3,586 matches
-
2004), recunoscând implicit starea specială a mamei după și în jurul nașterii, nu ia în considerare exprimarea consimțământului față de adopția copilului căruia i-a dat viață, decât după ce au trecut minim 60 de zile de la nașterea copilului. 1.9.4. Mecanisme defensive ale intervenienților Așa cum am spus, calitatea acompanierilor ulterioare ale copilului-victimă a violenței este esențială pentru evoluția lui consecutivă oricărei forme de maltratare, inclusiv separarea de părinte. Adecvarea acompanierii copilului abandonat depinde în cea mai mare măsură de sensibilitatea celor din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atât mai pronunțată, cu cât: formarea lor inițială este mai puțin adecvată; volumul de muncă este mai mare; beneficiază de o slabă și inadecvată susținere profesională în activitatea lor dificilă. Kari Killen, în lucrarea Copilul maltratat (1998), identifică următoarele mecanisme defensive la intervenienții cu copiii maltratați: nerecunoașterea gravității fenomenului (au mai fost și alți copii abandonați și s-au descurcat foarte bine până la urmă!); înlocuirea problemei (consideră și promovează ideea că transformarea instituțiilor va rezolva problema abandonului); proiecția propriilor probleme (supraidentificarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
litera legii și s-a rezolvat cazul! sau procedăm conform rutinei creată în cadrul serviciului și s-a terminat!); gândirea normativă (judecarea unui caz conform propriilor norme și valori, izvorâte din normele și valorile comunității în care trăiește intervenientul). Aceste mecanisme defensive sunt puse în funcție la profesioniști, de afectivitatea necontrolată, reactivă la situația de abandon și suferință în care se află copilul față de care ei au responsabilitatea de a-l proteja. Mecanismele defensive ale intervenienților pot sta la baza unei violențe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
valorile comunității în care trăiește intervenientul). Aceste mecanisme defensive sunt puse în funcție la profesioniști, de afectivitatea necontrolată, reactivă la situația de abandon și suferință în care se află copilul față de care ei au responsabilitatea de a-l proteja. Mecanismele defensive ale intervenienților pot sta la baza unei violențe mai mult sau mai puțin disimulate în relația lor cu copilul abandonat sau în general, maltratat. Riscul unor decizii sau gesturi violente ale profesioniștilor chemați să repare trauma abandonului obligă sistemul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Smith (2004) argumentează faptul că violența duce nu doar la injurii fizice, ci și la schimbări fiziologice în corp. Starea de boală creată de violență atinge toate laturile ființei umane: biologic (injurii și modificări fiziologice); psihologice (boli mentale și mecanisme defensive ce limitează capacitatea de dezvoltare și creativitate a omului); socială (atingeri ale demnității persoanei). Am văzut în rândurile de mai sus, modul în care aceste fațete multiple ale manifestării umane interacționează în economia funcționării individului. Demnitatea omului poate fi așadar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
etc.), dar nu și în altele (de exemplu, pe planul vieții private). în această a doua etapă se încadrează și înțelegerea mecanismelor interacționiste și intrapsihice, care girează reziliența, din perspectiva cognitivistă și psihanalitică. Se studiază conceptele de coping, precum și mecanismele defensive. Reziliența este văzută din perspectiva ciclurilor vieții, fiind asimilată unei îmbătrâniri reușite. în această etapă, conceptul se extinde și este studiat la nivel de familie, grup, cultură. încep să apară instrumentele de evaluare a rezilienței. Cel de-al treilea val
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Clarificări terminologice adiacente conceptului de reziliență în acest capitol vom lua în discuție modul în care noul concept al rezilienței se relaționează cu concepte cunoscute în domeniul științelor socioumane, cum ar fi: imunitatea organismului; procese și strategii de coping; mecanismele defensive; competențe; factori de protecție (resurse); vulnerabilitate; factori de risc; adversități; stres. 3.5.1. Imunitate și reziliență Reziliența reprezintă o imunitate a ființei umane considerată holistic față de factorii de risc sau față de adversitățile manifeste. în vreme ce imunitatea se referă la factori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca punându-i la grea încercare sau chiar depășindu-i resursele de care dispune”(Lazarus, Folkman, 1984, apud Ionescu, 2010, p. 113). Strategia de coping a individului poate include multiple comportamente bazate pe cunoștințele de care dispune persoana. în vreme ce mecanismele defensive se construiesc ca o barieră între vulnerabilitatea individului și provocările externe, strategiile de coping cristalizează capacitatea de confruntare a individului, de mobilizare a lui în scopul de a controla situația și a-i face față. Strategiile de coping sunt construite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
subsumate rezilienței, contribuind la evitarea sau diminuarea efectelor stresului. Strategiile de coping sunt concretizate în comportamente adaptative la situația de suferință în care se află persoana sau la trăirile de suferință ulterioare petrecerii evenimentului nefavorabil persoanei. 3.5.3. Mecanisme defensive/de apărare Sunt mecanisme descrise de psihanaliză, prin care individul aflat în disconfort reușește să facă față evenimentului neplăcut protejându-se de neplăceri, neexpunându-și vulnerabilitatea rigorilor unei realități neplăcute. în lucrarea sa din 1997 (p. 27), tradusă în limba
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
neplăcut protejându-se de neplăceri, neexpunându-și vulnerabilitatea rigorilor unei realități neplăcute. în lucrarea sa din 1997 (p. 27), tradusă în limba română cu titlul Mecanismele de apărare, Șerban Ionescu și colaboratorii săi (2005) sintetizează câteva definiții cunoscute ale mecanismelor defensive și formulează astfel următoarea definiție: „mecanismele de apărare sunt procese psihice inconștiente care țintesc reducerea sau anularea efectelor neplăcute ale unor pericole reale sau imaginare, prin modificarea realităților interne și/sau externe și ale căror manifestări comportamente, idei sau afecte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau externe și ale căror manifestări comportamente, idei sau afecte pot fi inconștiente sau conștiente”. Cartea menționată trece în revistă 29 de mecanisme de apărare, arătându-le valențele în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului, ca și în psihopatologie. Mecanismele defensive sunt reacții construite la situații provocatoare, de stres, în care sinele nu mai este capabil să facă față frontal și să-și păstreze intenția de cooperare și capacitatea de a se investi. Ele devin strategii curente de răspuns ale individului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amenințat și incapabil de a face față. Termenul defensă apare pentru prima dată în psihanaliză, fiind lansat de Sigmund Freud în 1984, și reluat de Anna Freud în 1936, iar ulterior de Melanie Klein (Ionescu, 2010). Freud spune că mecanismele defensive sunt elemente fundamentale ale sănătății mentale a individului. Nu se poate spune cu precizie dacă sunt înnăscute sau învățate, dar, ținând seama de universalitatea lor, se poate presupune că au o componentă înnăscută, destinată confruntării cu adversitățile. O consistentă contribuție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care recreează criza pentru a ajuta persoana să-și găsească soluția, s-ar putea să găsim și aici o sublimare a acestor energii. Șerban Ionescu (2010) atrage atenția asupra faptului că în lucrarea lui Vaillant, comparată cu lista de mecanisme defensive a Annei Freud, lipsesc șase mecanisme: anularea retroactivă (utilizarea de cuvinte sau comportamente vizând negarea sau corectarea simbolică a unor gânduri, sentimente, gesturi inacceptabile); introiectarea (incluziunea fantasmatică a obiectului care ajută eul în detașarea față de obiectul exterior, real); izolarea (a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
într-o pulsiune opusă, acceptabilă social). Mecanismele adaptative sunt expresia sănătății mentale a unui om. Dacă este o persoană adultă sănătoasă, comportamentul său va fi condensat, în marea majoritate a situațiilor problematice cu care se confruntă, în tipare ale mecanismelor defensive mature, adaptative. Mecanismele adaptative sunt instrumente de adaptare având rolul de a sprijini individul pentru a face față vieții de zi cu zi. Un individ, în anumite situații neobișnuite pentru viața lui de zi cu zi, poate recurge la ambele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în anumite situații neobișnuite pentru viața lui de zi cu zi, poate recurge la ambele tipuri de mecanisme: defensive și adaptative. Uneori este vorba mai mult despre o diferență cantitativă decât calitativă a reacției pentru a o categorisi ca fiind defensivă sau adaptativă. Astfel, o reacție poate începe prin raționalizare și să se termine printr-o reacție de coping, cum ar fi analiza intelectuală, conștientă. Mecanismele defensive pleacă de la defensă (autoapărare) și au rolul de a preveni confruntarea directă a sinelui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
despre o diferență cantitativă decât calitativă a reacției pentru a o categorisi ca fiind defensivă sau adaptativă. Astfel, o reacție poate începe prin raționalizare și să se termine printr-o reacție de coping, cum ar fi analiza intelectuală, conștientă. Mecanismele defensive pleacă de la defensă (autoapărare) și au rolul de a preveni confruntarea directă a sinelui cu situația provocatoare. Defensa presupune o formă de refuz de implicare în situația reală, în vreme ce coping-ul sau adaptarea înseamnă a face față situației în mod obiectiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
avut dificultăți în a-și păstra locul de muncă și au cunoscut numeroase probleme de sănătate. Unii mai locuiesc încă cu mamele. Mulți dintre ei au avut mai multe căsătorii. Mecanismele de adaptare utilizate în situații dificile au fost mai defensive, continuând să nege, să mintă, așa cum fac copiii. Nu prea au prieteni și nu au programe de recreere și de amuzament și relaxare. Studiul lui Vaillant susține natura psihosomatică a numeroase boli fizice (boli de stres) și dovedește că oamenii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1977) a nuanțat termenii, arătând că defensa este o reacție cu nuanță negativă, de protecție împotriva evenimentului (retragere). Reacțiile de coping ar fi opusul pozitiv al defensei. Haan susține că există o continuitate în mecanismele de adaptare, dinspre polul negativ, defensiv (de exemplu, reacția de raționalizare) spre polul pozitiv, de coping (reacția de analiză rațională). în prima reacție: „am spart cana pentru că era așezată pe marginea mesei” (cineva, poate altcineva, e vinovat de a o fi lăsat acolo!), în vreme ce în cea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
va fi cum a fost înainte, lipsa totală de rațiune și putere; adultul se va comporta ca un copil și se va simți un copil neputincios, care nu înțelege ce se întâmplă. Negarea (dar și celelalte manifestări) este un mecanism defensiv menit să apere ego-ul de invazia adversității, a pierderii. Din punct de vedere fizic pot fi reacții de colaps fizic (cădere, leșin etc.); pot apărea comportamente iraționale distructive, furie, agresivitate împotriva unor persoane care se află de față, dar care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prelucrării doliului (de exemplu, imediat după divorț persoana se angajează într-o nouă relație) sau dacă cei din jur nu manifestă sprijin, interes, empatie față de persoana în doliu, riscul de cronicizare a reacției de doliu, de structurare a unor mecanisme defensive care vor conduce la eșecuri (într-o nouă relație, într-o situație care solicită efort de adaptare), pe plan social, profesional etc. S-ar putea să fie necesară intervenția profesionistului care va avea ca primă sarcină, comunicarea emoțională cu persoana
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
societate. în societățile care au pus capăt unei perioade de violență (război, holocaust, comunism), prelucrarea trecutului este o etapă obligatorie, paralelă cu învățarea unor noi modalități de conviețuire, prin evitarea conflictelor (Baumann, Bergstraesser, 2009). PTSD înseamnă o continuare a reacțiilor defensive care în momentul producerii traumei erau reacții adaptate pentru a asigura supraviețuirea individului. Numai persoana care a suferit trauma este cea care poate, folosindu-se de tot sprijinul care i se oferă să facă travaliul, prelucrarea traumei și să se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale regimului; există o supraveghere continuă ce face imposibilă inițierea unor strategii ce ar putea fi considerate antiregim 1. Asta înseamnă că sunt posibile mai degrabă reacții individuale decât de masă (Suedfeld, 1997); există riscul permanent al dezvoltării unor mecanisme defensive atât la cei care acompaniază, cât și la beneficiari. Probabil că cel mai periculos mecanism defensiv într-un astfel de context este copierea violenței impuse de regim și promovarea ei în relațiile cu cei apropiați, fie în familie, fie la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
considerate antiregim 1. Asta înseamnă că sunt posibile mai degrabă reacții individuale decât de masă (Suedfeld, 1997); există riscul permanent al dezvoltării unor mecanisme defensive atât la cei care acompaniază, cât și la beneficiari. Probabil că cel mai periculos mecanism defensiv într-un astfel de context este copierea violenței impuse de regim și promovarea ei în relațiile cu cei apropiați, fie în familie, fie la locul de muncă, între prieteni sau chiar între profesioniști și beneficiari. Explicația comportamentului de copiere a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de Vatican au publicat în ziare catolice. Apendicele cuprindea și o scrisoare deschisă către Marchizul Filippo Crispolti. Era un răspuns la un opuscul pe care-l scrisese acesta, în care punea problema existenței a două tipuri de jurnalism catolic: unul defensiv, cu un limbaj violent, puține mijloace tehnice, excesiv de teoretic, puțin influent și cu o varietate redusă de teme; celălalt constructiv, împăciuitor și deschis, dispunând de mijloace tehnice, practic, influent și foarte variat ca tematică. Chiaudano apăra jurnalismul catolic tradițional de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
după ce și-a spălat mîinile, ele nu mai ating obiectele, ridicând scaunul cu pumnul), abținerea de la orice comunicare printr-o tăcere încăpățânată, marcarea teritoriului său sunt tot atâtea moduri de apărare împotriva invadatorului 445. Nicio îndoială că în acest comportament defensiv al bătrânului este vorba de o protecție nu numai împotriva celui care ar putea să-i ia locul 446, împotriva lumii exterioare (în care se desfășoară povestea), dar și împotriva propriei sale dispariții. Atunci când țăranul "sosit din lumea celor vii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]