9,342 matches
-
era o loterie în care cetățenii eligibili aveau aceleași șanse de a fi selectați. După unele estimări, un cetățean obișnuit avea șansa de a fi ales prin tragere la sorți o dată în viață, pentru a servi ca cel mai important demnitar în guvern. Cu toate că unele orașe grecești s-au unit cu scopul de a forma guvernări reprezentative rudimentare pentru alianțele, ligile și confederațiile lor (militare, în primul rînd), se știe prea puțin despre aceste sisteme reprezentative. Practic, ele nu au influențat
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu Fritz Vogel și Bill Koenig în spatele lui. Millard se uită țintă în ochii ahtiatului după publicitate. — Prea multă reclamă strică, Ellis. Dacă ai fi polițist, ai ști. Loew se înroși și își apucă brelocul Phi Beta Kappa. Sunt un demnitar ce menține legătura între poliție și societatea civilă, învestit special de către Primăria orașului Los Angeles. — Ești civil, domnule consilier, replică Millard, zâmbind. Loew se zbârli, după care se întoarse spre Tierney: — Căpitane, ai trimis pe cineva să stea de vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lui Domitius Corbulo și de pretorienii bine plătiți care puteau înconjura Curia într-o clipă. Totuși, unii insistau că Julius Caesar fusese atacat chiar în vechea Curie de la Pompeius, fusese lovit în spate pe când stătea în picioare, înconjurat de niște demnitari care se prefăceau că imploră clemență pentru un exilat. Nimeni dintre ai lui nu venise să-l salveze. Alți senatori răspunseră că Augustus a răzbunat cumplit crima aceea, distrugându-i nu doar pe autorii ei, ci și amintirea locului unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de la Iunit Tentor. Cei doi prefecți care comandau cohortele pretoriene - Cassius Chereas și Cornelius Sabinus - părăsiră sala unul după altul. Nimeni nu băgă de seamă, pentru că ei erau responsabili de pază. Pe ușa din fund ieșiră în tăcere și câțiva demnitari, cavaleri și senatori. Atunci Împăratul își aminti că în spectacolul de la care lipsea aveau să danseze câțiva tineri veniți din îndepărtata Bitinie. — Răsăritul care trăiește acum în pace, spuse. Merită măcar să-i salut. Și, pentru prima dată, porunci escortei germane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
el. Împăratul era complet singur. Și pentru conjurați, aceea era ultima zi. — Acum e momentul, șuieră Chereas, acum! O clipă însă rămaseră nehotărâți, cu răsuflarea tăiată, gândindu-se la ce urmau să facă. Între timp, în atriu își făcură apariția demnitarii care ieșiseră în tăcere din sala de spectacole. Cineva întrebă în șoaptă: — Unde e Callistus? Cu o clipă înainte, Callistus se afla alături de Împărat; acum însă dispăruse. Se temură că avea să-i trădeze. Luând o hotărâre ireversibilă, Cassius Chereas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
siguranță se juca. Neputând respinge din start măgulitoarea ei propunere, Îi răspunse În termeni neangajanți și acceptă să o Întâlnească. Ellen Terry Îl primi Într-un salonaș la teatrul Lyceum, unde, În antracte, se serveau aperitive capetelor Încoronate și altor demnitari aflați În vizită, iar discuția avu Într-adevăr ceva dintr-o audiență acordată de o regină a scenei. În ciuda faptului că trebuie să fi avut, după calculele lui, aproape cincizeci de ani, era Încă frumoasă și celebra voce, În același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
luminat discret, pe lângă tejgheaua de stejar de la recepție, unde nu se arăta nimeni, îl ajută să urce pe scara de marmură colorată, conducându-l, ca un obișnuit al casei, direct într-un apartament familial, cu draperii identice celor din birourile demnitarilor vremurilor noi, cu un pat dublu, ascuns sub un baldachin desuet, imitând dormitoarele califilor din filmele cu Șeherazade. În mijlocul camerei, se lăfăia un frigider încăpător, cu cordonul scos din priză. Dispăru imediat, fără a prelungi momentul despărțirii, așa cum, neinspirat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
altul, își vesteau trecerea rădvanelor străine. Împresurat de mulțimea tot mai compactă a furnicilor cu straie repede primenite, convoiul greierilor își opri rădvanele în marea Piață a templului patriei. În veșminte albe, cu binemirositoare cădelnițe în mâini, ieșiră în întâmpinare demnitarii Cetății de pământ, împreună cu Regina furnicilor, care, spre surprinderea greierilor veniți de departe, nu arbora purpura și mătasea, ci doar borangicul cinstitelor meserii și colierul iscusințelor. Tumultul insolit, mișcările agere ale pictorilor oficiali întinzând culorile pe pânze cetluite pe cadre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
făcea ca zilele să treacă exasperant de încet, parcă lipsite de viață și fără evenimente majore. Dar undeva, în subteran, noi tensiuni se acumulau celor deja existente și cea mai mică scânteie puteau duce la răbufniri eruptive necontrolate. Deși înalții demnitari germani, inclusiv ambasadorul nazist von Killinger, considerau "simple bârfe de salon" informațiile conform cărora ceva se pregătește în România, supravegherea de către serviciile secrete germane a celor din fruntea ierarhiei decizionale a armatei române, precum și a membrilor marcanți din Partidul Național
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Atlantică Olandeză și Institutul American pentru Analize de Politică Externă, a participat domnul secretar de stat Constantin Ene, care, conform programului, a fost coraportor la tema „U.E.O. și managementul crizelor în și în afara Europei”, susținută de Willem Van Eekelen. Demnitarul român a prezentat considerațiile și propunerile României privind situația actuală și perspectivele relațiilor țărilor din Centrul și Estul Europei cu U.E.O. - 11-12 mai 1992 - s-au desfășurat, la Budapesta, lucrările celui de-al treilea seminar organizat de Institutul pentru
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
populațiunei Rumeliei răsăritene. Aleco Pașa până acum a petrecut la Paris și probabil că se va fi înțeles cu actualul ambasador turc de acolo și fostul mare vizir, Savfet Pașa, asupra celor mai de aproape modalități ale guvernărei sale. Ca demnitar otoman, Alexandru Vogorides - Aleco Pașa nu credem că va lucra în contra intereselor suveranului său, și, dacă n-ar plana asupra capului său fumul bănuitor ieșit din cădelnița Agenției ruse, am putea zice că Poarta nu a greșit făcând această alegere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rezerve în ceea ce le privește pe cele ale Rusiei, în același spațiu. Căci, potrivit informațiilor obținute de Ignatius Mouradgea d'Ohsson de la Ratib Ebu Bekir, reis efendi, Robert Liston, ambasadorul Mării Britanii pe lângă Poartă Otomană, i-ar fi declarat înaltului demnitar otoman, cu prilejul vizitei protocolare prilejuita de plecarea să de la post, ca "îl donna leș plus fortes assurances des dispositions de la Cour d'Angleterre en faveur de l'Empire Ottoman"151. Mai mult chiar, diplomatul englez "a même avancé que
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
vizat viitoarea soarta a Galiției, stăpânita de ruși, si a Imperiului Otoman. Or, sublinia Czartoryski, Rusia nu-și putea permite, "sous aucun rapport", să ignore o astfel de eventualitate 27. Fără a exclude posibilitatea unui "aranjament amical" cu Napoleon Bonaparte, demnitarul rus îi expunea tarului mijloacele pe care le consideră ca fiind necesare pentru evitarea consecințelor negative amintite. Iar măsurile preconizate de el, în scopul salvgardării intereselor Rusiei, evidențiază, o dată în plus, faptul ca diplomația rusă avea o viziune clară asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
care se numără și ocuparea militară a Moldovei, în cazul unei agresiuni franceze împotriva Imperiului Otoman 34. Toate aceste măsuri, care aveau menirea de a-l convinge pe împăratul francezilor "de notre energie", puteau, în același timp, după părerea înaltului demnitar rus, deschide și calea reconcilierii Rusiei cu Franța. Adam Jerzy Czartoryski îi recomandă, totuși, tarului să nu încheie pacea, decât atunci când Rusia "pourra la faire avec honneur et sûreté" (s. Ven.C.)35. Și, într-adevăr, a făcut-o, în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de la tranquillité de la Suède entrait essentiellement dans le système politique de la Russie" (s. Ven.C.)102. Cât de "sincere" erau acele asigurări, Stedingk avea să constate nu după mult timp de la data cand i-au fost date. În realitate, înaltul demnitar rus consideră Suedia "un malade qui s'éteint, et auquel îl ne faut pas toucher avânt qu'il expire" (s. Ven.C.)103. Atitudinea Rusiei față de Suedia a fost pe punctul de a redeveni ostilă, ca urmare a unei profunde
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în luna august 1795, punctul de vedere asupra direcțiilor pe care trebuia să le urmeze Poartă Otomană în politica să europeană. Ceea ce diplomatul suedez a și făcut, redactând un amplu memoriu pe care l-a înmânat, dar cu titlu personal, demnitarului otoman 59. O măsură care a fost dictată de rațiuni de 56 Cf., loc. cît., doc. nr. 47. 57 Cf., loc. cît., doc. nr. 48. 58 Friedrich Wilhelm Ernst von Knobelsdorff, trimisul extraordinar al Prusiei pe lângă Poartă Otomană, care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la dispoziție informațiile necesare referitoare la stadiul în care se aflau, în vara anului 1796, raporturile Suediei cu Rusia. Mai mult chiar, întârziau să-i transmită până și instrucțiunile necesare după care să se ghideze în discuțiile sale cu înalții demnitari otomani pe această temă, cu scopul de a le risipi temerile "sur l'asservissement de la Suède à la Russie" (s. Ven.C.)88. Abia după 13 mai 1796, cancelarul 85 Trimisul extraordinar al Prusiei, von Knobelsdorff, afirmă că regele sau
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a evitat să informeze Poartă Otomană despre acele 112 Cf., "buletinul" sau din 10 august 1804, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 19; în context, diplomatul suedez înregistra și schimbările survenite, la acea dată, în rândul înalților demnitari otomani, precum și evoluția răscoalei sârbilor. 113 Cf., raportul său din 25 noiembrie 1804, în loc. cît., doc. nr. 20. 114 "Ces propos" adaugă el "dans la bouche d'un autre qu'en résonnant en cosmopolite, enonça son opinion sur ce păiș
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
otomanii, de a recupera teritoriile pierdute în favoarea celei de a doua135; altfel spus, de a contribui la modificarea hârtii politice a Europei Est-Centrale, în conformitate cu comandamentele politicii europene a Porții Otomane. Nils Gustaf Palin, care primise acele avansuri din partea unui înalt demnitar otoman, s-a arătat foarte reticent în ceea ce privește autenticitatea acelor intenții care puteau fi doar expresia intrigilor diplomației franceze, așteptând ca, înainte de a se fi angajat în vreo discuție pe această temă, Poartă să fi reluat plata subsidiilor 136. Punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
și le punea Poartă în Franța, dar evita să ia vreo decizie în acest sens, înainte să fi fost stabilit calmul politic în acea țară. O îngrijorare deosebită provoca, însă, cercurilor conducătoare otomane situația politică din Polonia. Potrivit opiniei înaltului demnitar, o bună parte din responsabilitatea pentru acea situație deosebit de critică revenea polonezilor înșiși, în frunte cu regele lor, Stanislaw August Poniatowski, dar și Curților din Londra și Berlin care nu își respectaseră angajamentele asumate față de aceștia 8, desigur, de susținere
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
tentativa Suediei de a seconda procesul de reformare a statului otoman, a fost combătuta de Gheorghe Constantin Moruzi, marele dragoman de atunci al Porții Otomane, cu argumente care sugerează, o dată în plus, "tentă europeană" a acelui proces. Căci, potrivit convingerii demnitarului otoman, proiectul Porții de a angaja în serviciul său specialiști străini, în cele mai diverse domenii, mai cu seamă în cel militar, era "une chose simple et naturelle, une détermination fondée sur l'exemple même des Nations Européennes", inclusiv al
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
sugerat ambasadorului englez la Istanbul, Șir Robert Sharpe Ainslie, că zvonurile care ajunseseră la Londra, potrivit cărora Poartă Otomană se pregătea să atace Rusia, nu erau decât "l'effet d'une politique artificieuse"32 a acesteia. În realitate, susținea înaltul demnitar otoman, răspândind acele zvonuri, Rusia nu urmărea altceva decât "à en imposer aux Cours coalisées (împotriva Franței n. Ven.C.) dans le dessein, plus qu'apparent, de leș tromper, et de se dispenser du contingent promis en vaisseaux et en
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
C.) dans le dessein, plus qu'apparent, de leș tromper, et de se dispenser du contingent promis en vaisseaux et en troupes à la căușe commune", adică, înfrângerea Franței (s. Ven.C.)33. Și, ca să probeze reaua credință a Rusiei, demnitarul otoman i-a "dezvăluit" diplomatului britanic presiunile diplomatice la care era supusă Poartă Otomană din partea Curții de la Petersburg, în scopul de a o determina să nu aplice noul său tarif vamal, cu scopul de a acapara întregul comerț al Levantului
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în interesul Suediei, cât și în cel al Imperiului Otoman că cele două state să facă uz de "tous leș moyens possibles auprès des Cours de Londres et de Berlin, pour leș détacher de la Russie"39. Mai mult decât atât, demnitarul otoman i-a dezvăluit oficialului suedez chiar și scopul final al tuturor acelor demersuri diplomatice ale Porții Otomane, si anume "non pas le projet, mais le désir de jouer dans ces circonstances un rôle important, celui de pacifier l'Europe
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ca stat, cel puțin în Europa, și a-l implică activ în sistemul politic european, unde credea că ar fi fost la adăpost de astfel de pericole. Acest obiectiv a fost formulat, de altfel, cu toată claritatea, de un alt demnitar otoman, Iusuf Aga Terapcane, membru al "Consiliului de Stat". Potrivit convingerii sale, "si nos moyens repondoient à nos voeux nous aurons le bonheur de procurer la paix à la France et de rétablir notre ancienne influence sur la balance de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]