463,936 matches
-
văzut - nu poate fi decît proastă. Iar C.D.R. nu putea merge bine cîtă vreme P.N.Ț.C.D.-ul, deși lipsit de experiența guvernării și de abilitatea pe care o presupune rolul de vioară întîi într-o coaliție de guvernămînt, lua decizii în forță azi, asupra cărora revenea, tot în forță mîine și justificîndu-le cu tot felul de chițibușuri. Și să nu uităm faptul că în P.N.Ț.C.D. au existat în permanență voci puternice care spuneau altceva decît declarațiile oficiale ale
Bilanțul perspectivelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16992_a_18317]
-
cîtă frumusețe și cîtă întristare are fiecare spectacol al său. Nunta lui Krecinski este poate cea mai împlinită și mai profundă punere în scenă a sa, în care nimic nu este demonstrativ, în care există rigoare și nebunie, în care deciziile sînt conținute și asumate, în care dispare aerul cuminte și școlăresc care-i însoțea, uneori, montările. Mi se pare că în Nunta lui Krecinski regizorul Felix Alexa se lasă pentru prima oară pînă la capăt pe mîna aventurii teatrului. Un
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
perfectat înțelegerea secretă dintre Stalin-Churchill, prin care România era cedată, în proporție de 90%, influenței sovietice, în schimbul recunoașterii, de către URSS, a cedării Greciei, în aceeași proporție, influenței occidentale. Conferința de la Yalta (februarie 1945) n-a făcut decît să pecetluiască această decizie, prin care nu numai România dar toate țările est-europene (plus un sfert din Germania) erau transformate în zonă de influență sovietică, deci iremediabil cedate. Nimic nu era, deci, de făcut în fața acestor decizii ale celor trei Mari Puteri aliate, URSS
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
n-a făcut decît să pecetluiască această decizie, prin care nu numai România dar toate țările est-europene (plus un sfert din Germania) erau transformate în zonă de influență sovietică, deci iremediabil cedate. Nimic nu era, deci, de făcut în fața acestor decizii ale celor trei Mari Puteri aliate, URSS, Anglia, SUA), învingătoare în război. Dar, la noi, aceste înțelegeri secrete nu erau cunoscute și partidele democratice se străduiau să-și adjudece puterea, deși era limpede că aceasta nu este posibil. Cîtă energie
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
rezultat al hotărîrilor Conferinței de la Potsdam. În februarie 1946 se află în vizită la București, unde și conferențiază, scriitorul Ilarie Voronca, care se sinucide, cu gaz metan, de îndată ce se reîntoarce la Paris. În martie 1946, tot ca o consecință a deciziilor Conferinței de la Potsdam, presa opoziției inserează declarații critice împotriva guvernului F.N.D., necenzurate de nimeni. În mai 1946 se deschide procesul lui Ion Antonescu și al principalilor săi colaboratori. Liberalul consideră că guvernul F.N.D. îndrăznește să transforme un asemenea proces de
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
din sondaje de opinie, că cei care merg pe mîna PDSR-ului ar fi precumpănitor vîrstnici. Dacă ar fi să ne luăm după titlurile de această factură, un număr oarecare de pensionari sau de persoane cu o vîrstă neidentificată iau decizii pentru bucureșteni, pe deasupra capetelor acestora. Prin '91, în presa interesată, se pornise o campanie împotriva tinerilor, aceștia erau acuzați că s-au instalat în funcții de conducere de unde distrug economia României. Era vorba, mai ales, de tineri cu vederi reformatoare
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
corupt tabloul unei utopii absolute, mîntuitoare. Două au fost mijloacele prin care libertinii democraturii au acționat împotriva Pieței Universității, pe care o dușmăneau pentru că erau incapabili a-i atinge intensitatea purgatoare: represiunea cu mîna armată, ce a avut loc, prin decizia lui Ion Iliescu, la 13-15 iunie, și represiunea verbală, prin speculația tendențioasă ori de-a dreptul calomnioasă. Ne vom ocupa, în rîndurile de mai jos, de partitura unui atare libertin al răstălmăcirii, care nu e altul decît fostul președinte al
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
așa cum n-ajută o frecție cu Diana la un picior de lemn" (George Arion, Atac în bibliotecă, București, Eminescu, 1983, 56); "Premiile oferite au valorat cît o frecție la un picior de lemn, în raport cu uriașul efort" ("Cuvîntul", 20, 1992, 15); "Deciziile DAPL, frecție la un picior de lemn" (RL 2251, 1997, 10); "demersurile mult-așteptate rămîn ineficiente frecții la un picior de lemn" ("Luceafărul", 15, 2000, 2). Și în acest caz, ideea inutilității este subliniată de absurditatea comică (de umor negru, chiar
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
era, atunci, în 1881-1883, un factor atît de important, în viața publică, încît ca proiectul regelui - Brătianu și Carp - Maiorescu - să aibă izbîndă trebuia eliminat, inclusiv fizic? Un director la Timpul putea fi oricînd înlocuit din post dacă factorii de decizie o hotărau (așa cum s-a întîmplat, atunci cînd I.A. Zizin Cantacuzino a fost numit, aici, director, sau Grigore Păucescu). De ce trebuia organizată o cabală împotriva lui Eminescu, care să aibă în ved Dar mai este un "amănunt", pe care
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
o făptură demnă și obosită de dezamăgiri, dezorientată de insuccese. Demnitatea este cea care o împiedică să se lamenteze, oboseala și dezamăgirea sunt cele care o opresc să se sinucidă. Pe undeva acestei femei îi lipsește energia de a lua decizii majore, tocmai pentru că plutește în aburii unei suferințe pe care a purtat-o ca povară întreaga ei viață, și prin urmare nu știe cu adevărat cum ar arăta o existență fără durere. Deși nu o realizează, eroina romanului este o
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
ultima speranță de revenire la normal. Cauza? La un asemenea dezechilibru fiziologic răspunsurile nu mai vin, cu siguranță, dintr-o singură direcție. Să ne interesăm deocamdată de o categorie a motivațiilor mai absconse, inconștiente, dar cu răsfrângere imediată la nivelul deciziei personale. S-a ajuns la situația în care curățenia nu mai constituie doar o minimă rutină, ci un obstacol enorm, aproape imposibil de trecut. Când a face curat pare cel mai complicat lucru din lume trebuie să ne gândim - dincolo de
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
pe dl Văcăroiu să aleagă cu cine se va duce în Japonia - ori cu ei, ori cu CVT. Dl. Văcăroiu a ales: l-a lăsat mofluz pe șeful peremist, după ce inițial a încercat s-o scalde. E de salutat această decizie a senatorilor opoziței, de a se delimita și astfel de CVT. Să recunoaștem însă că paternitatea ideii nu le aparține. Practic, în jurul maleficului personaj a început să se facă gol de când președintele Iliescu a refuzat orice formă de dialog cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
a altora (regele era foarte sensibil ca Lupeasca să fie primită, decent și favorabil, (la Auschnit, la Malaxa), unde se benchetuia, se vedeau filme, se jucau cărți, suveranul fiind mereu lăsat să cîștige. La aceste reuniuni intime se luau și decizii politice. Cînd era singur, regelui îi plăcea să citească, să-și claseze, cu dichis, clasorul cu timbre, care prețuia o avere. Iar Lupeasca, nu mai era un secret pentru nimeni, îl subjugase total, nemaiputînd concepe viața fără ea. Era o
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
Cristian Teodorescu Pe lîngă numeroasele reacții de aprobare, decizia Bucureștiului de a susține fără rezerve Statele Unite împotriva terorismului a stîrnit și bănuieli. Unele poate justificate dacă ne amintim că n-a trecut prea mult timp de cînd actualul partid de guvernămînt făcea declarații antiamericane și anti-NATO, condamnînd intervenția în
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
Caraion, Ștefan Baciu, Ioan Petru Culianu, Petru Popescu nu e greu de observat cum Cornel Ungureanu încearcă să aducă în prim-plan personajul, în aceeași măsură cu opera sa literară/ culturală; individul, cu mulțimea de condiții care i-au marcat deciziile; volumul lui Cornel Ungureanu este, lucru care face plăcută lectura, unul cu oameni vii. în cuvîntul introductiv, Cornel Ungureanu promite o privire de istoric literar, deci una care pune ordine după consumarea evenimentelor. Dacă tonul relaxat și preocuparea pentru toate
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
la 24 ianuarie 1859, a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn și al Țării Românești, dubla alegere părea a fi un fapt împlinit. De fapt, totul depindea, acum, de recunoașterea acestui inteligent act politic de către marile puteri europene, pe temeiul deciziei sale din 1856, producîndu-se acest act politic fundamental pentru devenirea României moderne. Noul domnitor își alesese cîțiva prieteni, bărbați destoinici, și îi trimise pe lîngă cancelariile europene pentru a sonda și a obține acordul pentru dubla alegere. Cea mai grea
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
române, putere protectoare). Franța, Sardinia ne erau favorabile. Anglia sprijinea Imperiul otoman, neadmițînd subminarea lui. Austria ne era defavorabilă total temîndu-se ca actul de la 1859 să nu fie un exemplu "rău" românilor din imperiu și Prusia neutrală, gata să accepte decizia conferinței celor șapte puteri garante. Alecsandri, poetul, a fost deci trimis, cu o scrisoare-document semnată de domnitorul Cuza, în Franța, Sardinia și Anglia. Misiune dificilă mai ales pentru Anglia, cunoscută ca protectoare a Porții, datorită cărei atitudini Imperiul otoman își
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
neîndeplinit dorul de renaștere al unui popor întreg, un popor de viță latină ce se rudește cu marele popor francez". Cerea, deci, ca Franța să recunoască dubla alegere a lui Cuza. Aceasta, i-a răspuns ministrul de Externe, depinde de decizia împăratului Napoleon al treilea. A fost primit chiar a doua zi, deși împăratul, i s-a spus, e mult ocupat în viitoarea jumătate de lună. Îi înmînă împăratului scrisoarea princepelui Cuza. După ce o citi, împăratul făcu această impresionantă declarație: "Simț
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
a îmblînzit pe părintele Constituției, ridiculizîndu-l, fără ca altminteri neînfricatul Antonie Iorgovan să-i dea replică. Iar acum i-a aruncat în ghearele presei pe supărații locali ai PSD, vădit iritat că aceștia nu sînt în stare să priceapă că în decizia executivului se află corectarea imaginii partidului. Oricum ar sta lucrurile, Năstase pare decis să nu accepte în PSD manifestarea deschisă a unor bisericuțe politice. Acele bisericuțe care au dus la fracționarea PDSR-ului după pierderea alegerilor în '96. Spre deosebire de predecesorul
Bălți și cutremure politice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15879_a_17204]
-
obligați, moral și profesional, să fie călăuzele unor itinerarii pe care le descoperim, din păcate, abia la începutul secolului XXI. Mulți dintre ei dau semne că au ceva dificultăți în a înțelege ceea ce este evident și atît de transparent. Gesturi, decizii, prea multe gafe, prea multe persoane cu o mentalitate datată, angrenată și uzată în alt sistem de gîndire, dețin frîiele puterii culturale în acest timp dinamic, grabnic mișcătoriu, suplu și modern (dacă nu chiar postmodern). Mulți dintre ei uită că
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
aduceți astăzi", iar replica era: "N-am spus azi, ci mâine." Cam așa a fost și cu "mâine"-le d-lui secretar de stat, până în 19.07.2001, când, în cadrul unei conferințe de presă, d-na ministru Ecaterina Andronescu, anunța decizia de a emite un ordin prin care va fi limitat numărul de manuale pentru liceu la 3 pentru fiecare disciplină și an de studiu). O primă întrebare ne vine pe... limbă: de ce 3 și nu 2 (tot alternative ar fi
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
tot alternative ar fi) și imediat alta: de ce 3 și nu 4 sau 5 (ar fi și mai... alternative)? Nu punem aceste întrebări, pentru că nimeni n-ar putea răspunde la ele. O să (ne) întrebăm - mai încolo - cui servește o asemenea decizie. Până atunci, să amintim argumentul d-nei ministru: mulți profesori s-au plâns de dificultatea de a alege între un număr (excesiv de) mare de manuale. Dificultatea aceasta - reală - are două cauze: una obiectivă (ușor remediabilă, dacă manualele sunt puse din timp
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
a unor alegeri libere, care, prin consultare electorală, să decidă cine va conduce țara. Șefii PNȚ și directorul Dreptății însuși știau prea bine, din experiență, ce înseamnă, la noi, de fapt, alegeri libere. Dar occidentalii stăruiau să se creadă în decizia consultării electorale. E cazul să notez aici eroarea strategică a PNȚ și a întregii opoziții democratice de a investi speranță într-un posibil conflict militar între aliații occidentali și URSS, care se va solda, inevitabil prin victoria puterilor occidentale. În
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
a PNȚ și a întregii opoziții democratice de a investi speranță într-un posibil conflict militar între aliații occidentali și URSS, care se va solda, inevitabil prin victoria puterilor occidentale. În realitate, aceste visări treze erau lipsite de acoperire și deciziile de la conferințele tripartite de la Teheran (1943), Yalta (februarie 1945), înțelegerea secretă Stalin-Churchill de la Moscova (octombrie 1944) cedaseră, definitiv, România în spațiul de influență al sovieticilor. Și, de aceea, nimic nu îndreptățea speranța lui Iuliu Maniu (prin consecință, și a lui
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
1982 la Teatrul Bulandra, continuînd cu Afară în fața ușii de Borchert în 1991, la același teatru erau împlinirile unor vechi și solide idei. După Visul unei nopți de vară, întîlnirea cu Liviu Ciulei din 1991, Marcel Iureș ia o primă decizie extrem de importantă: se desparte de Teatrul Bulandra și pleacă la Odeon. Un trio semnificativ își reunea energiile profesionale și cele ale prieteniei lor din studenție: Alexandru Dabija, "uns" directorul teatrului de Vlad Mugur, Mihai Măniuțiu și Marcel Iureș. Perioada aceea
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]