4,744 matches
-
sau internare în spitale, trebuesc verificate de medicul Cercului Teritorial pe raza unde se află evreul repartizat, sau în lipsă, de medicul oricărei unități militare din apropiere; d) Să anunțe prin orice mijloc și în special prin scris Cercul Teritorial, detașamentul, instituția, firma sau întreprinderea respectivă, în cazul când este împiedicat să se prezinte la serviciu din motive independente de voința sa: prins de razii, accidentat, arestat de organele polițienești sau militare, etc. Această obligațiune incumbă și tuturor organelor care sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942; Am onoare a înainta alăturatul inventar de alimente, scrisorile și efectele confiscate dela evrei, cu ocazia percheziției făcută în ziua de 19 Februarie 1943, găsite că le transportau în mod clandestin - fără a trece prin cenzură - la evreii din Detașamentul Batalionul 2 Drumuri Bolgrad, cu prilejul înapoerei din concediu a unei serii de evrei. ¼ din alimente, s’au distribuit trupei de pază a Cercului Teritorial Vaslui conform ordinului Dvs. Nr. 923.790 din 4 Decembrie 1942 iar ¾ din alimente și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
concediu. Semnătură indescifrabilă. INVENTAR De alimentele, scrisorile și efectele confiscate dela evrei, cu ocazia perchiziției făcută în ziua de 19 Februarie 1943, găsite că le transportau în mod clandestin - fără a trece prin cenzură și Oficiul P.T.T. - la evreii din Detașamentul Batalionul 2 Drumuri Bolgrad Comandantul Cercului Teritorial Vaslui Lt. Colonel, Popovici Sever Șeful Bir. 2 Mobilizare Maior, Moldoveanu Ștefan ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 152, dosar 2953, filele 426-427 bis. Document nr. 124 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prevăzute în acest ordin, chiar când aceștia ar renunța la drepturile lor de salarizare, întrucât prin acest sistem rămân prea mulți evrei în localitățile lor de domiciliu, reușind astfel să se sustragă de la munca ce trebuie s-o presteze în detașamentele exterioare. 5. - Cercurile teritoriale vor ține seamă ca repartizarea evreilor meseriași și specialiști titrați și netitrați pentru nevoile locale (în orașele de domiciliu ale evreilor) să se facă - pe cât posibil - în condițiunile de vârstă ale muncitorilor evrei necalificați, prevăzute de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942 adică în primul rând se vor repartiza acei de 18-19 ani și de la 41-50 ani și în al doilea rând pe acei între 30-40 de ani, întrucât este necesar să se păstreze o rezervă de elemente tinere pentru nevoile detașamentelor exterioare, interesând îndeosebi: - dintre specialiștii titrați și netitrați: medicii, dentiștii, arhitecții, inginerii constructori, conductorii de lucrări și - dintre meseriași: croitorii, cismarii, lemnarii (tâmplarii, dulgherii), fierarii, potcovarii și frizerii. 6. - Comandamentele, Direcțiile de arme și Cercurile teritoriale vor controla și urmări
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
elevii și studenții evrei, aparținând școalelor evreești, dela 16 ani în sus, indiferent dacă au sau nu carnete de scutire de muncă. - Toți evreii din cadrul muncii obligatorii, dela 18 - 50 de ani, care în prezent sunt disponibili, fie prin desființarea detașamentelor exterioare pe timpul iernei, fie prin faptul că nu au fost nicăieri repartizați. b) În mod periodic (deocamdată pentru o durată de 7 zile, putând fi repetate în caz de absolută necesitate), toți evreii repartizați la munca obligatorie, indiferent de locul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de 3500 lei, vor fi lăsați să presteze munca la zăpadă sau instituția respectivă va depune suma în numele lor. III. - Au fost scutiți de munca la zăpadă toți evreii repartizați la C.F.R., cu obligația de a plăti taxa. - Evreii din detașamentele exterioare fac această muncă acolo unde se află. IV. - În Comunicatul Nr. 8 al Comisiei Interministeriale s’a greșit sensul referitor la taxe, prevăzându-se ca scutirile acordate de către Marele Stat Major, evreilor repartizați la munca obligatorie în întreprinderi și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
avut, pentru lucrări în folosul armatei. 2. Decretul Lege Nr. 2030/1941 (Regulamentul Statutului Militar al evreilor), face următoarele completări: - Munca obligatorie se execută de către evreii între 18-50 ani, care pot fi întrebuințați atât individual, cât și în grup sau detașamente, fie pentru nevoile armatei, fie ale altor instituțiuni publice de Stat, județ sau comună. - Marele Stat Major este însărcinat cu organizarea și satisfacerea cererilor în măsura posibilităților. - Durata muncii, în timp de pace variază după vârstă; în timp de răsboi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sunt folosiți la muncă intelectuală, potrivit specialității lor. - Meseriașii, potrivit meseriei lor, după nevoi. - Muncitorii necalificați sunt folosiți pe vârste: cei de 18-19 ani și 41-50 ani, în principiu, în localitățile lor de domiciliu iar cei dela 20-40 ani în detașamente exterioare de muncă pentru lucrări de drumuri, căi ferate sau orice lucrări de interes militar sau național. d) - Orariul de muncă: 9 ore pe zi. e) - Ordinea de preferință a repartizărilor: - pentru nevoile Armatei. - pentru lucrări importante de interes național
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prezent 1. S’a urmărit executarea întocmai a prescripțiunilor indicate în Instrucțiunile generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942, satisfăcându-se toate cererile în limita dispo nibilităților. S’a insistat și se insistă îndeosebi, pentru formarea cât mai multor detașamente exterioare, singurele care dau un randament mulțumitor. Situația generală a evreilor din cadrul muncii obligatorii, la data de 1 Aprilie, este cea arătată în graficul anexă Nr. 1. 2. S’a făcut revizuirea medicală a evreilor care fuseseră clasați ca reformați
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de funcționare neavând decât drepturile de soldă, hrană și întreținere ale unui soldat. Întrucât această deciziune are nevoie de mai multe completări se va face un regulament de aplicare de către Comisia Interministerială. V. Constatări. 1. Munca obligatorie a evreilor din detașamentele exterioare (lucrări de dru muri, canalizări, îndiguiri, etc.) a fost bine organizată în cursul anului 1942/1943, dând rezultate mulțumitoare și chiar bune, după modul cum s’a manifestat vigilența și conștiinciozitatea cadrelor. 2. În schimb, grupurile și detașamentele de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din detașamentele exterioare (lucrări de dru muri, canalizări, îndiguiri, etc.) a fost bine organizată în cursul anului 1942/1943, dând rezultate mulțumitoare și chiar bune, după modul cum s’a manifestat vigilența și conștiinciozitatea cadrelor. 2. În schimb, grupurile și detașamentele de evrei repartizate pentru nevoi locale (în orașele de domiciliu al acestora), la diferite instituții, dau rezultate foarte slabe, deoarece: - acestea sunt dispersate în grupe multe, răzlețe, neputând avea încadrare militară din lipsă de efective. - sunt supravegheate de oameni cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fost ținut în suspensie la Ministerul Apărării Naționale până în Noemvrie 1942, când a luat ființă Comisia Interministerială. c) - Punerea la dispoziția Ministerului Apărării Naționale a fondului cu care să se susțină cheltuielile și drepturile ofițerilor, subofițerilor și gradaților care încadrează detașamentele de evrei cât și pentru întrebuințarea evreilor folosiți în detașamente. 5. O problemă foarte acută, care a rămas nerezolvată este aceea a supraaglo merării Capitalei cu evrei. Ministerul Afacerilor Interne a hotărât să fie trimiși la urmă toți străinii și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942, când a luat ființă Comisia Interministerială. c) - Punerea la dispoziția Ministerului Apărării Naționale a fondului cu care să se susțină cheltuielile și drepturile ofițerilor, subofițerilor și gradaților care încadrează detașamentele de evrei cât și pentru întrebuințarea evreilor folosiți în detașamente. 5. O problemă foarte acută, care a rămas nerezolvată este aceea a supraaglo merării Capitalei cu evrei. Ministerul Afacerilor Interne a hotărât să fie trimiși la urmă toți străinii și evreii stabiliți clandestin în Capitală în intervalul dela 1 Septemvrie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ordin și Ministerului Afacerilor Interne la data de 8 Octomvrie 1942, însă până în prezent nu s’a luat nici o măsură. 6. Potrivit Statutului Militar al Evreilor, toți evreii sunt obligați să vină echipați după anotimp. În iarna anului 1942/943, detașamentele exterioare n-au funcționat decât într’o mică măsură, din pricina că evreii nu erau echipați. Deși, Centrala Evreilor a fost sesizată din luna August 1942 ca să ia măsuri pentru echiparea evreilor săraci, totuși n-a reușit decât într’o mică
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
această pricină „s’a micșorat și mai mult numărul celor destinați la muncă obligatorie. Statutul evreilor prevede că evreii necesari la instituțiile de Stat, Județ sau Co mună se repartizează de către Marele Stat Major, fie individual, fie în grup sau detașamente. Ca atare, scutirile de muncă trebuiau acordate numai evreilor care sunt necesari continuității vieței comerciale și industriale și nicidecum instituțiilor. 8. Comisia Interministerială a însărcinat cu acordarea scutirilor, comisii locale de revizuire, prezidate de magistrați. Aceștia au început lucrările în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Cu toate stăruințele depuse evreii s’au arătat foarte recalcitranți, nevrând să poarte această brasardă. De curând, Comisia Interministerială a hotărât ca evreii să poarte brasarda numai pe timpul lucrului. Acest sistem nu poate fi admis, deoarece evreii imediat ce pleacă dela detașament - fie cu voie, fie fără voie - scot brasarda și scapă foarte ușor controlului. În Bucovina toți evreii poartă pe piept crucea lui David, iar cei dela munca obligatorie poartă în plus și brasarda. 10. Există o tendință generală ca toate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
executa dezideratul DOMNULUI MAREȘAL: „Control continuu asupra evreilor”. VI. Propuneri. 1. Evreii muncitori necalificați, specialiști și meseriașii strict necesari, între 20-40 ani, să fie scoși treptat din instituțiile militare și civile unde nu sunt indispen sabili, să fie constituiți în detașamente cu încadrare militară și utilizați la lucrări importante (drumuri, căi ferate, etc.). 2. Pentru nevoi locale (în orașele de domiciliu ale evreilor) să nu rămână în serviciul instituțiilor și întreprinderilor decât strictul necesar din următoarele categorii de evrei: - cei de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în serviciul instituțiilor și întreprinderilor decât strictul necesar din următoarele categorii de evrei: - cei de 18-19 ani și 41-50 ani; - cei scutiți de munca obligatorie, de orice vârstă; - specialiștii netitrați și meseriașii între 20-40 ani, ce rămân disponibili, după constituirea detașamentelor exterioare. 3. Să se roage departamentele ca să ia următoarele măsuri: - să se utilizeze în birourile instituțiilor numai evrei titrați, în numărul strict necesar și numai în birourile secundare unde nu sunt lucrări secrete, evitându-se totodată contactul cu publicul; - să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lucrări care nu se pot efectua din cauza lipsei brațelor de muncă; - să nu se intervină pentru a contracara măsurile de ordin general luate de Marele Stat Major, în privința reducerii efectivelor, atunci când se ivesc nevoi urgente și importante pentru constituirea acestor detașamente. 4. Să se institue un corp de control, format din cel puțin câte un ofițer General sau Superior de rezervă pentru Capitală și fiecare Corp Teritorial. 5. Din suma de 2 miliarde ce se încasează anual dela evrei să se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Superior de rezervă pentru Capitală și fiecare Corp Teritorial. 5. Din suma de 2 miliarde ce se încasează anual dela evrei să se verse o cotă Ministerului Apărării Naționale, pentru suportarea cheltuielilor de întreținere a evreilor și a cadrelor din detașamentele de muncă. 6. Să se ia serioase măsuri de descongestionarea Capitalei, trimițând la urmă pe toți evreii pripășiți în Capitală după data de 27 Iunie 1940, așa după cum a ordonat DOMNUL MAREȘAL. 7. Să se anuleze carnetele de scutire de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
comunelor, direcțiunile Generale, regiile publice, caselor autonome, precum și la serviciile cu bugetele anexe la bugetul statului sau subvenționate de stat, județ sau comună, se fac după următoarele norme: 1. În primul rând se repartizează evreii pentru nevoile armatei și în detașamente exte rioare de muncă la lucrări importante de interes național și în al doilea rând pentru nevoile celorlalte instituții publice arătate mai sus. 2. În mod obișnuit evreii netitrați execută munca obligatorie manuală și numai excep țional și în număr
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
categorii de evrei, cu titluri universitare și foști ofițeri activi evrei, contabili autorizați care au fost recunoscuți de corpul contabililor, de senatorii, absolvenți ai Liceielor Industriale sau Școlilor technice, specialiști (subchirurgi, dentiștii practicieni și technicieni, subingineri, conductori, arhitecți) și temporar detașamentele exterioare de lucru compuse din specialiști sau netitrați, meseriași și muncitori necalificați, evreii depe teritoriul unui corp Teritorial pe-altul. II. De Corpurile Teritoriale pe cuprinsul teritoriului lor, pentru echipe de meseriași și muncitori necalificați, evreii în orașele lor de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prelungire, nici la tabelele noilor cereri de repartizare. Cercurile Teritoriale sunt obligate să sezizeze organele militare care au acordat repartiția în cazul când au fost aprobați evreii, dintre cei ridicați, potrivit ordinului de mai sus. c) Pentru evreii repartizați în detașamente exterioare (folosiți și cazați în afara orașelor de domiciliu) nu se vor face cereri. d) La firmele sau propietățile particulare și în serviciul oricărui particular nu pot fi utilizați evrei. e) La data de 1 Aprilie 1943 încep obligațiunile de muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru armată sau de im portanță pentru economia națională. - 5602 folosiți de unitățile, formațiunile și stabilimentele armatei, pentru satisfacerea nevoilor de confecții, construcții reparații, etc. - 7720 evrei, repartizați autorităților civile din Capitală, din care Primăria Munici piului are 2226. - În detașamente exterioare, acolo unde trebuesc folosiți majoritatea evreilor de 20-40 ani, sunt repartizați numai 690 evrei. - Rezultă un disponibil de 964 evrei din cari: - 764 titrați, de diverse profesiuni - 200 studenți și elevi. b) Pentru actuala campanie de lucru, cererile pri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]