4,214 matches
-
din 1879), la „Revista nouă” și „Revista literară”. Deși în lirica ei se simte influența lui Eminescu, cele mai multe versuri păstrează un ton personal, dar fără prea multă profunzime. Adeptă a liricii de tip heinean, poeta versifică frecvent ca urmare a dezamăgirilor în iubire. Sensibilitatea ei ultragiată pare să fie acută, dar nu își găsește totdeauna expresia artistică adecvată. Notabile sunt sinceritatea sentimentului și discreția lirismului. Tonul lamentațiilor este estompat, deși extremele sentimentale se fac simțite deseori. Tânguirea după iubirea pierdută e
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
atunci când se încheie discuția despre viața cu adevărat fericită. Mediul se potrivește cu subiectele pentru că are o vagă savoare care amintește de dialogurile ciceroniene, chiar dacă totul este învăluit într-o atmosferă mai intimă. Augustin vorbește deja despre experiențele pline de dezamăgiri din trecut, despre descoperirea „stelei polare” (creștinismul) care îl poate călăuzi; amintește despre propriile lecturi ale cărților neoplatonice. Credința creștină apare aici într-o întrepătrundere armonioasă cu filosofia, cu acel neoplatonism pe care scriitorul îl studiase la Milano, așa cum vom
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
diferențierea esențială între anticomunism și capitalism. Ceea ce nu a caracterizat doar intelectualitatea din România, ci majoritatea intelectualității anticomuniste din Europa de Est. În general, fenomenul inadecvării intelectualității anticomuniste din Europa de Est la noua construcție capitalistă a fost masiv analizat, pentru că a reprezentat o dezamăgire, infirmând mitul atât de confortabil al victoriei rațiunii (adică al intelectualilor) asupra forței brute (adică a comunismului). Importanța care i-a fost acordată acestei elite intelectuale în perioada de după prăbușirea comunismului este disproporționată în raport cu rolul ei real în edificarea noii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost înființat înainte de apariția unei legislații specifice fondurilor de investiții și, de aceea, s-a organizat cu ușurință ca un joc piramidal, dar ceva mai sofisticat. Principalul atu al lui SAFI în relațiile sale cu populația a constat în valorificarea dezamăgirii produse de prăbușirea și interzicerea jocurilor piramidale. SAFI a oferit populației o metodă de a câștiga bani tot fără muncă și fără nici un fel de eforturi - o perspectivă pe care populația o dorea și o considera în continuare normală -, dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sunt lipsite de contradicții. Intelectualii apar pe de o parte că adevărați «câștigători» ai bătăliei angajate Împotriva vechiului regim. Libertatea de expresie, suprimarea cenzurii, circulația internațională, autonomia universitară etc. constituie incontestabil achiziții ale perioadei scurse după 1989. Totuși, există o dezamăgire În raport cu fenomenele sociale mai generale și În raport cu evoluția politică. Această deziluzie este expresia raporturilor ambivalente Întreținute de intelectuali cu politica și relativă lor lipsa de angajare intervenita În anii 2000, după politizarea intensă a vietii intelectuale din anii ’90. Fenomen
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Autorul se consideră depozitarul unui legat istoric, de aceea istoria e pentru el un reper la care se întoarce ori de câte ori simte nevoia compensatorie de a compara prezentul sau de a se refugia dintr-o lume care îi provoacă insatisfacții și dezamăgiri. Unele poeme sunt portrete ale unor personalități istorice, altele compun tablouri vii ale unor evenimente fundamentale, evocând mai cu seamă rezistența și permanența spiritului moldav. Tradiția, natura și sentimentul creștin al românismului sunt motive constante, care atestă din ce în ce mai limpede un
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
scoruri înalte la aceste dimensiuni au formulat răspunsuri de genul: „Căsătoria este cea mai grea meserie din lume, dar este și cea mai valoroasă”. Cel mai bun predictor pentru desfacerea căsătoriei a fost însă scorul ridicat la dimensiunea „deziluzie și dezamăgire cu privire la viața concretă de familie”. Sintetizând rezultatele unei cercetări proprii efectuate în anii 1984-1985 privitoare la percepția surselor de satisfacție și insatisfacție maritală, am arătat că se poate vorbi de un sindrom al incapacității de conviețuire, în centrul căruia se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cumsecade, puternice și active, iubindu-și de la început copiii vitregi ca și pe propriii copii; aspiră și sunt încrezătoare că vor fi iubite aproape instantaneu de copiii vitregi. După cum lesne este de înțeles, majoritatea femeilor de această condiție suferă profunde dezamăgiri. Nici în familia tradițională (nereconstituită) așteptările la dragoste totală, fericire, înțelegere perfectă nu sunt realiste, cu atât mai mult în cele vitrege. Cercetările au dovedit că este destul de frecvent fenomenul conform căruia cu cât mama se străduiește să fie mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au mult mai multe elemente în comun (inclusiv treburile casnice), de unde și potențialele surse de conflict. Așteptările pe care ceilalți le au de la mamele vitrege și pe care, așa cum s-a văzut, și le asumă ele însele, produc nu doar dezamăgiri, ci și alte costuri importante, printre care acela că încercând să satisfacă nevoile tuturor din familie, să facă pe plac la toată lumea, se epuizează psihic și fizic. Dificultățile mamelor vitrege sunt, desigur, mai mari când copiii bărbatului căsătorit nu numai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
profund procesele emoțional-fiziologice și cu atât mai pregnant comportamentele concrete. Afirmația de mai sus este ilustrată convingător și atunci când încercăm să răspundem la o altă întrebare. Și anume, cum se ajunge de la o dragoste atât de puternică la insatisfacții și dezamăgiri? Un răspuns tipic al bunului-simț este că înțelegerea sau neînțelegerea dintre cei doi parteneri are la bază satisfacția sau insatisfacția sexuală. Există mult adevăr în această presupunere. Tulburări grave de dinamică sexuală (ejaculare precoce, neatingerea orgasmului, lipsă de apetit sexual
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu-i pasă prea mult de sentimentele și trăirile tale, apetitul sexual propriu scade, stare care, la rândul ei, afectează gândurile, emoțiile și conduitele partenerului (vezi 9.3.4., figura 15). Sexul este o dimensiune centrală a vieții conjugale, dar dezamăgirile și insatisfacțiile în mariaj se datorează și unor mecanisme psihologice mai largi, printre care cel sugerat deja al idealizării exagerate a persoanei iubite în perioada dragostei pasionale (infatuation). Cel iubit este văzut doar la modul pozitiv, este încadrat (frame) într-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ar fi un lucru rău, numai că din varii motive - intervine și „plictiseala” sau, mai tehnic, „suprasaturația de stimuli” - imaginea idealizată se erodează, ajungând nu de puține ori până la aversiune. În principiu, cu cât idealizarea este mai pronunțată, cu atât dezamăgirea e mai mare. (Dar nu trebuie considerat totul numai în termeni de percepție. Bunăoară, de la o anumită vârstă, atractivitatea fizică, ce reprezintă un dat esențial în cristalizarea și întreținerea iubirii, scade la modul obiectiv.) Gelozia și infidelitatea reprezintă o cauză
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îndemn spre modernizare și spre diversificarea mijloacelor. În ceea ce privește atitudinea politică, se continuă, în linii generale, „Pruncul român”, scos de Rossetti și Winterhalder în vâltoarea evenimentelor de la 1848. Trecuseră nouă ani de la revoluție, ardoarea „căuzașului” era acum astâmpărată de experiență, de dezamăgiri și de învățămintele exilului. Și condițiile sociale se modificaseră mult. Steagul sub care, pentru moment, se concentrau elementele înaintate era acela al Unirii. De la început R. este unul dintre principalele periodice unioniste, alături de „Steaua Dunării”. După 24 ianuarie 1859 devine
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
prea serios. În tot cazul, fiecare dintre noi poate avea pretenția întemeiată că povestea sau poveștile lui de iubire sunt unice și e reconfortant că filtrajul memoriei ne ajută să extragem din ele predominant aspectele și episoadele pozitive. Eșecurile și dezamăgirile e bine să fie tratate mai cu indulgență în imaginea globală despre noi și acțiunile noastre, cu atât mai mult cu cât ele, pe lângă suferințele pricinuite, au avut și darul de a ne înțelepți și în acest compartiment fascinant și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Lucian Blaga, din lumina ca „un cântec slobod” - „lumină har, lumină timp”. S. închipuie chiar un „decalog” al explorărilor sale inițiatice, în care prima regulă este de a nu porni „decât (cu) visuri la drum”, ceea ce îl poate feri de dezamăgiri și ar transforma gândul în cuvânt și poem. Mai cu seamă în Casa de vânt și în Porțile clipei (1982) încearcă variante de artă poetică, are revelația dublei lui condiții, de om și de artist, soartă care îl apasă uneori
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
atunci cînd se încheie discuția despre viața cu adevărat fericită. Mediul se potrivește cu subiectele pentru că are o vagă savoare care amintește de dialogurile ciceroniene, chiar dacă totul este învăluit într-o atmosferă mai intimă. Augustin vorbește despre experiențele pline de dezamăgiri din trecut, despre descoperirea „stelei polare” (creștinismul) care îl poate călăuzi; amintește despre propriile lecturi ale cărților neoplatonice. Credința creștină apare aici într-o întrepătrundere armonioasă cu filozofia, cu acel neoplatonism pe care scriitorul îl studiase la Milano, așa cum vom
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care nu produce nici o soluție practică. Dacă lucrurile vor mai merge în felul acesta, dacă purtătorii speranțelor democratice se compromit iremediabil de îndată ce ajung la Cotroceni, probabil că ar trebui să alegem niște oameni gata compromiși, pentru a nu suferi amărăciunea dezamăgirii! Dacă punem în balanță speranțele și deziluziile, ajungem la incredibila concluzie că între adepții stângii și ai dreptei nu există absolut nici o diferență. între îmbrobodelile ortodoxiste ale președintelui și icnetele național-stângiste ale lui Vadim Tudor nu sunt de semnalat, luate
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
fenomenul teatral, de aceia care le înnobilează sufletele în sălile de spectacol din București sau din țară. Gala UNITER 2000 a mai fost dublată de un eveniment: 10 ani de la înființarea singurei uniuni a breslei, 10 ani de bucurii și dezamăgiri, de solidaritate și dezbinare, de așteptări, speranțe, de iluzii și deziluzii. Doamne, cîte s-au întîmplat în acești ani! Peste toate reușitele, încercările sau eșecurile pe care le-am traversat de cele mai multe ori împreună, peste lucrurile care vin și pleacă
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
care o caută în depărtări... • Nefericiții au fost totdeauna în majoritate față de cei fericiți. • Unii cred în fericirea de pe cealaltă lume, alții nu cred nici în fericirea de azi. • Toată lumea visează la fericirea, dar dimineața, la trezire, are aceea și dezamăgire. • Iubirea începută și neconsumată deschide o ferestruică spre fericire. • În teorie poți fi mai fericit decât în practică. Fericirea e un abur care te învelește și dispare. Cerul fericirii există, dar suntem prea scunzi s-o atingem. Când pierzi totul
GÂNDURI REBELE (14) – AFORISME (5) DESPRE FERICIRE de HARRY ROSS în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381291_a_382620]
-
problematice solicită o intervenție imediată datorită pericolului pe care Îl constituie pentru copil. Alte comportamente problematice necesită o abordare consistentă pe termen lung. Comportamentele problematice care se asociază cu stări emoționale foarte intense din partea elevului sau a profesorului (Îngrijorare, furie, dezamăgire etc.) este recomandabil să fie gestionate după o pauză de reglare a emoțiilor. Cele mai frecvent utilizate metode, În funcție de cauzele comportamentului problematic, sunt: Întărirea; Întărirea diferențiată; extincția; consecințele logice și naturale; regulile clasei. Deși este foarte cunoscută, Întărirea pozitivă este
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
zi, ca și în operă, arta rămâne termen de referință. În formulările sale se citește un trecut de gust și de instinct artistic. A știut să înțeleagă istoria cu întreg cortegiul său de violențe și prefaceri, a trăit nădejdile și dezamăgirile timpului său. A știut să-și potrivească pasul filosofiei, științei și tehnicii, aceluiași timp căruia i-a aparținut cu o subiectivitate disciplinată, numai a lui. Nicolae Suțu, Amintiri de călătorie, 1839-1847, ediția a II-a, revizuită și adăugită, traducere din
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
1931) avansează, în esență, o propunere de caz asemănător. De data aceasta, caracterul alterat al femeii care se abandonează ademenirilor din mediile mondene declanșează și nefericirea unei ființe nevinovate: fiica ei e gata să se sinucidă pentru a curma coșmarul dezamăgirilor și vârtejul degradării. Discursul critic, acuzator, este în mod evident mai pregnant aici. Ambele piese ilustrează antagonismul aparență-realitate. Replica este cursivă, dinamică, aplicată, conflictele interferează substanțial drama și tragedia. Alături de aceste două lucrări, Gaițele este a treia componentă a ceea ce
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
ceai/ enibahar, șerbet sau/ Vai!/ Exotică ce mai erai/ coloniala mea de mai!” (Colonială). De la pasteluri sau madrigaluri formulate ambiguu, trecerea pare cumva bruscă spre publicistica polemică din Un an sub Ciorbea (1998) sau din De la marea schimbare la marea dezamăgire (2001). SCRIERI: Tandrețe maximă, București, 1981; Poeme pricinoase, București, 1983; Excursie cu liftul, București, 1988; Angel radios, pref. Ion Cristoiu, București, 1994; Un an sub Ciorbea, București, 1998; De la marea schimbare la marea dezamăgire, București, 2001; Stare de gr(e
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
din De la marea schimbare la marea dezamăgire (2001). SCRIERI: Tandrețe maximă, București, 1981; Poeme pricinoase, București, 1983; Excursie cu liftul, București, 1988; Angel radios, pref. Ion Cristoiu, București, 1994; Un an sub Ciorbea, București, 1998; De la marea schimbare la marea dezamăgire, București, 2001; Stare de gr(e)ație, pref. Eugen Simion, postfață Ion Rotaru, București, 2001; Giuleștina și ai mei, București, 2003. Culegeri: Ești mică, Bocșă, București, 2001 (în colaborare cu Lena Stanca). Repere bibliografice: Voicu Bugariu, „Tandrețe maximă”, LCF, 1981
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
în care un spirit eminamente liber filosofează asupra istoriei, Jurnalul... oglindește zbuciumul creatorului inapt pentru compromis, dar care are slăbiciunea de a scrie piese de teatru la comandă, spaima de anonimat și marginalizare a scriitorului ce aspiră la recunoașterea literară, dezamăgirea la gândul că scrisul nu transmite substanța reală a mesajului său. Sunt fațete contradictorii ale unei personalități pe care analiza le sesizează și le explică prin opțiunea de viață și fracturarea carierei provocată de aceasta. După ce întreprinde o scurtă trecere
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]