2,957 matches
-
numită denotare. În acest caz, obiectul la care se referă propoziția (obiectul denotat) poate fi un singur termen (primul președinte al Statelor Unite) sau o colecție complicată de termeni (orice republican); dar putem avea de asemenea și concepte denotative care nu denotă nimic. Pasul important în explicarea generalității este postularea funcțiilor propoziționale ca entități nedefinibile care se află într-o relație particulară cu propozițiile. Teoria denotării nu mai este suficientă în acest punct, iar Russell caută să o depășească în articolul "On
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
punct, iar Russell caută să o depășească în articolul "On Denoting". Teoria prezentată în acest articol este o teorie a descripțiilor care pot fi nedefinite (orice persoană) și definite (cartea pe care o citești). Diferența dintre acestea e că ultimele denotă un singur obiect în timp ce primele nu. Atât în articolul amintit, cât și în literatura care urmează, descripțiile definite primesc o atenție mai însemnată. În cazul acestor descripții o propoziție care atribuie o anumită proprietate unui obiect complet descris este înțeleasă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
om, toți oamenii, președintele actual al României, regele actual al Franței, rotația Soarele în jurul Pământului etc.187. După cum observăm din exemplele de mai sus se disting trei cazuri: în primul rând, o sintagmă poate fi denotativă și totuși să nu denote nimic, așa cum se întâmplă în cazul sintagmei "regele actual al Franței", apoi o sintagmă poate denota un anumit obiect cum este: "președintele actual al României" și, în final, o sintagmă poate denota ambiguu, cum este cazul sintagmei "un om" care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
187. După cum observăm din exemplele de mai sus se disting trei cazuri: în primul rând, o sintagmă poate fi denotativă și totuși să nu denote nimic, așa cum se întâmplă în cazul sintagmei "regele actual al Franței", apoi o sintagmă poate denota un anumit obiect cum este: "președintele actual al României" și, în final, o sintagmă poate denota ambiguu, cum este cazul sintagmei "un om" care nu denotă o mulțime de persoane, ci un om neprecizat. Întreaga teorie a descripțiilor se bazează
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sintagmă poate fi denotativă și totuși să nu denote nimic, așa cum se întâmplă în cazul sintagmei "regele actual al Franței", apoi o sintagmă poate denota un anumit obiect cum este: "președintele actual al României" și, în final, o sintagmă poate denota ambiguu, cum este cazul sintagmei "un om" care nu denotă o mulțime de persoane, ci un om neprecizat. Întreaga teorie a descripțiilor se bazează pe nevoia de a elimina dificultățile presupuse de asemenea sintagme, în special de cele care, deși
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
așa cum se întâmplă în cazul sintagmei "regele actual al Franței", apoi o sintagmă poate denota un anumit obiect cum este: "președintele actual al României" și, în final, o sintagmă poate denota ambiguu, cum este cazul sintagmei "un om" care nu denotă o mulțime de persoane, ci un om neprecizat. Întreaga teorie a descripțiilor se bazează pe nevoia de a elimina dificultățile presupuse de asemenea sintagme, în special de cele care, deși au forma unei sintagme denotative, nu denotă nimic, așa cum este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
om" care nu denotă o mulțime de persoane, ci un om neprecizat. Întreaga teorie a descripțiilor se bazează pe nevoia de a elimina dificultățile presupuse de asemenea sintagme, în special de cele care, deși au forma unei sintagme denotative, nu denotă nimic, așa cum este descripția hotărâtă "regele actual al Franței". O soluție ar fi să tratăm sintagmele denotative de genul acesta asemănător numelor. Soluția lui Russell diferă însă în articolul "On Denoting față de "Principia Mathematica" în ceea ce privește numele proprii. În "Principia Mathematica
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
degrabă, cei care vorbesc, se pare că folosesc numele pentru a se referi la obiecte atunci când nu există descripții definite care ar fi putut fi folosite în locul numelor sau atunci când descripțiile definite pregătite pentru a fi folosite nu reușesc să denote aceleași obiecte denotate de nume190. Ceea ce rezultă din cele prezentate mai înainte este că în folosirea descripțiilor apar o serie de dificultăți grave dacă încercăm să le tratăm analog numelor. Diferența fundamentală dintre numele proprii și descripții este că primele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
vorbesc, se pare că folosesc numele pentru a se referi la obiecte atunci când nu există descripții definite care ar fi putut fi folosite în locul numelor sau atunci când descripțiile definite pregătite pentru a fi folosite nu reușesc să denote aceleași obiecte denotate de nume190. Ceea ce rezultă din cele prezentate mai înainte este că în folosirea descripțiilor apar o serie de dificultăți grave dacă încercăm să le tratăm analog numelor. Diferența fundamentală dintre numele proprii și descripții este că primele au întotdeauna un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există" este falsă și, la rândul ei, propoziția "Regele actual al Franței este chel" este falsă, din moment ce este o conjuncție în care intervine o propoziție falsă 193. Observăm cum rezolvă Russell problema descripțiilor hotărâte care în aparență, datorită formei lor, denotă ceva. Dacă sunt luate izolat acestea nu pot fi eliminate, acest lucru se poate face incluzându-le în propoziții pe care urmează să le analizeze în logica predicatelor. Descripția este înlocuită cu o expresie cuantificată existențial, care la rândul ei
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care să existe un obiect diferit sau un individ diferit de acel individ care să aibă esența respectivă 284. În ceea ce privește semnificația pe care numele proprii o au în mai multe lumi, Alvin Plantinga consideră că o afirmație precum numele propriii denotează același obiect în orice lume posibilă trebuie considerată falsă. Socrate nu are în mod esențial proprietatea de a fi numit Socrate deoarece el ar fi putut să fie numit de către părinții săi "Platon". Referitor la descripții, o proprietate precum "primul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
la numele proprii și proprietăți, raportându-se la teoriile expuse de Frege și Russell: Frege și Russell au susținut că un nume propriu, într-o ocazie dată a utilizării lui, funcționează în mod tipic ca abreviere a unei descripții care denotează purtătorul relevant o descripție care încorporează o proprietate în mod general crezută sau crezută de către utilizatorul numelui ca fiind unică pentru acel purtător. Astfel, de exemplu, Socrate ar putea fi sinonim cu o descripție sau o abreviere a descripției cum
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
renunțe la agnosticism. Oppy își exprimă obiecția generală la adresa argumentelor, considerând că în fiecare versiune a argumentelor ontologice, termenii singulari și cuantificatorii (nume, descripții definite, descripții nedefinite) folosiți într-un enunț al argumentului (pentru a se referi la, sau a denota că ) ori sunt, ori nu sunt încadrați în scopul următorilor operatori propoziționali. Dacă nu apar încadrați, atunci se consideră că un oponent al argumentului ontologic poate susține că întrebarea despre existența lui Dumnezeu a fost pusă și nu este corect
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de natura juridica, prin simplificarea procedurii de divorț. Totuși, valorile mai mici ale divorțialității din mediul rural față de cele din mediul urban (ex: in orașul Iași, indicele de divorțialitate in perioada 1985-2002 a fost intre 1,5‰si 3,5‰), denotă și pentru locuitorii comunei Șipote că au rămas,în cea mai mare parte,păstrătorii unei societăți tradiționale românești. Fertilitatea feminina constituie o premisă esențială pentru natalitate. Dar nu întotdeauna fertilitatea e corelată și cu o natalitate ridicată . În ultimul timp
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
natalității din cadrul perioadei analizate(1985-2002), aceasta fiind de 15,1‰ în anul 2002. Se știe că mentalitatea sătească e favorabilă numărului ridicat de copii, dar e constrânsă în această privință de factorii economici. La nivelul comunei Șipote, toate evoluțiile analizate denotă un fond sănătos de populație, cu o structură pe vârste echilibrată, precum și o percepție tradiționalistă asupra rolului familiei în societate, deoarece rata natalității nu a scăzut sub 15‰, iar tendința din ultimii ani a fost de creștere a natalității, contrar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
decât cei la nivel de țară, când după schimbarea de regim politic din decembrie 1989, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, s-a ajuns la un bilanț natural negativ. Reculul evident al bilanțului natural după 1990 denotă un comportament demografic în care modelul țărănesc tradițional al familiei cu mulți copii tinde să fie înlocuit de cel al familiei moderne, cu 1-2 copii sau chiar nici unul. Acest ultim model reprezintă și rezultanta problemelor economice tot mai presante
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
grupele de 10-14 ani (8,6%), 1519 ani (8,3%) și 20- 24 ani (7,1%), beneficiare ale orientării nataliste din deceniile 6, 7 și 8. Baza largă a piramidei este reprezentată de grupa de 0-4 ani (7,4%), ceea ce denotă o natalitate destul de ridicată a populației din comună, demonstrând o oarecare stabilitate demografică a acesteia. Aceasta se datorează, probabil, și valului generațiilor din deceniile 6-7, care ajunse la vârsta adultă și-au întemeiat familii și au dat naștere mai multor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mai mare cu 19,25 % față de nivelul județean (46,49%). Așadar, livezile dețin cele mai mici ponderi din suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor agricole s-a păstrat în mare parte după 1990, cu excepția sectorului legumicol și viticol, care au avut
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a obținut o producție aproape înjumătățită, de doar 2674 t. Anii 1993, 1994,1995 au înregistrat cea mai mare suprafață cultivată cu grâu din perioada postdecembristă, peste 2000 ha și cele mai mari producții, de cca. 6500t. Aceste valori mari denotă opțiunea populației la acea dată pentru cultura grâului, dar și existența unor condiții climatice favorabile, știut fiind că acestea sunt esențiale în perioada de germinație și de creștere, dovadă că în anii următori, neîntrunirea acestor condiții a determinat scăderea producțiilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se realizează prin invenție și descoperirea unor corelații noi, originale. d. Creația inovatoare presupune transformări fundamentale În concepții, principii sau metode de lucru În domeniul științei sau artei. După alte surse 30, se consideră cinci niveluri ale creativității: a. expresivă denotă perspicacitate și este manifestată prin soluții mai eficiente de producție, cu valențe de perspicacitate și ca urmare a unor mai multe eficiențe de productivitate etc.; b. productivă se manifestă prin soluții mai eficiente de producție, ca urmare a unor combinări
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se realizează prin invenție și descoperirea unor corelații noi, originale. d. Creația inovatoare presupune transformări fundamentale În concepții, principii sau metode de lucru În domeniul științei sau artei. După alte surse 30, se consideră cinci niveluri ale creativității: a. expresivă denotă perspicacitate și este manifestată prin soluții mai eficiente de producție, cu valențe de perspicacitate și ca urmare a unor mai multe eficiențe de productivitate etc.; b. productivă se manifestă prin soluții mai eficiente de producție, ca urmare a unor combinări
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mai profunde, la urmări mai Îndepărtate. Se orientează spre cercetarea “diferitului”, a tot ce este “altfel”, spre a proceda În mod inedit, cu ingeniozitate. Aceasta este perspectiva care favorizează apariția ideilor novatoare (concepții, teorii, prototipuri, proiecte). O astfel de perspectivă denotă o gândire divergentă, care nu se limitează la cunoscut sau obișnuință (rutină); această gândire fiind contrară celei numită convergentă, al cărei câmp de investigație este limitat prin conformism sau pasivitate. Tocmai pentru că disponibilitatea numită creativitate se remarcă Îndeosebi prin atitudine
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mai profunde, la urmări mai Îndepărtate. Se orientează spre cercetarea “diferitului”, a tot ce este “altfel”, spre a proceda În mod inedit, cu ingeniozitate. Aceasta este perspectiva care favorizează apariția ideilor novatoare (concepții, teorii, prototipuri, proiecte). O astfel de perspectivă denotă o gândire divergentă, care nu se limitează la cunoscut sau obișnuință (rutină); această gândire fiind contrară celei numită convergentă, al cărei câmp de investigație este limitat prin conformism sau pasivitate. Tocmai pentru că disponibilitatea numită creativitate se remarcă Îndeosebi prin atitudine
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cutanat plantar (semnul Babinski) patologic constă în extensia halucelui și uneori și al restului degetelor la stimularea pielii plantare. Apare constant în afectiunile cerebro-medulare, acest semn fiind pozitiv contralateral leziunii cerebrale, respectiv ipsilateral în leziunile medulare; atunci când este pozitiv bilateral denota o leziune extinsă [1,2]. Vorbirea Poate fi examinată doar la bolnavul conștient și este relevantă pentru suferința emisferului dominant, care la cea mai mare parte este emisferul stâng. În linii generale se pot distinge două tipuri de afazie: - Afazia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
La vechii indieni, cei cu sprâncenele îmbinate erau socotiți că pot fi buni vrăjirori. Azi, în Europa, găsim credința că această particilaritate a sprîncenelor unite la un individ e semn neîndoios că poate fi strigoi sau moroi... Fruntea Fruntea mică - denotă zgârcenie, până la meschinărie și dorință de acaparare; Voluminoasă - memorie greoaie, dar până la urmă temeinică. Depozitează un volum mare de informații însă selectate fără măsură; Frunte largă - individ impulsi, cu o furie greu de estompat; Netedă, prelungită - definește un caracter răzbunător
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]