4,111 matches
-
mane munes... n-am nici un kistig... am dat în prețu cum l-am luat fabriki. Pe cinste niu. VULT[UREANU] Aș! nu-i scump. LEIZEB Cum zici nu e scump. Ghindeșt dimiata chi iu nu ține la cinste niu...... și dezbrac oamenile, să prăpădesc cinsti? Nu. INTENT [ATIONEM ] Cât despre asta n-ai nici o grijă. LEIZER Da' pot să vurbesc cu buieru batrîn... Să văd in mună parali-a niu...... Iu nu vrei decât parali a niu. INTENT [ATIONEM] Geaba... Acu nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vei cere eu sunt gata a da toate prin înscris. (ea s-așază la masă: BOMILKAR stă în cealaltă parte) CHALKIDIAS Dar eu nu voi... Te rog, Doamne... Lais, judecă ce faci Când de-ntreaga ta avere pentru mine te dezbraci... Dar esplică-ți tu pornirea care vrei ca s-o asculți. Nu-i amor ce simți în tine... nedeprinsă de ani mulți C-o simțire mai adâncă, tu în mine nu admiri Decât omul ce preferă moartea aprigei robiri. Că mă-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și își înmuia fețele și brațele în Nil, ca să se răcorească. Chipul acesta de a se îmbăia europenește se potrivea cu mine. Așa eu nu vrui ca bucuria de obște să se sfîrșască fără a mă împărtăși și eu. Mă dezbrăcai numaidecât și mă azvârlii afund în apă; trecui pe subt corabie și ieșii de ceialaltă parte dasupra apei. Atunci văzui pe toți oamenii echipagiului privindu-mă cu cea mai mare băgare de seamă,; știam că în acea parte nu se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
roată o silabă din acele versuri. Apoi am ostenit așa ca și când aș fi tăiat toată ziua lemne. Craniul mă durea parc-ar fi vrut să se spargă. Credeam că trebuie să nebunesc dacă voi mai sta acolo; deci m-am dezbrăcat și m-am pus în pat. M-am întins în cabina mea și acum poți să-ți închipui rezultatul. Lucrurile merseră însă înainte, ca și adineauri. Clac-clac clac! pentru cursa care costă zece bani, biletul alb, clac-clac clac, pentru cursa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
III (Angelos), fugariu din Constantinopol și a lui Alexie V (Ducas sau Murzuflus), latinii îl esecutară pe acest din urmă, pentru că omorâse pe predecesorul său Alexie al IV-lea, iar pe cel dentîi îl prinseră împreună cu soția sa Eufrosina, îl dezbrăcară de toate averile ce le luase cu sine și-l proscriseră la Almiro în Tessalia. După modul de împărțeală stabilit prin tratat între biruitori, împăratul Balduin primi numai a patra parte din împărăția bizantină sub stăpânirea lui, sub numele Romania
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
genunchi dinaintea lui Vatatzes și se rugă cu lacrămi ca fratele ei Dimitrie să nu fie orbit; și când primi făgăduință cu jurământ din partea împăratului, ea aduse pe fratele ei mai liniștit înaintea împăratului, care-l luă pe samă, îl dezbrăcă de demnitatea lui și-l trimise în cetatea Lentiana să-și facă închisoarea. Petrecând puțin timp în Thessaloniki, el numi administrator suprem pe marele domestic Andronic Paleolog, din neamul Comnenilor, ostaș și om de stat eminent, și se-ntoarse în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bisericești rostită asupră-i; în zădar amenința că va apela la papa; în sfârșit convocă un sinod spre a-l judeca pe patriarh și, fiindcă acesta nu voi să se prezinte înaintea sinodului ca acuzat, fu osândit pentru absența sa, dezbrăcat de demnitate și exilat la Priconesos. {EminescuOpXIV 129} Războiul lui Constantin cu romeii și unirea lui cu cumanii. Vestea despre orbirea și închiderea moștenitorului legitim al tronului, Ioan, umplu de durere și turbare inima mamii sale Irina, soția regelui româno-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o campanie fericită, va abuza de favoarea poporului, care atunci se va grămădi și mai mult împrejurul lui și se va simți ispitit de-a stârni o rebeliune în orice caz primejdioasă. Deci îl chemă pe Pseudo-Lachanas la curte, îl dezbrăcă de demnitatea de general, îl înlătură în genere de la orice comandă peste trupe și-l închise pe îndrăznețul aventurier în temniță sigură. O măsură atât de aspră avu urmare imediată; toată masa pestriță de nespălați, cari alergaseră sub steagul lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
șerpuiește între Moldova și Valachia, culese puțini lauri și trăgăna din contra o existență mizeră în mijlocul invaziilor mongolice, a războaielor cu tătarii și a durerilor de facere a statului Țării Românești. Crud pustiită, cu bisericile și zidirile risipite din temelie, dezbrăcată de posesiunile, veniturile și drepturile ei, ea gobi cât gobi până se stinse cu desăvârșire, nelăsând în urmă-i decât amintirea istorică a unei lungi activități și dreptul formal de-a exista mai departe. Regele Ludovic I (cel Mare) al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și recomandarea celor doi solicitatori regali amintiți mai sus, au numit pe capelanul lor, călugărul Augustin (Lectorem ordinis heremitarum sancti Augustini) Toma de Nympti, episcop al Milcoviei, pentru a readuce la vază și înflorire acea episcopie cu totul nimicită și dezbrăcată de toate averile ei prin cruda domnie arbitrară din urma pustiitoarelor invazii de popoare. Papa însărcină pe arhiepiscopul din Colocsa să reinstituie episcopia Milcoviei, să-l instaleze pe numitul Thoma de Nympti ca arhipăstoriu, să-l sfințească episcop, să primească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sunt oameni tocmai fiindcă au conștiința păcatului, a vinovăției, „însă astăzi mulți oameni invidiază seninătatea inconștientă a animalelor și însetează după o viață de animalitate pură, redusă la plăcerile simțurilor. Ei ar vrea să nu mai fie oameni, să se dezbrace de sentimentul păcatului.“<footnote Ibidem, p.6 footnote> Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, cu toate acestea, și pentru el rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ploilor în timp de secetă. Ritualul a fost menționat încă de la începutul secolului al XVIII-lea de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (259, p. 235). Ca niște mici „preotese” ale unei zeițe păgâne, tinerele fete de nouă- doisprezece ani se dezbracă în pielea goală și își acoperă trupul cu vlăstare și frunze de boz (Sambucus ebulus). De asemenea, își pun pe cap cununi făcute din această plantă „toxică” („bozul e poama dracului”), folosită în medicina populară ca analgezic și antipiretic. Mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fără șovăire; o mare inteligență unită cu talentul de-a se manifesta cu toată viociunea în scris și prin viu grai. D. Kogălniceanu urăște fraza, pune pe cititor totdeauna și fără încungiur in medias res sâmburul cestiunii apare clar și dezbrăcat de subtilități. Izvorul său nu e nici limonada dulcie a notelor Stătescu, nici subțietățile de stil și logică ale notelor Boerescu; e apă curată și limpede ca din izvorul de munte. Nicăieri nu se vede dorința de-a îndupleca prin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îndealtmintrelea vechi și cinstite, unul din generoșii vecini ceruse o compensație reală în concesiuni pe valea Dunării și că strălucirea purpurei fusese destul de ademenitoare pentru o seamă de oameni politici spre a-i îndupleca să facă făgăduinți de natură a dezbrăca noua regalitate de drepturi suverane, pentru a o îmbrăca în petece de samur. În adevăr se mai editase într-un rând "Arta diplomatică" a marelui om de stat, când pentru onoarea de-a încheia o convenție cu ministrul austriac se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în 15 ani și o continuă confuziune între al meu ș' al tău ne-o dovedește foaia redijată de discipolii, de copiii sufletului său: "Dacia viitoare". De acord cu bătrânul demagog cosmopolit, pe care ne-a succes de a-l dezbrăca de coaja sa naționale în care se gera de mai român decât un Basarab băștinaș, această tinerime neagă patria, negă naționalitatea, familia, averea, religia; cheamă pe vagabonzii din toată lumea să 'mpărțească aci ceea ce nu e al lor, pământul smuls pas
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în altă lume văzu că soldații săi sunt atacați din toate părțile. Crey își scoase de la șold laserul, se înțepeni pe picioare și ochi liniștit în direcția celor două femei care-l doborâseră pe soldat. Știa acum și de ce erau dezbrăcate. Stratagema aia veche de când lumea îl făcuse pe bietul bărbat să ezite, să le considere neajutorate. Acum probabil că-l omorâseră pentru că nu mai vedea ca soldatul să opună vreo rezistență. Raza fâșâi scurt, decupând întreg umărul stâng al celei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
toți? Mi-ar ajunge un singur arbore negru și asta m-ar pune la adăpost de vizitele... - Poți deveni pustnic oricând dorești, strigă din nou Arrus. Xtyn izbucni într-un râs molipsitor și arătă spre cele două femei care stăteau dezbrăcate în mijlocul arenei. - Și ce înseamnă, Făurarule, atunci când un om tânăr și întreg ca mine, având de ales între fata asta și babornița care-i stă alături, decide să plece în pustie? Ce fel de bărbat e ăsta? Ai pleca alături de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sunt oameni tocmai fiindcă au conștiința păcatului, a vinovăției, „însă astăzi mulți oameni invidiază seninătatea inconștientă a animalelor și însetează după o viață de animalitate pură, redusă la plăcerile simțurilor. Ei ar vrea să nu mai fie oameni, să se dezbrace de sentimentul păcatului.“<footnote Ibidem, p.6 footnote> Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, cu toate acestea, și pentru el rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
sunt oameni tocmai fiindcă au conștiința păcatului, a vinovăției, „însă astăzi mulți oameni invidiază seninătatea inconștientă a animalelor și însetează după o viață de animalitate pură, redusă la plăcerile simțurilor. Ei ar vrea să nu mai fie oameni, să se dezbrace de sentimentul păcatului.“<footnote Ibidem, p.6 footnote> Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, cu toate acestea, și pentru el rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
reală era ce variantă merge mai bine, astfel încât țara să își valorifice potențialul. Prin urmare, întrebarea dacă China este o țară comunistă îmbrăcată într-o haină capitalistă sau invers este greșită: "Cu siguranță China nu este o țară care se dezbracă rând pe rând de hainele comuniste pentru a le prelua pe cele oferite de capitalismul occidental." Culoarea "pisicii politice" nu s-a schimbat deloc și, în cele din urmă, nu este importantă culoarea, ci ceea ce face pisica politică respectivă și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mai bune femei? Nu există. Or arta Muzelor și gimnastica, așa cum am văzut, produc, prin prezența lor, acest rezultat. Cum de nu! Am stabilit, deci, nu doar o legiuire posibilă în cetate, ci și una bună! Așa e. Să se dezbrace, așadar, femeile paznicilor, de vreme ce ele vor îmbrăca virtutea în locul veșmintelor, și să ia parte la război și la restul pazei cetății și nu altminterea să facă. Să li se încredințeze femeilor sarcini mai ușoare decât cele ale bărbaților, privitoare la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ales în situația în care băiatul este kalōs; în acest caz băiatul posedă ceva „pentru care oferta este mică și cererea mare”. O dovadă e de aflat în Charmides, la începutul dialogului. Chairephon spune lui Socrate că dacă l-ar dezbrăca (pe Charmides), fața i s-ar părea că e nimic pe lângă trup, într-atât de frumoasă îi este făptura. „Ar fi irezistibil dacă pe lângă toate acestea, replică Socrate, ar mai avea ceva, o nimica toată”, ironizează hoplitul. Ce anume? Sufletul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Un Hristos îmbrăcat în veșminte somptuoase, încoronat cu o diademă și având alături o Marie strălucitoare. Ei figurează cuplul primordial care celebrează întoarcerea la inocența edenică. Pentru aceasta, un predicator gol dă exemplul și invită participanții la adunare să se dezbrace ca semn de restaurare a ordinii adamice. Urmează sex colectiv în toată regula, cu acompaniament de cântări și mișcări exprimând bucuria! îUnii - istorici ai artei - consideră pânzele lui Hieronymus Bosch drept niște alegorii sau figurări ale acestor ceremonii adamice... Fără
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se lăuda - după ce primejdia a trecut - cu fapte de curaj pe care le-ar fi putut Înfăptui dacă nu i-ar fi Împiedicat cauze obiective, chipurie, să ia parte la confruntare: „La plăcinte Înainte, la război Înapoi”.) Unde te-ai dezbrăcat, acolo să te Îmbraci. (Cinstea sau buna-cuviință ne cere să nu dezicem prin faptă ceea ce am gândit sau am simțit ca fiind normal și firesc, la un moment dat.) „Împrejurările neprielnice nu ne fac ceea ce suntem, dar ne arată cine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de tineri în frunte cu Geo Dumitrescu. Director era Râul Teodorescu, iar secretar general de redacție, Al. Cerna-Rădulescu. Într-un articol de bilanț, după primele cinci numere, Râul Teodorescu aduce unele precizări în legătură cu orientarea revistei: „Nelegați de anumite formule și dezbrăcați de orice tendințe, suntem dornici de a spori forțele de colaborare a grupului cu aportul tuturor acelora care cred că și noi într-o artă ce-și are domeniul ei exclusiv în afară de scopuri și idealuri străine frumosului. [...] Frumosul și arta
ALBATROS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285219_a_286548]