4,789 matches
-
după proceduri ce țin de consistența intersubiectivității, de raționalitatea convențională a câmpului acțional uman, în dubla sa configurare teoretică și practică, oferă formula înțelegerii diferențialelor. Intrarea în postmodernitate, în pandant cu ieșire din prima modernitate, înseamnă internalizarea setului de valori definitorii care ne permit să înțelegem ceea ce Lyotard numește condiția postmodernă și, evident, să explicăm epuizarea ca utilitate și toleranță a setului de valori specifice condiției moderne. Dacă schimbarea are sens de progres, aproape că nu interesează din perspectiva pragmatică, deși
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prin adversitate, al încrâncenării ultime dintre binele relativ și răul relativ, interșanjabile prin punctul de vedere ideologizant. Schimbarea radicală Marea Trecere de la prima la a doua modernitate nu este propriu-zis marcată de postmodernism, ci are conținutul schimbării seturilor de valori definitorii. Ceea ce am numit setul aferent postmodernismului este întrețesut, în formulă parazitară, în ariergărzile și avangărzile celor două concepte radical diferite. Adevărul este că percepția de decadență în Marea Trecere este doar sugerată de valorile postmoderniste, căci determinanții țin de apărarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fi menținut într-o stare de echilibru. Dezvoltarea durabilă este concepută în termenii utilizării resurselor regenerabile și neregenerabile pentru satisfacerea nevoilor și aspirațiilor unei generații, fără a compromite șansele viitoarelor generații de a-și satisface propriile nevoi și aspirații. Notele definitorii asociate conceptului de către raportul menționat mai sus sunt următoarele: un cadru spațial mondial; un cadru temporal transgenerațional (stabilind o legătură cu etica prin intermediul conceptului de drepturi ale generațiilor viitoare); aducerea în prim-plan a nevoilor umane, cu sublinierea necesității de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și interacțiuni adecvate cu adepții, inovează, atinge performanțe excepționale împreună cu ei (House, 1977; Bass, 1985; Adair, 1990; Howell, Avolio, 1993). Studiile și cercetările subsumate diferitelor modele ale conducerii au acordat, fiecare, o altă pondere personalității liderului, de la un factor totalmente definitoriu în modelul personal, la negarea lui în modelul situațional primar și cu o pondere diferită în modelul contingent. Iar apariția modelului integrativ superior pare a întări și mai mult confuzia asupra calităților (factorilor de personalitate) ce determină ca un individ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
descrie personalitatea liderului universal, eficient în orice organizație, indiferent de sarcină, tehnologie, cultură etc. Adaptarea unei scheme conceptuale pentru tratarea unei probleme particulare poate duce nu numai la rezolvarea problemei respective, ci și la dezvoltarea sistemului conceptual existent. 2. Cadrele definitorii ale cercetării personalității liderului militar Abordările contingente și situaționale impun, așadar, luarea în considerare a unor cadre de referință psihosociale și organizaționale în studiul eficienței conducerii. • Cadrul metodologic: conducere și organizație Nu se poate separa conducerea (în analiză, în exercitarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mai puternice a acestora. Pentru menținerea comportamentului membrilor în cadrul normelor stabilite, al așteptărilor instituționalizate și pentru asigurarea coeziunii organizaționale, controlul social în armată folosește o formulă specifică a raportului convingere - constrângere și în realizarea căruia abilitățile psihosociale ale comandanților sunt definitorii. Ca atare, armata este un organism strict centralizat, o entitate puternic structurată să asigure unitatea de comandă (conducere) și de acțiune. Ca un instrument de realizare a acestei unități, hotărârea (decizia) aparține comandantului (liderului) învestit cu autoritate deplină, indiscutabilă privind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sublocotenenți/aspiranți, 17 locotenenți, 18 căpitani, 23 maiori/locotenent-comandori și 23 locotenent-colonei/căpitan-comandori) cu vârsta medie de 34,6 ani și AS=6,73. În cele ce urmează vom aborda dimensiunile, variabilele și indicatorii competenței psihosociale a liderului militar. Cadrele definitorii ale cercetării, precum și abordarea contingentă, în care succesul conducerii este în funcție de personalitatea liderului, caracteristicile subordonaților și caracteristicile situației [EC=f(L,Sb,St)] impun abordarea competenței psihosociale pe trei dimensiuni: dimensiunea cognitiv-informațională; dimensiunea motivațional-aptitudinală; dimensiunea relațional-comportamentală. Într-o exprimare cvasimetaforică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0,61 CR1 grijă față de subordonați 0,61 ISI indicator de cunoaștere a subordonaților 0,56 Considerăm că este un factor ce poate fi definit ca „stil militar de conducere”. Astfel, accentuarea producției (PE) și inițiativa structurării (IS) sunt esențiale, definitorii pentru rezolvarea sarcinii (îndeplinirea misiunii) și presupun integrarea grupului (INT) (asigurarea coeziunii grupului condus, element determinant al moralului în luptă) și asumarea rolului (RA) de comandant, știut fiind faptul că în organizația militară, indiferent de natura situației, conducerea este unică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a acestuia, cât mai ales de deosebirile care există între subiecții frustrați în ceea ce privește caracteristicile tipologice, motivaționale, și particularitățile generale ale personalității. Cu cât vom deține o informație mai bogată asupra „ecuației personale”, asupra particularităților psiho-fiziologice individuale, care introduc o variabilă definitorie a „stării de frustrație”, cu atât vor spori șansele de predicție a conduitei unei persoane aflate într-o situație frustrantă. „Starea de frustrație” exprimă, de fapt, tensiunea nervoasă, afectivă, trăită în forme și grade de intensitate diferite, în funcție de măsura realizării
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
este folosit într-un sens prea general, ca denumire doar a unei probleme și nu a unei realități psihice existente, clar conturate, ceea ce-l face difuz, nespecific și lipsit de o definiție riguroasă. Ceea ce credem că trebuie precizat în legătură cu nota definitorie a fenomenului de frustrație, în raport cu alte fenomene psihice care sunt implicate în procesul de adaptare a personalității, sunt următoarele lucruri: dacă forma „primară” a frustrației poate fi înțeleasă numai prin privațiune (blocarea unei pulsiuni, tendințe organice și prin descărcarea uneori
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fenomenele de „frustratie”, „conflict” și „stres” nu trebuie să ducă însă la identificarea lor, la lărgirea exagerată a sferei noțiunii de frustratie, înglobând în ea toate cazurile de obstacole sau de interferențe, care împiedică obținerea obiectului-scop. Ceea ce formează, nota distinctivă/definitorie a fenomenului de frustrație este - după cum arătam - sentimentul privațiunii, pe care subiectul frustrat îl explică fie prin nedreptatea pe care i-o pricinuieste altcineva, fie prin cauze găsite în propriul mediu inten, în propriile inaptitudini și incapacități. Acest sentiment restrânge
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a reține, În tușe sigure, imaginea unui guvern ce reinstituie detenția arbitrară, reținerea abuzivă În lagăre de muncă, precum și cenzura asupra publicațiilor scrise și a serviciului de radio. Decalajul dintre retorica democratizării și realitatea recurgerii la arsenalul stalinist este marca definitorie a intervalului de după 6 martie 19456. Alegerile din noiembrie 1946: Între voință națională și falsificaretc "Alegerile din noiembrie 1946 \: Între voinȚĂ națională Și falsificare" Acordurile de la Moscova, Încheiate Între cele trei mari Puteri aliate la finele lui 1945, au avut
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și fără a fi cunoscute de vecini au Însemnat mult mai mult decât „gălăgia” publică a disidenților români popularizați de Radio Europa Liberă sau alte instituții de presă occidentale. Explicația adepților acestei teorii? Disidența lor a stat sub semnul caracteristicilor definitorii ale poporului român - bunul-simț și modestia de sorginte creștină -, În timp ce opozanții care și-au asumat gesturi publice de protest Împotriva abuzurilor dictaturii denotă prin acțiunile lor un fel de practici neconforme cu statutul unui român adevărat. Nu a fost exclusă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
două tabele. Următoarele două opțiuni din caseta de dialog Join Properties reprezintă cazuri de compunere externă, definite direct în modelul bazei de date. Compunerea externă se utilizează de obicei la momentul interogării bazei de date și mai puțin ca element definitoriu (static) al modelului unei baze de date. Caseta de dialog Join Properties (1-n) include în opțiunea a doua toate înregistrările din tabelul Angajat și numai acele înregistrări din tabelul Lucreaza pentru care valorile atributelor cheie CNPAngajat sunt egale. Caseta
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
afaceri) unei unități de turism. Dimensiunea sa depinde de numărul de turiști și de durata sejurului. Luând În considerare caracterul specific al activității desfășurate În turism și modelele de analiză a cifrei de afaceri sunt construite astfel Încât să reflecte aspectele definitorii ale domeniului (sectorului) analizat, astfel: a) cel mai general model de analiză este: , În care: CAts - cifra de afaceri obținută din turism și servicii; Nt - numărul mediu de turiști; Nt CAts - Încasarea medie pe un turist; b) dacă o unitate
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
loc comunicarea mass-media, adică mediată de mijloace tehnice (radio, televizor, presă scrisă, cărți, CD-uri, casete audio și video) sau de convenții de gen (proiecția filmelor în sălile de cinematograf, concertele live, spectacolele de teatru). Comunicarea media are următoarele trăsături definitorii: sursa mesajului nu se confundă cu emițătorul mesajului, ci este reprezentată de o organizație care concepe și transmite mesaje într-o anumită formă; publicul este foarte larg și eterogen, deci cunoașterea lui, prin intermediul sondajelor de opinie sau al emisiunilor interactive
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
imaginar) fără a aștepta un răspuns imediat de la acesta, comunicarea ia forma monologului. Monologul se caracterizează prin lipsa alternanței la cuvânt. Monologul autoadresat se numește solilocviu. În structura lui internă, orice monolog are, în esență, caracter dialogic prin două trăsături definitorii: dialogism și plurivocitate. Orice activitate comunicativă este, în esența ei, dialogală, chiar dacă, la nivelul structurii de suprafață, apare ca monolog. Dialogul este o practică socială având ca suport limba: o formă de comunicare între doi sau mai mulți vorbitori (< gr.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și vale”. Expresia metaforică a acestui spațiu o identifică autorul în balada populară Miorița: „Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai”. Totodată, Blaga identifică expresii ale spațiului mioritic în așezarea caselor românești, în doină, ca specie folclorică definitorie pentru sufletul românesc, în metrica versului. Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit, dârz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nuanță” (ibidem). O altă față a compromisului și a nuanței este vagul, indefinitul, confuzia: facem „planuri vagi, ...cețoase, nelămurite” (Drăghicescu, 1907/1995, p.372). „Oarecum, întrucâtva, pe undeva, într-un fel”. 2.7. Asumarea lucidă a legilor firii Printre trăsăturile definitorii ale poporului român, D. Drăghicescu includea: „lipsa de energie și de voință activă, pasivitatea defensivă și resemnată în faptă” (1907/1995, p. 350), „tradiționala noastră nepăsare, credința în fatalitate, în soartă, în noroc, cu desăvârșită lipsă de încredere în noi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
într-o viziune sintetică geometrismul static, năzuința stihială în tratarea motivelor naturale și orientarea spre nuanță coloristică, ceea ce dă împreună un complex de determinante deosebit de armonic, cu mănunchi simfonic de acorduri parcă prestabilite (Blaga, 1936/1985, pp. 284-285). Ca sentiment definitoriu al spațiului mioritic, dorul exprimă „armonia rațională [...] între opuși (durere și plăcere) prin contopirea de sensuri, iar nu prin compunere” (Ibidem, p. 289). La intersecția acestor forme diverse de adaptare s-a cizelat spiritul românesc. În spațiul spiritului românesc, a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
România în anul 1989 a fost punctul de pornire pentru numeroase transformări în societatea românească sub toate aspectele: politic, economic, social. Din 1989 până în prezent, aceste transformări au fost mai lente sau mai rapide, măi superficiale sau mai profunde. Notă definitorie a acestor schimbări a fost în general orientarea spre caracteristicile societăților europene occidentale: democrație în plan politic și economie de piață în plan economic. Se poate afirma că fenomenul caracteristic în toate planurile societății * Ministerul Administrației și Internelor, Jandarmeria Română
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
eficiențiă În finalul studiului sau, W. Bennis își exprimă convingerea că: Trebuie să învățăm din ce in ce mai bine despre leadership, subiect foarte important și urgent. („Până în prezent nu există o definiție a conducerii, unanim acceptată, psihologii nu au aflat care sunt trăsăturile definitorii ale liderilor sau daca conducerea poate exista în afara situațiilor specifice”, p 3Ă. Cele patru mari pericole care amenință lumea de azi sunt: o catastrofă nucleară sau biologică, intenționată sau accidentala o epidemie mondială împărțirea în triburi și urmașii ei conducerea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și valorizează cu adevarat vor tinde să-și mențină aceste imagini. Se știe că în funcție de situațiile de viață pe care individul le traversează imaginea de sine poate suferi modificări considerabile. Așadar, există încă dubii cu privire la unul din atributele cardinale și definitorii ale ancorei carierei-stabilitatea Fiecare din aceste atribute definitorii ale ancorelor carierei: caracterul lor dinamic, stabilitatea și puterea lor nu pot fi testate decât atunci când ele sunt puse în relație cu diferitele cariere ale individului, concomitent pe coordonate de natură temporală
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mențină aceste imagini. Se știe că în funcție de situațiile de viață pe care individul le traversează imaginea de sine poate suferi modificări considerabile. Așadar, există încă dubii cu privire la unul din atributele cardinale și definitorii ale ancorei carierei-stabilitatea Fiecare din aceste atribute definitorii ale ancorelor carierei: caracterul lor dinamic, stabilitatea și puterea lor nu pot fi testate decât atunci când ele sunt puse în relație cu diferitele cariere ale individului, concomitent pe coordonate de natură temporală și spațială. Așadar, ca orice entitate supusă cercetării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
doua accepțiuni ale conceptului de organizare: una lingvistică și alta psihoorganizațională. În sens lingvistic, organizarea este o acțiune metodica, ordonată, chibzuita, ce presupune repartizare, coordonare și este îndreptată spre realizarea obiectivelor. Din punct de vedere psihoorganizațional, organizarea are trei note definitorii: exprimă nevoia de participare a membrilor organizației, este un factor de eficacitate și presupune raționalitate. Subcapitolul 2 abordează cele două tipuri de organizare: procesuală și structurală. Prima presupune descompunerea proceselor de muncă în părți componente și apoi regruparea lor. Pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]