3,227 matches
-
cu măreața victorie obținută în 1877 pe cîmpul de bătălie împotriva Imperiului otoman" (Hurezeanu et al., 1988, pp. 111, 120). Dobândirea independeței de stat completează astfel lupta națională inaugurată de Horea și continuată de Tudor. După cum vom vedea, Partidul va desăvârși această zbatere seculară a poporului pentru independența națională prin orchestrarea "insurecției armate" din 23 august 1944. Cascada de revoluții social-naționale este finalizată cu "insurecția armată națională antifascistă" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 152). Trebuie subliniată indigenizarea momentului 23 august: prezentată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu poate fi decât antinaționalistă. Am văzut cum, încă din Manifestul Partidului Comunist, Marx și Engels au făcut o concesie tactică ideii naționale, ca proptea utilă și necesară în construcția comunismului, care va fi abandonată după ce proiectul comunist va fi desăvârșit. Lenin a consfințit formula pragmatică "național în formă, socialist în conținut", iar după el, Stalin a postulat teza "socialismului într-o singură țară". Tito în Iugoslavia și mai târziu Ceaușescu în România au fuzionat cele două doctrine politice principial ireconciliabile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-ți face datoria față de locul de muncă, a contribui la bunăstarea socială, a-i respecta pe ceilalți și a avea, în general, un comportament responsabil din punct de vedere moral (Lăcătuș și Pușcaș, 2008, p. 98). Acest patriotism civic este desăvârșit de ceea ce ar putea fi numit patriotism critic: "Patriotismul înseamnă capacitatea de a te raporta critic la compatrioți, la realitățile sociale" (ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pașoptiste străpunge în literatura didactică, care prin manualele de istorie ale perioadei devine principalul agent ideologic în difuzarea identității naționale în straturile non-elitiste ale populației românești. România a fost făcută, urma să se mai facă și români. Această conversie identitară, desăvârșită prin producerea antropologică a lui homo nationalis, s-a realizat în special prin manualele de istorie națională, care au construit catedrala monumentală a trecutului românesc ai cărui apostoli au fost învățătorii propovăduitori ai pedagogiei națiunii. Țăranii creștini au fost învățați
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Eckermann preciza: Am primit în adâncul inimii mele impresii, si anume impresii de natură senzorială, vitală, pestrița, variată, așa cum mi le-a oferit o imaginație agera; și nu aveam de făcut nimic altceva că poet decât să completez și să desăvârșesc în mine, în mod artistic, astfel de intuiții și de impresii și, printr-o prezentare vie, să le scot la iveală, așa încât alții să aibă aceleași impresii, când ar fi auzit sau citit cele înfățișate de mine....225. Aceeași era
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
voiau emanciparea țăranului au izbutit a-l pune pe acest Vlad Dracul, ca șef de partid, pe tron? Iar boierii reacționari cari voiau privilegii țineau la linia legitimă a Basarabilor? Dar ceea ce-i mai ciudat în toate acestea e aiurarea desăvârșită în privința motivelor cari se substituie oamenilor de pe atunci pentru faptele lor. Naționali și reacționari? Democrați și boieri? Cearta care se naște în urma lui Mircea e o ceartă dinastică. Mircea avusese un frate care a domnit înaintea lui, Dan I, un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi Îndeplinit și constituie un mare handicap al pregătirii medicale față de ceea ce Însemna Învățământul clinic cu câteva decenii În urmă. Este singura modalitate, așa cum pe drept cuvânt subliniază autorii, pentru a dobândi simțul clinic, iar odată cu el umanismul medical care desăvârșește personalitatea viitorului medic. Legat de aceste aspecte și punctând secvențial etapele procesului instructiv educativ autorii constată că studentul trebuie să parcurgă anumite etape În pregătirea lui, că participarea lui trebuie să fie una activă, că rolul formativ al Învățământului medical
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
e și frumos, iar frumosul nu poate fi lipsit de măsură”. Uneori și inversul este valabil, adică „tot ce e frumos e și bun” mai ales cînd este vorba de o finalitate pentru ceva implinit, care și-a Încheiat devenirea desăvârșindu-se. Aristotel Încearcă o separare a philiei (iubirii), introducând frumosul În lumea metafizicii și vorbește despre frumosul din natură și frumosul din noi, ca percepție care s-ar răsfrânge asupra lumii Înconjurătoare. Întemeietorul esteticii (Baumgarten) va considera mult mai târziu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și definitorie pentru formarea personalității adultului de mai târziu. Pentru că În familie, este locul unde se formează deprinderile elementare, controlul sfincterelor și instinctelor bazale, limbajul, mimica, comportamentul și atitudinea. În școală este locul unde prin Învățătură, instrucție și cultură se desăvârșește ființa umană (instrucția educă și educația moralizează - Herbart), și În biserică locul unde sunt propovăduite Învățăturile lui Hristos, În fapt morala creștină, care poate cizela În mod fericit comportamentul individual și social al ființei umane. „Părinții dau viață copiilor iar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
individuală și socială, contribuie substanțial la conturarea și menținerea personalității umane, la dezvoltarea și Întreținerea aceleiași voințe inhibitorii. Credința și sentimentul religios se cultivă În familie, mai ales atunci când face parte din setul de valori ale familiei, dar Întotdeauna se desăvârșește În biserică. Pentru că păcatul, Împotriva căruia luptă biserica, din perspectiva biologică nu este altceva decât o deviere a instinctelor de la menirea lor, deviere care Întotdeauna degenerează În stări conflictuale ce conduc inevitabil la conflict. Ori conflictul este condiția necesară și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lucrează ca șef de lucrări la catedra de Anatomie a Facultății de Medicină din București, urmându-l pe profesorul Rainer care fusese numit titular al catedrei. În anul 1925 obține o bursă Rockefeller pentru trei ani, timp În care Își desăvârșește pregătirea În marile centre medicale ale lumii, ceea ce va avea o Înrâurire extrem de mare asupra evoluției sale ulterioare. Astfel În 1925-1926 lucrează la Chicago cu profesorii Frank Lille, Charles Harrick și B Willer, iar În anul următor face studii de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
realizat ceea ce numim fenomenul de accelerare a dezvoltării biopsihosociale, În care sfârșitul copilăriei și implicit preadolescenței este mai precoce cu aproximatv 2-2,5 ani. Adolescența medie (12-17ani) - coincide cu perioada pubertară În care maturarea genitală și implicit capacitatea reproductivă se desăvârșește, așa Încât din punct de vedere biologic individul devine apt pentru procreere. Aspectul fizic se desăvârșește, oferind aspectul Înfloritor caracteristic vârstei tinere. În plan psihic adolescentul tranversează așa numita perioadă de căutări, În care eul personal se indentifică În raport cu cei din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
preadolescenței este mai precoce cu aproximatv 2-2,5 ani. Adolescența medie (12-17ani) - coincide cu perioada pubertară În care maturarea genitală și implicit capacitatea reproductivă se desăvârșește, așa Încât din punct de vedere biologic individul devine apt pentru procreere. Aspectul fizic se desăvârșește, oferind aspectul Înfloritor caracteristic vârstei tinere. În plan psihic adolescentul tranversează așa numita perioadă de căutări, În care eul personal se indentifică În raport cu cei din jur. Își pune Întrebări existențiale la care caută răspuns. Se autoevaluează și caută oportunitățile disponibile
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și onestitate sunt aspecte ce se mențin, se dezvoltă și domină adolescența medie. Adolescența târzie (17-22 ani) reprezintă În fapt corolarul procesului de dezvoltare biopsihosocială În care Îndeobște maturarea biologică cel puțin, atinge apogeul. Sub acest aspect dezvoltarea somatică se desăvârșește, dezvoltarea morfofuncțională a organelor, aparatelor, sistemelor și implicit capacitatea reproductivă Îmbracă treptat caracterul complet al adultului. Starea de sănătate fizică, având ca substrat biologic capacitatea optimă morfofuncțională a organismului, conferă individului acea stare de bine care-i permite abordarea problemelor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În comportamentul adolescentului devine preocuparea pentru realizarea În plan personal În ceea ce privește perspectiva ca existență, carieră și familie. Toate acestea presupun un plan pentru independență economică, separarea de familia de origine și inițierea unei intimități pe care În general o vede desăvârșită În cadrul și numai În cadrul familiei conform tradiției și modelului cultural În care a fost crescut. Este o tendință naturală, imperativă, bazată pe resorturi biologice profunde, instinctuale, pe care Paulescu, ilustrul nostru fiziolog, le ierarhiza În trei etape: 1. selecția nerațională
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care, instinctual, individul se orientează către exemplarul de sex opus cel mai reprezentativ, care din punct de vedere biologic Îi corespunde; 2. selecția sexuală În care apropierea, gestica și comunicarea sunt acompaniate de afecțiune și iubire; 3. dragostea sexuală, care desăvârșește chemarea și Împlinirea biologică În finalitatea ei. Dacă În prima etapă implicarea raționalului este nulă, În celelalte două etape este o intricare Între rațional și irațional, așa Încât conștientizarea acestora presupune și raportarea la realitățile sociale. Nu rareori contextul social, pornind
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Situația nu s-a schimbat nici astăzi, ci doar a căpătat o altă conotație, În sensul că pregătirea voastră de aici Încolo va fi una limitată la domeniul pe care-l veți alege, iar cultura generală va trebui să o desăvârșiți pe cont propriu. Acest lucru nu se poate realiza decât prin căutarea adevăratelor izvoare ale culturii și nu În subcultura pe care cu obstinație o promovează pe toate căile massmedia zilelor noastre, fie ea presă scrisă, audiovizuală sau internet, subcultură
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În al treilea rând, pentru că tot casa reprezintă locul unde omul Își Încheie parcursul existenței sale pământene, pregătindu-se din timp pentru drumul fără Întoarcere. Casa din perspectiva generației tinere Casa este prin urmare locul unde se naște viața, se desăvârșește ființa umană și se Încheie existența ei. Devine așadar și locul unde coabitează mai multe generații. În această triplă ipostază casa nu este lipsită de stări de tensiune sau chiar stări conflictuale Între generațiile care se adăpostesc sub acoperișul său
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
firești, deoarece ele coincid cu extraordinarele transformări biologice și psihologice pe care copilul de ieri le suferă astăzi, pentru a deveni adultul de mâine. Este vorba de maturația fizică, sexuală, psihică și comportamentală, caracteristică vârstei pubertății care se instalează și desăvârșește În perioada adolescenței. De aici labilitatea psihoemoțională, stările conflictuale, nonconfomismul, toate accentuate de mediul social dominat de massmedia, nu Întodeauna Într-o manieră benefică, pentru că la adolescent discernământul este Încă mult sub nivelul acuității percepției. Afirmam altădată că adolescentul privit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mirăm când le vine o astfel de suferință celor drepți. Iar murind el, au fost scoase tocurile și pragurile ușii, ca să poată fi scos trupul din casă” 30. Uneori, Dumnezeu Îngăduie suferința celor drepți pentru a descoperi altora dragostea celor desăvârșiți față de El și pentru slăvirea numelui Său sfânt prin sfinții Săi. Tot 34 Suferința și creșterea spirituală Dumnezeu le dăruia și puterea de a răbda toate cu mulțu‑ mire. „Odată, evlaviosul părinte Artemie de la Grigoriu 31 se plângea : — Dumnezeul meu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
celor mai mici ai lui Hristos, slujirea semenilor fiind decisivă pentru mântuirea sau pierderea veșnică. Cel ce Împlinește porunca dragostei se aseamănă cu Dumnezeu Care este dragoste (I Ioan 4, 8), iar cel ce se aseamănă cu Dumnezeu și‑a desăvârșit menirea sa În această lume. Tot ceea ce săvârșește creștinul se judecă prin prisma dragostei și primește valoare Înaintea lui Dumnezeu numai ceea ce este Împlinit cu dragoste și jertfelnicie. Astfel, paha‑ rul de apă dat unui frate de‑al nostru În numele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru suflet, le‑am primi ca pe cele mai mari daruri. 154 Suferința și creșterea spirituală Bolnavul credincios, ce suferă Îndelung și nu‑și găsește vindecarea, capătă certitudinea că Îi este de ajuns harul lui Dumnezeu, căci puterea Lui se desăvârșește În slăbiciune (II Corinteni 12, 9). „Nu vă temeți - Îndeamnă Sfântul Ioan Gură de Aur pe cei ce sunt pătrunși de boli și nu au aflat Încă vindecarea -, nici nu vă tulburați ! De vreme ce Tatăl vostru știe ce suferiți și poate
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ultimele bariere sau obstacole dintre noi și El. Prin amara experiență a „ghimpelui din carne” a Învățat Sfântul Apostol Pavel cea mai importantă dintre toate lecă țiile spirituale - că slava lui Dumnezeu Îi era suficientă, că puterea lui Dumnezeu se desăvârșește În slăbiciunea umană (II Corinteni 12, 7‑10). Suferința este un instrument prin care Dumnezeu ne poate curăți de satisfacția de sine și de autoamăgire și ne poate ajuta să facem față slăbiciunii noas‑ tre prin puterea Lui, ca să putem
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
purifică Întreaga noastră conștiință. Lacri‑ mile de pocăință și conștiința trează sunt roade ale rugă‑ ciunii, cel mai mare dar al rugăciunii fiind deplina transfor mare sau transfigurare a celui ce se roagă. Duhul omului ce se unește În rugăciune desăvârșită cu Duhul lui Dumnezeu, dobândește de la El luminare, Întărire și curățire de păcate. Credință și vindecare 275 Prin rugăciune, se revarsă bucuria și pacea Duhului Sfânt În sufletele noastre. Prin rugăciune, simțim că nu suntem singuri, ci cu Dumnezeu. Simțim
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și timp. Astfel, căderea în timp nu mai apare ca simplă pedeapsă: "Timpul nu e ceva contrar eternității, o cădere din eternitate, dar nici o eternitate în desfășurare. Eternitatea dumnezeiască, ca viață în plenitudine, ca un dialog al iubirii eterne și desăvârșite între subiecte care sunt perfect interioare unul altuia, poartă în ea posibilitatea împărtășirii din eternitate, fapt care se poate actualiza în comunicarea cu Dumnezeu prin har"40. Mișcarea în lume poate fi repetitivă, progresivă și regresivă, sensul ultimei fiind entropic
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]