3,128 matches
-
se poate dezvolta într-un mediu favorabil creat de familie, școală, comunitatea educativă. În cadrul relațiilor familiale, de vecinătate, pe stradă, în cartier se învață avantajele și limitele democrației, toleranța față de cei de altă culoare, cultură, religie, în aceste medii se deprinde ura sau nevoia de a iubi semenii. Libertatea în democrație înseamnă dreptul locuitorului orașului de a gândi, simți, acționa în așa fel încât să nu încalce libertatea celuilalt, a celorlalți. Faptul că un individ se naște și crește în democrație
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
provine din percepția publică că aceia care locuiesc acolo nu s-au îmbogățit prin "bune practici" (H. Lefebvre spunea în 1968 că expansiunea urbanizării necontrolate "produce mult rău solidarității tradiționale"). Cei ce locuiesc în periurban fug de oraș, refuză orașul, deprind manifestări individualiste (vor dreptul de a trage cu pușca în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene la noi se rezumă la unele descrieri sumare și la superficiale statistici. 259 În Franța este vorba de Legea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
care fusese al lui Eetion; un cal puternic și bun alergător, pe care mai apoi Ahile l-a folosit drept mărginaș, alături de cei doi armăsari nepieritori ai săi; o liră frumoasă, cu traversa de argint, pe care Ahile s-a deprins să cânte cântece epice despre eroi. Este vrednic de constatat că toate referirile la această perioadă îl au în vedere pe Ahile, iar cele pomenite despre el se înscriu într-un cerc grăitor pentru acțiunea epopeii: Criseis, din pricina căreia s-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
care fusese al lui Eetion; un cal puternic și bun alergător, pe care mai apoi Ahile l-a folosit drept mărginaș, alături de cei doi armăsari nepieritori ai săi; o liră frumoasă, cu traversa de argint, pe care Ahile s-a deprins să cânte cântece epice despre eroi. Este vrednic de constatat că toate referirile la această perioadă îl au în vedere pe Ahile, iar cele pomenite despre el se înscriu într-un cerc grăitor pentru acțiunea epopeii: Criseis, din pricina căreia s-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
era însă mai veche: în fiecare zi la cină (care începea la ora 20.00 fix) și care avea loc într-un cadru foarte intim (spre deosebire de dejun), întreaga familie regală vorbea numai englezește, o limbă pe care copiii suveranilor o deprinseseră de la guvernante englezoaice (e.g. Miss Winter, Miss Ffloliet, Miss Leile Milne). Mai mult, prințul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol, a urmat cursurile celebrului Colegiu Eton de la Windsor, iar fiica cea mai mică a Mariei, principesa Ileana, a fost
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
D-zeu în mod mistic și supranatural” (p. 187); „A vorbi limba maternă este un dar perfect al naturii și orice dar perfect se coboară de la Tatăl luminilor”; „Așadar în încurcarea limbilor se încurcă numai scolasticii ateiști care s-au deprins să pună știința profană mai presus de adevărul din cărțile sacre” (p. 187 urm.). Plasând diversitatea limbilor și „proprietățile frazei” la începuturi, Cantemir adaugă drept cauză principală a stării ulterioare negative a unor limbi neștiința de carte a barbarilor. Astfel
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
însemna că numărului limbilor ar trebui să-i corespundă același număr de structuri fiziologice. Cercetarea producerii sunetelor în diverse limbi se soldează însă cu identificarea sistemelor fonetice produse de baza fiziologică unică a organismului uman de oriunde, care poate fi deprins să producă orice sistem fonetic. Criticat pentru nefirescul argumentației sale privind devenirea limbii române Philippide replica cum că este greu, dacă nu chiar imposibil de identificat la vorbitorii actuali de limbă română baza fiziologică și psihologică ce a generat limba
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în mai mare număr se stabileau în peninsulă, unde i ademenea farmecul bogățiilor din orașele ei, dar când zăgazul la moartea lui Mauricius a fost complet sfărâmat, ei s-au prăvălit peste Dunăre în mase enorme. Dacoromânii erau de altfel deprinși cu dânșii, deprinși nu numai în teritoriile de de-a dreapta fluviului, unde demult trăiau alături de ei, dar și în cele de de-a stânga, unde este cu neputință de închipuit că n-ar fi existat migrații românești chiar înainte de secolul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
spune Densusianu, se deosebeau de latini prin tipul lor fizic și prin temperamentul lor mai viu. Ei aveau părul și coloritul feței mai închis și nu erau așa înalți de statură ca latinii. Erau mai energici în acțiunile lor, mai deprinși în arme și cu idei politice mai înaintate”. Dialectul lor avea particularități precum adăugarea unui a la începutul cuvintelor (aboare față de boare), scurtarea terminațiilor cuvintelor prin omiterea consoanelor m și s și chiar a vocalei precedente u sau o etc.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pentru semestrul acesta: de la 9-12 dimineața lucrez la disecție. Am căpătat de preparat un picior; am preparat deja mușchii exteriori și acum pătrund în interior la vine, artere, nervi. Vreo două zile la început mă incomoda mirosul, acum m'am deprins, parcă lucrez de nu știu când. Voiu lucra însă cu deosebire sistemul nervos. După masă de la 4-5 am cu Külpe și de la 5-6 cu Wundt. Afară de aceasta mă mai duc prin laboratorul de psihologie experimentală" (Gorovei, 1930, p. 113). O
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
și a transformat bucătăria moldovenească din bucătărie de sălbatici în bucătărie de oameni civilizați“ (Radu Rosetti, op. cit.). Dar atunci când autorul ne înșiră câteva dintre preparatele culinare „civilizate“, avem surpriza să citim numele acelorași mâncăruri, civilizate, bineînțeles, pe care le am deprins de la turci: dulcețuri de nufăr și de nuci, rodozahar, apă de trandafiri, șerbet, toate realizate „după cele mai minunate rețete țărigrădene“. Unele semne ale influenței vestice există, dar nu trebuie uitat faptul că aceasta nu dispăruse cu totul de la mesele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ospătăriile cu caracter internațional, aceleași în mai toate marile orașe de pe glob, e obligator ca fiecare capitală să propuie atenției călătorilor străini și propriile ei creații, satisfăcând totodată și gustul băștinașilor, care să poată găsi zilnic mâncările cu care sunt deprinși, gătite de mână de meșter.“ Admirabilă frază, îndemn valabil și (sau mai ales) astăzi, cu condiția ca prin sintagma „gătite de mână de meșter“ să înțelegem creativitatea chef ului, depărtarea sa inteligentă de tradiție, pentru ca aceasta din urmă să nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
îndemn valabil și (sau mai ales) astăzi, cu condiția ca prin sintagma „gătite de mână de meșter“ să înțelegem creativitatea chef ului, depărtarea sa inteligentă de tradiție, pentru ca aceasta din urmă să nu se piardă în monotonie. Adică oricât de deprins ar fi băștinașul cu o tuslama, un „meșter“ (termenul e cam prea tehnicist...) culinar ar trebui să-i ofere noi și noi variante ale acestui fel de mâncare, toate purtând în miez originalul și toate depărtându-se creativ de el
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
satisface cu prisosință sarcinile și funcțiile ce i se încredințează, este iubit de bolnavi și devine un exemplu pentru studenții de la Collège de France unde ajunge profesor. Numeroșii clinicieni francezi ți străini ajunși în Paris polarizează în jurul său pentru a deprinde metodologia didactică și anatomo clinică, pentru a practica ascultația cu ajutorul stetoscopului realizat de el. Cunoaște în detaliu percuția lui Auenbrügger ca și limitele ei. Cunoaște tot ce s-a realizat anatomo-clinic din Antichitate, mai ales din Renaștere. Laënnec face metoda
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mediatice, și a contemporaneității jurnalistice, având ca rezultat o îmbinare postmodernă a filoanelor tradiționale și contemporane".504 Fig. 2 Coperta primului număr al Action Comics, punctul de plecare al mitului "omului de oțel" Dacă în mod tradițional televiziunea și-a deprins publicul să perceapă autoritățile, instituțiile și practicile acestora într-o lumină favorabilă, seria X-Files induce o "paranoia de masă", care să stimuleze criticismul și scepticismul.505 Dincolo însă de mesajul ideatic (sau ideologic), programul oferă un excelent exemplu de estetică
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a plătit greu tribut dependenței sale de câmpul economic, de presiunile și cerințele publicului (alcătuit în mare parte din copii ori adulți care proveneau din mase, deci din afara câmpului "legitimității culturale"), atrage atenția Luc Boltanski. Nefiind arhivată, "însușită", tehnicile se deprindeau oral ori prin demonstrație, precum meșteșugurile tradiționale, fără evaluare și comparare ori distanțare stilistică necesare în arta majoră (multă vreme desenatorii nici nu aveau portofoliu, iar munca le era anonimă și nici ei nu știau că le aparține), de multe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
izola, din ce în ce, de cei din jur. Poate și asta o ajuta să vadă și să înțeleagă mai limpede lumea din jurul ei. Domnica, femeie tânără, vrednică și voinică... de ani buni capul casei, și bărbat și femeie, era deprinsă cu toate treburile gospodărești. Nu se da îngenuncheată de greutăți și nevoi. Viața și munca, în bătătură casei, și-o împărțea cu bătrâna ei soacră, Zoița, mama lui Ion, mort în război. Ca vadană de război cu trei copii, toți
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
așa începu Anuca lecțiile cu învățătorul cu chip plăcut și cu glas cald și blând. Avea multa dorință și voință să învețe...Timpul petrecut la școală, îi deschidea orizonturi noi, pline de încântare. In scurt timp,Anuca citea și scria... deprindea buchea cărții cu o repeziciune care uimea... Căuta să dea de rostul lucrurilor... începea sa înțeleagă, să cunoască o lume nebănuită până atunci. Învațătorul, de fiecare dată când se apropia, de dânsa, îi punea mâna pe creștet și o mângâia
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mori mâncat de lup..!“, i s-au înfipt în inimă ca un pumnal. - Ci negureală mai fumărești în tini, măi, Lisandri ?! îl întrebă bătrânul. Vorba țăranului e ca pământul, aspru și bolovănos... sperie mintea și cutremură... Vorbește în doi peri, deprins să-și ascundă gândul. Suflet enigmatic, plin de surprize și bănuieli. Lisandru, deși se uita la gura bătrânului, și îi asculta vorbele ca pe un descântec, și, ca un izvoraș îi susura în inimă un fel de liniște, un fel
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a sipeturilor si lazilor cu haine femeiesti. Comisul Mihăilă Furtună, scurt si gros la trup, dăduse porunci ss se deretice grajdurile domnesti, în care aveau armăsarii de soi, aduși, pe căi ocolite, de geambași zaporojeni, fiind ingrijiți de robi țigani, deprinși cu acest vrednic mestesug. Pe la mijlocul lunii aprilie, pe când creștinii catolici din ținut ciocneau ouăle cele roși, închinând și căni cu vin galben de Cotnar, un alai se cobora dinspre vechea mănastire a lui Zagavei. Prostimea se înghesuia să primească binecuvântarea
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
zbuciumate. Vodă se închină la icoana Sf. Gheorghe, purtătorul de biruință, mulțumind pentru darurile aduse. Apoi, porunci logofătuluiDumitrașcu să vestească aprozii începerea Divanului. Lângă domn, Radu diacul, un tânăr înalt, cu nasul coroiat și ochi pătrunzători, însemna, cu slove meșteșugite, deprinse la mănăstirile de la Muntele Athos, jalbele ticluite ale boierilor și ale norodului. Domnul pofti pe primul împricinat, postelnicul Trifan: Apropie-te postelnice și deslușește pricina ta! porunci voievodul, așezându-și sabia în dreapta tronului. Mărite stăpâne, noi avem acte de la Ștefan
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Natalița. Și se așezară de-a dreapta și de-a stânga bărbaților, înșirându-se prin odaia strâmtă, aplecându-și capetele, strigând și chiuind de credeai că au dat turcii. După rusască, a venit rândul horelor și bătutelor, la care s-au deprins a dănțui și copiii. Numai bătrâna stătea bucuroasă pe scăunelul de lemn, uitându-se, cu luare aminte, la petrecăreți. Așa petrecură câteva ceasuri bune, cinstind din vinul dulce acrișor, mai înfruptânduse din bucatele reci ori răcorindu-se, afară, pe pridvor
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
prin iarmaroace iconițe pictate de el, a intrat ucenic la un zugrav de biserici, meșterul Dumitrache, pe vremea aceea a fi ucenic la un meșter însemna să stai pe lângă el câțiva ani buni până când primeai de la acesta hârtie că ai deprins meșteșugul și, abia după aceea, puteai lucra pentru bani, dacă aveai norocul să-ți găsești comenzi, era chiar și obiceiul ca meșterul să fie plătit pentru că te învață meserie, dar cum cei mai mulți erau băieți săraci și nu aveau cu ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nemaiputând răbda Vasile fuge la Iași în toamna aceea, trece cu greu peste iarnă, tocmindu-se pe la oameni pe mâncare și adăpost și primăvara revine la meșterul Dumitrache, care, după multe stăruinți, îi dă lui Vasile hârtie cum că a deprins meștelugul, am văzut și eu hârtia aceea și meșterul Luca trage ultimele fumuri din țigară și fără să stea pe gânduri își aprinde alta, flacăra chibritului scapără în întunericul din încăpere și pentru o fracțiune de secundă am avut senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
vină. Privirile Îmi alunecau pe fiecare bărbat care intra grăbit și de câteva ori am avut chiar impresia că-l recunosc pe el, dar mi-am revenit la timp. Trecuse jumătate de oră de când trebuia să vină. Nu mă puteam deprinde cu gândul că voi fi din nou singură seara aceea... Un grup zgomotos de colegi m-a Înconjurat și m-a luat aproape pe sus, undeva, la o cârciumă. Mergeam pe stradă și-i priveam pe toți drept În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]