3,808 matches
-
aruncat într-una asupra virtuții alcătuiesc caracterul celor mai mulți curtezani zice Mr. de Marenne înaintea lui Montesquieu. Replica lui Alecu Ruset caracterizând pe boierii moldoveni. [Z.C.] D.I.I. e un profesor de treabă, care, însă, toată viața a trăit numa între dialecte; din care pricină nu mai cunoaște nimic altceva. Profesor de română a dat ca subiect: paralelă între V. Alecsandri și M. Eminescu. Ce paralelă se poate stabili între ei, decât că pe unul îl chema Alecsandri și pe celllalt Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
găsit în Africa, pe ruinele vechei Cartagine, o inscripție, căreia d. general Duvernier i-a dat următoarea tâlcuire: "Aici odihnește Amilcar, părintele lui Anibal, ca și acesta scump patriei și temut de dușmani." Un oarecare cărturar sârb, care a studiat dialectele semite, susține însă că inscripția ar avea altă tălmăcire și anume: "Preoteasa zânei Isis a ridicat acest monument primăverii, grațiilor și trandafirilor care încântă această lume." Față de această neînțelegere atât literară cât și științifică, Academia de Inscripții din Paris s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
formării limbii și poporului român trebuie în primul rând să cerceteze în peninsula balcanică. 20 Iulie 1956 [NOTĂ referitoare la Al. Graur]* Articol al lui Alexandru Graur în Gazeta literară, în care, vorbind despre limba literară arată că ar exista "dialecte" în vorbirea noastră. Unul din argumentele d-sale se sprijină pe faptul că moldovenii de la Botoșani spun "șiboțăli". N-am auzit niciodată asemenea rostire la țăranii moldoveni cu care am stat de vorbă. Toți moldovenii rostesc pe c altfel decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vorbă. Toți moldovenii rostesc pe c altfel decât muntenii: e un c moale, dar se aude distinct. Vorba aceasta se poate transcrie "ciuboțăle" dar orice copil care a urmat cursul elementar rostește corect "ciuboțele". A transforma o rostire regională în dialect e cel puțin ciudat iar "șiboțăli" e o glumă ce n-are nimic cu știința. Limba literară a Românilor e destul de veche. Operele cronicarilor moldoveni sunt dovadă că graiul lor, care e și al poporului, nu e dialectal. Cantemir arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domnești, și numai proștii și neștiutorii o diformează. Alfabetizarea poporului în Moldova datorită stăruinții PMR, e complectă. Am putut constata asta mai ales în partea de miazănoapte a țării. Deci dreapta rostire nu va mai îngădui să se vorbească de "dialecte". La congresul evidențiaților în agricultură (toamna 1955) am putut auzi pe Moldoveni (de pildă pe Florica Beraru de la Boroaia) rostind limba literară fără cusur. Că rostirea muntenească e justă știe orice intelectual moldovean. Gramatica uniformizează rostirile. Scriem cu toții "a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
secol. Par că au trecut vreo 300 de ani nu 100. Probabil că ne-a fost dat să trăim într-un timp în care are loc unificarea limbilor. Va ajunge oare omenirea să vorbească o singură limbă în mai multe dialecte? Computerele și televiziunea vor reuși să reconstruiască Babelul? Procesul de modificare, de învechire a limbilor e un fenomen specific lumii contemporane. Popoarele mici vor trebui să renunțe la limba lor natală, la identitatea națională? Cu timpul, probabil că da. Omenirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îndelungat cu diferența apuseană, cu exotismul mediteranean, cu semnele trecutului occidental, ocolul pe la ceilalți, atât de prielnic bunei instalări în identitatea... personală, comunitară, regională, națională; poate limba germană, pe care ar fi trebuit, din fragedă adolescență, în locul rusei și al dialectelor lemnoase, să izbutesc a o șprehui fluent, nu doar a o consulta ca pe o limbă moartă; poate și o inițiere mai profundă în muzicile clasice. Asta e. Și nici nu cred că a venit implozia bolșeviciului prea târziu. "Prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ioniță Popovici - descoperit la Iași - legat, probabil, de mișcările bulgarilor din sudul Dunării, a avut ramificații și în colonia bulgărescă din Huși”. În ceea ce privește limba vorbită de bulgari, Gh. Ghibănescu a apreciat că au existat trei etape („răstimpuri”), care corespund cu dialectele lor: „unul curat bulgăresc, altul amestecat cu turcisme, și altul cu rusisme”. Fără îndoială, conviețuirea îndelungată a bulgarilor cu alte populații le-a influențat limba, lingviștii stabilind, ca și în cazul limbii române, pătrunderea unor cuvinte de origine turcă sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alte populații le-a influențat limba, lingviștii stabilind, ca și în cazul limbii române, pătrunderea unor cuvinte de origine turcă sau rusă. Cei mai vechi locuitori bulgari, care s-au așezat în cartierul Bulgari, ca și descendenții lor, comunicau în dialect „curat” bulgăresc. Cei veniți din interiorul Imperiului Otoman s-au stabilit la sate, mai ales pe Elan. Ei au fost numiți găgăuzi (găgăuți), populație de origine turcă, vorbitori de limbă turcă. S-a văzut că bulgarii stabiliți în această zonă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Machiavelli face că proiectul să apară ca fiind aproape accidental atunci când s-au pornit furtunile care în anii ulteriori s-au dezlănțuit în legătură cu Machiavelli 34. În anii 1530, unul dintre cele mai aprige conflicte dintre autorii italieni a privit dialectul potrivit pentru folosirea în lucrările literare în limba italiană, adică volgare. Pare probabil că proiectul inițial de publicare a scrierilor lui Machiavelli să fi fost inițiat pentru a-l prezența pe Machiavelli publicului că pe un scriitor de proza exemplar
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru folosirea în lucrările literare în limba italiană, adică volgare. Pare probabil că proiectul inițial de publicare a scrierilor lui Machiavelli să fi fost inițiat pentru a-l prezența pe Machiavelli publicului că pe un scriitor de proza exemplar pentru dialectul florentin. Astfel, editorul român al primei ediții a Principelui nu și-a dat seama de ideile periculoase potențial conținute în lucrarea pe care o publică, judecând după prefață pe care a scris-o pentru ea. Editorul florentin al unei ediții
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Din Vanitate și Nechibzuința și Mândrie ai căpătat o licărire falsă de eternă glorie, de unde-acum purced numai Deriziunea și Disprețul. Spune-mi de unde-ai dobândit o astfel de Cunoaștere? Din textul ebraic? Său grec? Sau latin? Sau a fost dialectul onorabil al faimosului poet florentin?53 Sau a fost mai degrabă modestul Scambrilla?54 Pentru reinvestire-ai pus pe drumuri O delegație de Panciatichi și Cancellieri. Mesajul lor de l-aș fi cunoscut, O teribilă suferință să-ți promit aș
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
70 la suta o cifră confirmată de un studiu recent al arhivelor din secolul al XV-lea4. În Florența mai mult decât în altă parte s-a dezvoltat în secolul al XIV-lea o tradiție a cronicii de familie scrisă în dialect local. Inițial o ramură a practicii mercantile a contabilității, cărțile de amintiri (ricordi) sau mărturii (ricordanze) sau memorii (memorie) au fost păstrate pentru consemnarea problemelor importante ale scriitorului sau ale familiei sale5. Acestea cuprindeau nașteri, decese, căsătorii, funcțiile deținute, contracte
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
di Firenze, la quale în genere comprendessi e tocchassi gl'uomini della iurisdictione fiorentina, se particularmente non sarà stată facta spetiale et expressa mentione di decta ciptà, contado o distrecto di Pistoia o huomini et persone di quelli [...]",[text în dialect florentin, n.tr.]. 14 Ibid., c. 75v: "Ancoră che nessuno el quale non sia ciptadino pistolese o familiarmente habitante nella ciptà, contado o distrecto di Pistoia possa per alcuno modo o per alcuna via o titolo per l'advenire aquistare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
aquistare o conperare da alcuno pistolese o del contado o distrecto di Pistoia, o ecclesiastico o luogo piatoso alcuno bene inmobile nella ciptà, contado o distrecto predecti, excepto case, intendendo così pe' ciptadini fiorentini come per qualunche altro", [text în dialect florentin, n.tr.]. 15 Dovada unei dorințe exprimate de cetățenii florentini pentru achiziționarea de propietăți funciare în teritoriul pistoiez se regăsește în mai multe izvoare, printre altele într-un manuscris inedit atribuit lui Bastiano Buoni, Istorie di Pistoia dal 1499
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
state care au nevoie, mai ales, de cadre pentru trebuințele urgente ale economiei ce se vrea complet emancipată. Situația se complică și datorită limbii; unele state mențin încă în școală limba țării coloniale. Altele au reușit s-o înlocuiască cu dialecte vorbite de populația majoritară. Acolo unde sînt mai multe dialecte vorbite de un număr aproximativ egal de locuitori (Nigeria, Malaezia ș.a.), problema n-a putut fi rezolvată, creînd multiple dificultăți procesului de dezvoltare a statelor respective. De aceea, în țările
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
urgente ale economiei ce se vrea complet emancipată. Situația se complică și datorită limbii; unele state mențin încă în școală limba țării coloniale. Altele au reușit s-o înlocuiască cu dialecte vorbite de populația majoritară. Acolo unde sînt mai multe dialecte vorbite de un număr aproximativ egal de locuitori (Nigeria, Malaezia ș.a.), problema n-a putut fi rezolvată, creînd multiple dificultăți procesului de dezvoltare a statelor respective. De aceea, în țările "continentului negru" se continuă efortul de "africanizare" a învățămîntului, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
că nu înțeleg ce spun eu, dar am observat că atunci când aveam bani și le arătam acești bani, toată lumea mă înțelegea fără probleme, toți erau foarte zâmbitori și prietenoși. Am mai observat că localnicii nu vorbesc limba germană ci un dialect, o limbă „șvăbească”, greoaie și uneori greu de înțeles, deci nu aveam de ce să mă jenez de imperfecțiunile mele de exprimare în limba germană cultă. Nici ei nu știau să vorbească limba germană. Răutăcioșilor care aveau ca singură valoare faptul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și Islam, am reușit să înțeleg multe din obiceiurile și din mentalitatea islamică. L-am întrebat dacă a auzit de Plevna, la care mi-a spus că acola a avut loc o mare victorie a armatelor turcești (!?!). Un Indian, vorbea dialectul Pangiabi, mi-a explicat că în India sunt 625 de limbi oficiale la care se adaugă peste 1200 de dialecte, fapt explicat de întinderea enormă a țării și de posibilitățile de mișcare extrem de reduse ale populației. M-a învățat salutul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Plevna, la care mi-a spus că acola a avut loc o mare victorie a armatelor turcești (!?!). Un Indian, vorbea dialectul Pangiabi, mi-a explicat că în India sunt 625 de limbi oficiale la care se adaugă peste 1200 de dialecte, fapt explicat de întinderea enormă a țării și de posibilitățile de mișcare extrem de reduse ale populației. M-a învățat salutul tradițional indian, cu palmele apropiate ținute vertical în fața figurii, precum și salutul verbal „Namaste” sau „Sat siriacal” în Pangiabi. Astea completau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu rușine că nu se lega nimic, nu reușeam să citesc cursiv, așa cum eram obișnuit în limba română. Folosind un limbaj simplu, reușeam să mă înțeleg cu multinaționalii mei colegi de școală, mai bine decât cu autohtonii, care vorbeau folosind dialecte locale (în Stuttgart dialectul șvăbesc) care erau foarte departe de limba germană cultă, dar pe care indigenii o practicau cu atât mai accentuat și mai răuvoitor, cu cât vedeau că au de-a face cu un așa-zis străin (Ausländer
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
se lega nimic, nu reușeam să citesc cursiv, așa cum eram obișnuit în limba română. Folosind un limbaj simplu, reușeam să mă înțeleg cu multinaționalii mei colegi de școală, mai bine decât cu autohtonii, care vorbeau folosind dialecte locale (în Stuttgart dialectul șvăbesc) care erau foarte departe de limba germană cultă, dar pe care indigenii o practicau cu atât mai accentuat și mai răuvoitor, cu cât vedeau că au de-a face cu un așa-zis străin (Ausländer). Mi-am formulat atunci
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
interpretate ca indicînd prezența politică a grecilor în teritoriul principal al Asiei Mici. Din motive nu pe deplin înțelese, societatea sofisticată a Greciei epocii bronzului s-a prăbușit în perioada de după 1200 î.e.n. Invazia noilor grupuri de eleni, care vorbeau dialectul doric al limbii grecești, a fost însoțită de un declin dezastruos al civilizației materiale din Grecia continentală și de migrarea unui mare număr de greci pe țărmurile Asiei Mici. Ulterior, civilizația grecească s-a dezvoltat în jurul cetăților-state de pe continent, mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
că problema aceasta avea să aibă o mai mare semnificație pe viitor, dificultatea de a alege și adopta o limbă literară era foarte evidentă. Provinciile Ilire erau locuite mai ales de două popoare: croații în Dalmația și Croația, care vorbeau dialecte ale aceleiași limbi, și slovenii, a căror limbă slavă era distinctă de cea a croaților. Dominația napoleoniană i-a adunat deci sub conducerea aceleiași ocîrmuiri pe slavii de sud, dar nu a făcut decît să scoată în relief un aspect
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
savanți s-au adîncit tot mai mult în studierea limbii și a istoriei poporului lor. Limba implica o serie de probleme foarte dificile. Așa cum am menționat, populația peninsulei era în mare parte alcătuită din țărani, care vorbeau o multitudine de dialecte, toate încadrîndu-se însă în principalele compartimente ale limbilor greacă, albaneză, română și slavă de sud. Pe măsură ce tiparul devenea tot mai accesibil și tot mai mulți scriitori doreau să folosească limba lor națională, era firește necesar să se ia o hotărîre
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]