10,118 matches
-
corolarelor ei (moștenirea, capitalul relațiilor umane, statutul social). Concluziile referitoare la stilurile de viață familială occidentale nu sunt transpozabile automat la realitatea din țara noastră. În condițiile în care însă o creștere masivă a ponderii clasei de mijloc și a diferențierii sociale este previzibilă și la noi, sunt de așteptat evoluții asemănătoare. Deocamdată însă, la scară de masă, schimburile intergeneraționale din familia lărgită din România stau sub semnul posibilităților materiale modeste, al sărăciei chiar, situație cu o puternică valență contradictorie: pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau alte persoane semnificative. Și bineînțeles că fenomenul este mai frecvent în țările aflate în tranziția de la tradițional la modern. Lucru valabil și pentru țara noastră. Oricum, datorită unui complex de factori structurali și ideologici, cum ar fi creșterea economică, diferențierea și pluralizarea stilurilor de viață, înmulțirea și diversificarea problemelor familiei, dezvoltarea științelor sociale și medicale, în SUA s-a ajuns la o adevărată industrie a asistenței sociale, în cadrul căreia asistența și terapia familiei ocupă un loc central. Există mii de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la schimbarea opticii în psihoterapia membrilor familiei: existențialismul, cu accentul pe raportul libertate-responsabilitate, fenomenologia, mai cu seamă prin conceptul de intenție, constructivismul filosofic, cu ideea realității construite prin interacțiune. Și, în general, atmosfera ideatică de pluralitate, tendința și dreptul la diferențiere și expresie personală au influențat profund teoria și practica tratamentului familial. Astfel că alături de trecerea despre care am vorbit (de la intrapersonal la interpersonal, sau de la individ la familie ca unitate), mai pot fi evidențiate următoarele: de la emoțional-abscons la cognitiv-comunicațional; de la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că alături de trecerea despre care am vorbit (de la intrapersonal la interpersonal, sau de la individ la familie ca unitate), mai pot fi evidențiate următoarele: de la emoțional-abscons la cognitiv-comunicațional; de la inconștient (subconștient) la intențional; de la impulsional la controlat; de la structuri rigide la diferențiere și flexibilitate; de la „trebuie” la negocieri; de la experiențe sau condiționări trecute la probleme prezente. Dar după cum se va vedea în subcapitolul 9.3., respectivele treceri nu înseamnă rupturi totale și disjuncții. 9.2.3. Rolul terapeutului și al lucrătorului socialtc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și mecanisme patogene din trecut, conștientizarea lor la nivelul pacienților și compensarea lor într-un fel sau altul. Respectivele au în comun următoarele modele: au adânci rădăcini psihanalitice (raportul conștient-inconștient, rolul emoționalului, mecanismele de apărare etc.); importanța acordată dezvoltării și diferențierii individuale; față de toate celelalte abordări, terapia este de lungă durată, iar rolul terapeutului este mai pasiv. Variantele diacronice pot fi grupate în două modele principale (Griffin, 1993): modelul relațiilor obiectuale și modelul terapiei familiale multigeneraționale. 9.3.2.1. Modelul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acumularea unor inadecvări emoționale (schizofrenia este o psihopatie multigenerațională, spun reprezentanții acestui curent). Figura de prim-plan a terapiei familiale multigeneraționale este Murray Bowen (1978). Conceptele și ideile de bază sunt: - M. Bowen dezvoltă o întreagă filosofie a conceptului de diferențiere, care ar desemna o caracteristică a protoplasmaticului în general. Oricum, pentru ființa umană, diferențierea - identitatea psihospirituală proprie - este condiția necesară a normalității; - conceptul cel mai larg ce descrie familia este sistemul emoțional familial, care înglobează și comunicarea și raporturile de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de prim-plan a terapiei familiale multigeneraționale este Murray Bowen (1978). Conceptele și ideile de bază sunt: - M. Bowen dezvoltă o întreagă filosofie a conceptului de diferențiere, care ar desemna o caracteristică a protoplasmaticului în general. Oricum, pentru ființa umană, diferențierea - identitatea psihospirituală proprie - este condiția necesară a normalității; - conceptul cel mai larg ce descrie familia este sistemul emoțional familial, care înglobează și comunicarea și raporturile de putere, dar și emoțiile, gândurile, sentimentele și alte caracteristici ale membrilor familiei, precum și simbolurile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai larg ce descrie familia este sistemul emoțional familial, care înglobează și comunicarea și raporturile de putere, dar și emoțiile, gândurile, sentimentele și alte caracteristici ale membrilor familiei, precum și simbolurile și trecutul ei; - în cadrul sistemului emoțional al familiei are loc diferențierea individuală. Există însă o puternică tensiune între individualitate și fuziune emoțională, se formează substanțiale configurații psihoafective, dintre care triunghiul emoțional este cel mai relevant. Triunghiul este o relație strânsă fie între trei membri ai familiei, fie între doi și o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiei, fie între doi și o problemă familială. În concepția lui M. Bowen, triunghiul este molecula, infrastructura sistemului familial; - procesul de transmitere multigenerațional înseamnă că anumite deficite ale sistemului emoțional familial - dintre care cel mai important este gradul scăzut de diferențiere - se propagă și se cumulează, producând psihopatologii. Aceasta se poate întâmpla în raportul părinți-copii sau pe parcursul a trei-patru generații; - cu totul semnificativă este autodiferențierea față de familia de origine: o persoană matură și pozitivă este caracterizată de echilibru între apropiere și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
generații; - cu totul semnificativă este autodiferențierea față de familia de origine: o persoană matură și pozitivă este caracterizată de echilibru între apropiere și distanță, între emoțional și rațional față de familia de origine; cea imatură (nediferențiată), de dominarea factorului emoțional; - lipsa de diferențiere, o prea mare fuziune în familia de origine și un anume înțeles atașat ei, poate conduce la blocarea legăturilor emoționale cu părinții sau alte rude din partea indivizilor în cauză (nu mai vor să-i întâlnească, să le vorbească etc.). La
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
blocarea legăturilor emoționale cu părinții sau alte rude din partea indivizilor în cauză (nu mai vor să-i întâlnească, să le vorbească etc.). La rândul ei, respectiva blocare (emotional cutoff) duce la o fuziune în noul mariaj, deci accentuează lipsa de diferențiere. Deficitul de individualitate este, în același timp, o sursă de efecte tensionale în familie, inclusiv prin mecanismul triunghiulării perverse (vezi 9.3.5.); - scopul terapiei este clar: diferențierea, mai ales diferențierea individului, desprinderea lui de legăturile emoționale patologice cu familia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cutoff) duce la o fuziune în noul mariaj, deci accentuează lipsa de diferențiere. Deficitul de individualitate este, în același timp, o sursă de efecte tensionale în familie, inclusiv prin mecanismul triunghiulării perverse (vezi 9.3.5.); - scopul terapiei este clar: diferențierea, mai ales diferențierea individului, desprinderea lui de legăturile emoționale patologice cu familia de origine. Problemele pacienților vor fi redefinite ca probleme multigeneraționale, iar ei vor trebui să exploreze mult mai îndeaproape situația părinților, a bunicilor și a altor rude în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o fuziune în noul mariaj, deci accentuează lipsa de diferențiere. Deficitul de individualitate este, în același timp, o sursă de efecte tensionale în familie, inclusiv prin mecanismul triunghiulării perverse (vezi 9.3.5.); - scopul terapiei este clar: diferențierea, mai ales diferențierea individului, desprinderea lui de legăturile emoționale patologice cu familia de origine. Problemele pacienților vor fi redefinite ca probleme multigeneraționale, iar ei vor trebui să exploreze mult mai îndeaproape situația părinților, a bunicilor și a altor rude în viață sau decedate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sintagma „echivalențe enunțiale” (Iluț, 1984), ce acoperă ideea că sub expresii diferite se vizează conținuturi identice, mergând de la simple sinonimii de cuvinte la enunțuri și nexuri propoziționale echivalente. Vom constata astfel că, în cele mai multe contexte, termenul „individualizare” este echivalent cu „diferențiere”, „schemele de gândire” ale psihologiei cognitive cu mai vechile „constructe personale” ale lui Kelly, „circularitate cauzală (cauzal circularity)” cu „feedback looping (buclă de feedback)”, „reîncadrare (reframe)” cu „redefinire (redefine)”, „realitate împărtășită (shared reality)” cu „realitate construită (constructed reality)”. Exemplele pot
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
istoriei familiei. Relațiile patologice sau, oricum, defectuoase dintre părinți se transmit asupra copiilor, tot așa după cum astfel de relații dintre un părinte și copil se propagă și se amplifică transgenerațional. Aceasta în special pe linia unei insuficiente identități de sine, diferențieri și, prin urmare, maturități emoțional-cognitive; - în limitele constrângerilor și ale resurselor obiective pe care le are familia (din exterior, materiale, dar și calitatea membrilor săi), ea trebuie să tindă în a fi un mediu în care se poate realiza diferențierea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferențieri și, prin urmare, maturități emoțional-cognitive; - în limitele constrângerilor și ale resurselor obiective pe care le are familia (din exterior, materiale, dar și calitatea membrilor săi), ea trebuie să tindă în a fi un mediu în care se poate realiza diferențierea, creșterea și împlinirea sinelui, spontaneitatea și comunicarea deschisă; o ambianță de exprimare a eului, și nu una inhibitoare. În caz contrar, familia are șanse să devină un mediu psihopatogen. Rezumând, am putea vorbi și în cazul familiei și a problemelor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Deși subiectul este obișnuit - o poveste de dragoste a cărei împlinire se realizează prin formarea cuplului, ilustrat, simbolic, prin imaginea casei, ce susține ideea de stabilitate și armonie -, atrage tocmai prin simplitate, autorul având capacitatea de a face o fină diferențiere între banalul cotidian și universal. Cu Pietrele acestei case (1975) R. inaugurează un ciclu ce se încadrează în categoria „cronicilor de familie”, care cuprinde și Mansarda colibei (1976), Fratele norocos (1980) și Rușinea familiei (1983). Pe fundalul geografic al Bucovinei
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
Într-o cultură conformistă decât oricare alți oameni În istorie. Cum a fost realizată această performanță? Perioadele istorice urmează un drum nu foarte deosebit de cel pe care ființele umane individuale Îl urmează În viață. Tranzițiile În viață sunt marcate de diferențierea crescândă a Eului de Întreg: Întâi lupta copilului de a-și delimita identitatea separată de cea a mamei, apoi separarea parțială a adolescentului de familie, iar, În perioada maturității timpurii, pretenția individului la o personalitate independentă. Fiecare perioadă În procesul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a Eului de Întreg: Întâi lupta copilului de a-și delimita identitatea separată de cea a mamei, apoi separarea parțială a adolescentului de familie, iar, În perioada maturității timpurii, pretenția individului la o personalitate independentă. Fiecare perioadă În procesul de diferențiere este acompaniată de o nouă și complexă integrare Într-un set, În continuă creștere, de relații sociale și cu mediul Înconjurător. Evenimentele vieții sunt marcate de un echilibru sofisticat Între cerințele În continuă creștere ale individului și obligațiile sociale din ce În ce mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
creștere, de relații sociale și cu mediul Înconjurător. Evenimentele vieții sunt marcate de un echilibru sofisticat Între cerințele În continuă creștere ale individului și obligațiile sociale din ce În ce mai mari. Crearea burgheziei este o bună ilustrare a acestui proces În desfășurare. În timp ce diferențierea a fost o parte integrantă a dezvoltării Încă de la Începutul aventurii noastre umane, până În era modernă, pretenția individului la independență nu a devenit atât de radicală. Ideea unui individ autonom a cărui libertate era bazată pe abilitatea de a acumula
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
domeniul său material era atât de extremă, Încât a amenințat cu dizolvarea naturii sociale a vieții umane și cu o reîntoarcere la războiul coșmaresc al lui Hobbes, război al tuturor Împotriva tuturor. În timp ce filosofii iluminiști au pus accentul pe meritele diferențierii, ei nu au prezentat o viziune asupra manierei În care poate fi reglementată o comportare atât de anarhică pentru a nu distruge structura socială. În loc să facă acest lucru, majoritatea Învățaților timpului - În afară de Rousseau și de adepții săi - au fost după cum
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
calea obținerii ei. Pentru filosofii iluminiști și juriștii secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, libertatea a fost definită În termeni negativi ca fiind dreptul de a-i exclude pe alții. Era modernă timpurie a fost un timp al diferențierii - separarea individului de mantia Bisericii, jugul domeniului feudal, constrângerile breslelor mesteșugărești și multe alte obligații și contracte care erau parte integrantă a unei ordini dinastice bazate pe stare și rang. Proprietatea privată a fost văzută drept o modalitate de eliberare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este izolarea, care este expresia ultimă a nerecunoasterii. Lupta pentru recunoaștere Într-o lume globalizată va fi probabil la fel de aprinsă ca și lupta de clasă În secolul XX. Visul european este un act delicat de echilibru aristotelic Între nevoia unei diferențieri sporite și o integrare mai profundă, cei doi poli care au caracterizat dezvoltarea omului Încă de la Începutul aventurii umane. Discuția dialectică În desfășurare Între diferențiere și integrare a fost misiunea Centrală a fiecărui aranjament de guvernare din istorie. Sclavi și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În secolul XX. Visul european este un act delicat de echilibru aristotelic Între nevoia unei diferențieri sporite și o integrare mai profundă, cei doi poli care au caracterizat dezvoltarea omului Încă de la Începutul aventurii umane. Discuția dialectică În desfășurare Între diferențiere și integrare a fost misiunea Centrală a fiecărui aranjament de guvernare din istorie. Sclavi și imperii, supuși și regate, cetățeni și state, iar acum persoane și instituții de guvernare globale sunt fiecare jaloane importante ale evoluției către individualizare și integrare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
guverneze, iar instituțiile de guvernare pe niveluri multiple vor să administreze. Coduri de loialitate, drepturi civile, drepturi politice, drepturi sociale, iar acum drepturi ale omului au prescris, fiecare În felul lor, norme de comportament pentru a menține echilibrul delicat Între diferențierea și integrarea umană. Acesta este motivul pentru care oamenii se luptă cu atâta pasiune pentru a articula, dobândi și asigura aceste coduri. Există o profundă conștientizare, neexprimată Însă, că acestea sunt ancorele care fac legătura Între individ și marile forțe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]