și vine cu tehnici de luptă neortodoxe; scrobita armată a Coroanei răspunde cu o serie de cruzimi dezonorante (de pildă incendierea unei biserici
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
periferiei vegetale. Ce relație directă, evident, de adversitate, poate exista între un partid politic populist și lumea fragilă a bunurilor culturale nu este, la prima vedere, un lucru foarte clar. în mod sigur, cenzura directă a dispărut din România ultimului deceniu, iar libertatea expresiei, atît a celei denotative, cît și a celei artistice, este și ea, orice s-ar spune, unul dintre cele mai importante bunuri cîștigate. Răspunsul la această chestiune ar putea fi unul foarte tranșant: între un partid politic
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
dorită, atît de necesară și urgentă. Căci nu toți oamenii au tăria morală de a-și face datoria și atunci când nu-i mai văd utilitatea, directă și imediată". Filosoful scria aceste fraze atît de actuale în urmă cu aproximativ șase decenii. Tot în legătură cu P.P. Negulescu, găsim în paginile Axiomei o rectificare biografică de care trebuie să se țină de acum înainte seama: cercetînd arhivele, Paul D. Popescu a descoperit că autorul lucrărilor de referință Filosofia Renașterii, Geneza formelor culturii și Istoria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
util liricii blagiene, chiar dacă aceasta se impusese, încă de prin anii treizeci, definitiv, nemaifiind negată de spirite bine anacronice ca N. Iorga, M. Dragomirescu, Gh. Bogdan-Duică, care l-au șicanat pe poet, creîndu-i o atmosferă ostilă mai bine de un deceniu (anii douăzeci). Placheta de versuri a lui Fîntîneru dezvăluie o poezie încifrată, aglomerată de simboluri criptice, de mitologie și de presimțiri ale morții, care îl ține încleștat. E o poezie greu lizibilă și fără fior. Poate că și-ar fi
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
din veniturile gospodăriei (avea o livadă, creștea păsări multe și un porc, de care el se îngrijea), se decide, acum, cînd scăpase și de profesorat, să revină la literatură. Era, nu-și dădea seama, prea tîrziu să reînceapă după trei decenii de absență și inactivitate scriitoricească. Pornește să scrie un roman pe care îl intitulează Călătoria lui Orfeu. Nu izbutește să-l termine. Dar ceea ce a lăsat, memorialul Postul din hol (amintit mai înainte) reconstituie, nu fără umor, perioada cînd, la
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
retorice "de efect" decât adevăruri verificabile. E de pildă inexactă afirmația sa că liderii PNȚCD au făcut ferfeniță în patru ani de guvernare "istoria seculară" a național-țărănismului", fiindcă național-țărănismul n-a împlinit încă un secol, ci mai are vreo două decenii bune până atunci, și pe stil vechi și pe stil nou. "Premierii avortoni" produși de PNȚCD n-au la activ devalizarea Bancorex și nici secătuirea rezervelor BNR ca alți premieri "neavortoni" care i-au precedat la Palatul Victoria. Iar președintele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
Rodica Zafiu În ultimul deceniu au început să apară și la noi dicționare, glosare și enciclopedii cuprinzînd termeni comuni și nume proprii din sfera religioasă. Deocamdată, însă, în lucrările lexicografice de acest tip a dominat latura de conținut, interesînd mai puțin aspectele propriu-zis lingvistice. Dicționarele
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
Ultimul citat e reprodus din cartea lui Constantin Călin, Dosarul Bacovia, I, subintitulată Eseuri despre om și epocă. O scriere, să spunem de la început, de o mare extindere și de o mare acribie. O carte elaborată răbdător, timp de trei decenii, și socotită încă "neterminată" în lipsa a "trei, patru piese", care, adăugăm noi, de ar fi aflate, ar prelungi, probabil, mirajul exhaustivului (un soi de fata morgana a împătimitului cercetător) cu căutarea altora. Prin urmare opera unei vieți. Firește, autorul o
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
incident produs pe cînd colabora la revista Versuri (Iași, 1911) i-a provocat lui Bacovia o reacție disproporționată, cu totul rară în cazul său, și l-a obsedat multă vreme, dovadă faptul că-și amintește de el, după aproape două decenii, într-un interviu. Întîmplarea a fost narată pe larg de redactorul publicației citate, I.M. Rașcu. Acesta subliniase și ortografiase peste tot gris cuvîntul gri, în poezia omonimă, întrucît e, zicea, "un galicism". În parodia ce s-a făcut poeziei de către
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
poetică prost mascată de cinismul său decorativ, provocator și naiv ca o pâlnie de crin voia - și reușea! - să sufere și să-și asume întreaga suferință a neamului său; niciodată o vină n-a fost mai falsă, mai expresivă!" Nostalgia deceniului șapte Articolele din Riscul în cultură au ca dominantă afectivă o nostalgie a deceniului șapte, deceniu în care Nicolae Breban, alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag și alții, a cunoscut gloria. Gloria concretă, constând în aplauze, succes la femei
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
crin voia - și reușea! - să sufere și să-și asume întreaga suferință a neamului său; niciodată o vină n-a fost mai falsă, mai expresivă!" Nostalgia deceniului șapte Articolele din Riscul în cultură au ca dominantă afectivă o nostalgie a deceniului șapte, deceniu în care Nicolae Breban, alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag și alții, a cunoscut gloria. Gloria concretă, constând în aplauze, succes la femei, cronici literare elogioase, premii, călătorii în străinătate etc. Așa cum Adrian Păunescu nu mai poate
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
și reușea! - să sufere și să-și asume întreaga suferință a neamului său; niciodată o vină n-a fost mai falsă, mai expresivă!" Nostalgia deceniului șapte Articolele din Riscul în cultură au ca dominantă afectivă o nostalgie a deceniului șapte, deceniu în care Nicolae Breban, alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag și alții, a cunoscut gloria. Gloria concretă, constând în aplauze, succes la femei, cronici literare elogioase, premii, călătorii în străinătate etc. Așa cum Adrian Păunescu nu mai poate concepe existența
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
formă de cumpărare - la început discretă, apoi din ce în ce mai explicită - a scriitorilor. Este adevărat că mulți dintre ei, printre care Nicolae Breban însuși, s-au trezit la timp și au refuzat înregimentarea, însă afirmarea impetuoasă a unei întregi noi generații în deceniul șapte rămâne și expresia voinței liderului comunist de a-și crea propriul lui anturaj cultural. Nicolae Breban tună și fulgeră împotriva criticilor areactivi de azi, împotriva frigidității manifestate de statul român față de literatură, împotriva lipsei de solidaritate a scriitorilor și
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
pe un chip urît. Iată și premisa de la care pornește profesorul Sander L. Gilman, specialist în istoria psihiatriei la universitatea din Chicago, o premisă care este însăși emblema chirurgiei estetice și reparatorii, așa cum o rezuma un medic american în primele decenii ale secolului nostru, Adalbert G. Bettman: înfrumusețarea ca formă de vindecare a psihicului uman, menită a permite individului să-și împlinească un destin fericit. A fi urît, neatrăgător, neplăcut vederii e echivalent cu a fi invalid, bolnav, nefericit. Reparînd un
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
-l mascheze. Forma grotescă a acestui complex este protocronismul din anii '70, reînviat după 1989. Dar toată istoria din ultima sută și jumătate de ani e plină de sulfuroasa lui respirație, în special după ce junimiștii au cîștigat bătălia canonică, în deceniile 7 și 8 ale secolului trecut, cu pașoptismul (și postpașoptismul) romantic și naționalist. Reacția minoratului cultural la tendința de deschidere și universalizare n-a fost pur și simplu o parte dintr-un cuplu de forțe rivale, ci singura parte care
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
Henri Zalis Școala, manualele școlare difuzează de multe decenii imaginea unor curente literare imuabil înscrise în tipare date. De tot atîta vreme cercetarea de specialitate găsește, pe baza unor atente investigații, comentarii, reeditări, exegeze, temeiuri să modifice, uneori să infirme de-a dreptul știutele verdicte. Așa se întîmplă în
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
fapt, limitele (psihice, fizice) ale ființei. Efectul de real a deplin; totul pare (pentru că vine) de la fața locului. Nu sînt metafore obsedante, ci realități obsedante Nimeni nu scapă din Uniune", iată una dintre acestea, atunci, în anii '40 și atîtea decenii după); e loc însă și pentru dragoste și vis, visuri sau - se zice - visări care să conteste, atunci și acolo, realitatea covîrșitoare: o masă poate fi, nu-i așa? - visarea foamei crunte: "De cîteva ori, în lagărele pe unde am
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
duritățile vieții, dezabuzîndu-l prematur, nepăsător la eșecuri (a fost mereu corijent în liceu și chiar repetent), tratate - toate - ca elemente firești ale unei existențe de damnat irevocabil. Era atît de delăsător și dezabuzat încît a trăit, în Bacău, aproape patru decenii (din cei 76 cît a durat existența sa fizică). Și, cum aici a trăit atît amar de vreme, biograful său acordă confortabil spațiu înfățișării orașului, cu amestecul lui între edilitarul vechi și noul trivial, cu străzile anapoda și adesea desfundate
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
un an de la absolvire). A dorit un post de copist (azi, îndeletnicirea asta se numește secretar-dactilografă) dar nu l-a căpătat, devenind suplinitor în învățămînt, apoi, totuși, copist, ajutor de contabil la prefectura Bacău. Îi venea extrem de greu, după un deceniu de boemă, să respecte un program de funcționar, cerînd mereu concedii sau abandonînd slujbele. De-abia în 1916 părăsește Bacăul, devenind copist la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. După război, în 1920, ajunge, datorită protecției ministrului Trancu-Iași, șef de birou
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
în ultimele ei zile dinaintea operației fatale, Florența Albu a încredințat revistei la care lucrase mulți ani o comoară tăinuită: poemele-scrisori adresate ei în 1962-64 de Ștefan Bănulescu: "Pentru un scriitor atît de avar cu scrisul lui, de-a lungul deceniilor, publicarea acestor inedite care mi-au fost dedicate cîndva poate părea un sacrilegiu din parte-mi; dar și uitarea lor într-un sertar, poate pierderea lor iremediabilă, după dispariția mea, iarăși ar fi de neiertat, Scrisorile luminînd o fire a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
de a nu-și deconspira prea ușor propriile afiliații ideologice. A treia femeie rămîne, însă, o carte extrem de interesantă, exemplară chiar în felul ei, în măsura în care ilustrează maniera în care un autor bărbat înțelege să abordeze o temă care de cîteva decenii încoace e socotită drept privilegiul femeilor. Capitolele despre sex, iubire și seducție, ori cele din a doua parte a volumului, alcătuite sub forma unui mini-istoric al conceptului de "sex frumos" au consistență analitică, obiectivitate interpretativă și abundență informativă, ele pot
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]