3,645 matches
-
eu nevoie. Cred că mă înțelegi. - Te-nțeleg! răspunse Ioana cu un glas liniștit, dar îngroșat în surdină, șoptit profund, din obișnuință scenică. Pomponescu fu satisfăcut de această corespundere laconică ce-l scutea de gesturi teatrale. Genul său era o discreție pompoasă. Ioana pricepu și ea că o excesivă rezervă putea să bleseze, și de aceea veni spre Pomponescu și, făcîndu-se a mai admira inelul, netezi cu dosul mâinii reverul smochingului tivit al ministeriabilului, scuturîndu-și capul înapoi, într-o mișcare de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-i ai! bătu Ioanide cu palma în masă. Nevasta lui i se părea în acele momente o ființă cu totul inferioară. Inteligentă, plină de spirit în alte împrejurări, mai ales decoroasă și cu tact în lume, devotată și plină de discreție, doamna Ioanide devenea telurică (asta era expresia lui Ioanide, pe care însă nu-și permitea a o pronunța) când venea vorba de mijloacele de existență. Neîntîmplîndu-i-se niciodată să ducă lipsă sau poate fiindcă-și închipuia că bărbatul e oricând capabil
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și deși în carnetul său a notat în acea zi numai "insomnie", e de presupus că aceasta a fost efectul fizic al emoției sale, singurul pe care, ca medic, îl însemnă. Ioanide își continuă acasă meditațiile, cărora, dintr-o firească discreție, nu le putuse da față de Erminia toată extinderea. Compară pe Sultana cu Ioana. Între ele era o anume analogie fizică, același glas de alto, complexiunea planturoasă. Deosebirile erau cu toate astea mari. Sultana părea consumată de un foc lăuntric, ochii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
special să afle și să se scandalizeze de vânzarea unui cavou ce nu-i fusese încă plătit. Ar fi aflat prea devreme și copiii. Atunci, după multă chibzuială, Hagienuș se decise a merge la madam Valsamaky-Farfara, care era de o discreție verificată. Când vru să se ducă la aceasta, veni la el, la minister, Panait G. Călinescu Suflețel, care nu-l slăbea din ochi, în scopul de a afla când s-ar ivi vacanța vreunei direcții de muzeu. În parte, drumul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mare de venituri, fără altă contribuție decât aceea de a asista din când în când la cîte-o ședință. Profesa foarte rar avocatura, neavând talent oral și fiind specializat mai ales în documentație istorică. Nu câștiga mai puțin prin această abstențiune. Discreția lui era așa de absolută, încît nimeni nu știa exact în ce combinații era băgat, și numai printr-o întîmplare, Suflețel, fără scrupule într-asta, citi o invitație imprimată aruncată în poartă, ridicată de el pe când intra la Gulimănescu și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
însă seamănă perfect cu revolverele adevărate, sunt inofensive și fac impresie. Conducerea ne-a avertizat că toată răspunderea cade asupra noastră în caz de nereușită, că ne va dezavua hotărât dacă vom implica Mișcarea. Se cerea de la noi fermitate și discreție. La vremea cuvenită, conducerea avea să-și aducă aminte de noi. De aceea lovitura era organizată astfel: presupunând că ar fi pus mâna pe noi și near fi arestat, noi am fi spus că suntem liceeni și am voit să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
furios că în familiile locale încolțise ideea unei dinastii autohtone și nutrind o neacoperită antipatie față de colțoasa prințesă Hangerliu, un fel de Chiajna rediviva, sugerase suprimarea lui Hangerliu, ca un preaviz pentru aristocrația cu veleități. Aci lovitura, deși motivată, cerea discreție spre a nu indigna cercuri mai largi, interesând și afinii din străinătate ai lui Hangerliu. A pune agenți pe urma lui Hangerliu nu păru tactic, acesta trebuia să cadă într-un accident. Avîndu-se în vedere obiceiul lui de a merge
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
detaliu picant, nu priza trupurile macerate, ci carnația planturoasă. Afară de aceasta, îi plăceau copiii și-i săruta sonor pe obraji. Desigur, Demirgian era un spirit mediocru, însă un suflet sănătos, cinstit, cu un instinct al lucrurilor fine și de o discreție desăvârșită. Deplasată din văpaia masivă a lui Ioanide și intrată în exactitudinea comerțului, Sultana, care, cu toată instrucția ei, era un temperament focos, nu un spirit metafizic, receptă cu consolare la început caracterul solid al lui Demirgian, întocmai ca o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
n-am unde să-l găzduiesc. Nu vrea să meargă la hotel, să nu fie ambetat de cunoscuți. Să-i dai acolo la dumneata o cameră G. Călinescu mai discretă, fără să-l expui să fie văzut. Ține mult la discreție. Ți-l trimit într-o oră, te-aș ruga să-l primești dumneata personal. Suflețel nu îndrăzni a replica. Consultîndu-se cu Aurora, deciseră că nu se putea refuza o propunere a lui Hangerliu, care era echivalentă cu una a prințesei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ce-l împiedică să treacă. Apoi, brusc, întoarse spatele și se depărtă înapoi ca și fugind. "Ce-i cu dobitocul ăsta?" se miră Ioanide. Arhitectul mai observase că felurite persoane cu care se întîlnea îl priveau lung, semnificativ, cu o discreție ostentativă. Își aduse aminte de reproducerea unui tablou pe care-l văzuse în copilărie într-o carte, reprezentând pe Galileu în fața unui juriu. Spectatorii din sală, mai ales călugări, priveau pe acuzatul care se apără cu o curiozitate amestecată cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
câștige timp. Erau încredințați că Tribunalul Militar nu va îndrăzni să aplice o pedeapsă excesivă, și atunci durata osândei era fără importanță, luând în considerare izbăvirea iminentă. Pentru același motiv, rețeaua de familii aristocratice din jurul Hangerlioaicăi nu se agită, preferând discreția. Erau toți convinși că apoi Hangerliu va fi lăsat să fugă în străinătate. Surpriză: Hangerliu, Tudorel și Cioarec, proveniți din trei categorii deosebite, fură condamnați la moarte prin împușcare. Toate formalitățile fură grăbite, grația cu încăpățînare refuzată, osânda rămânând definitivă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plasa un vas nocturn acoperit cu broderie în odaia de la mansardă a lui Ioanide, asta era altă chestiune. Tot așa, G. Călinescu vorbea fără reticență de diareea copiilor. Când însă venea vorba de viața ei intimă, Erminia era de o discreție îngerească și niciodată Hergot, necum altcineva, n-a văzut-o spălîn-du-se pe cap. Aceste operații intime se făceau la anumite ore și într-un secret absolut. Se înțelege deci emoția profundă a Erminiei la gândul unei vieți în comun cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în marginea sălii, neputîndu-se urca pe tribună. Publicul din sală, necunoscând decât portretul din tinereța autorului, expus sus, ignora pe bătrânul de pe scaun, și când acesta începu să tușească zgomotos și să-și sufle nasul cu o lipsă senilă de discreție, glasuri sîsîiră: - Sst! Liniște! La ieșirea lui Pomponescu, care vorbise foarte elogios despre sărbătorit (îi plăceau aceste gesturi publice de G. Călinescu generozitate), bătrânul, voind să se apropie de el, fu împiedicat de un comisar, care, făcând drum lui Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
doamnei Ioanide mergea până acolo încît dacă Ioanide uita să dea banii necesari întreținerii casei într-o lună, madam Ioanide nu-i reclama. Într-un singur punct Elvira nu se abătuse de la formula ei sufletească: sistema de a menaja prin discreție liniștea lui Ioanide, care ducea câteodată la rezultate contrare. Oricât Ioanide își cruța soția după moartea copiilor, fu în imposibilitate de a nu se supăra o dată. Într-o dimineață, arhitectul rugă pe madam Ioanide, fiindcă ieșea în oraș, să-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
clari, problema era cum să se folosească libertatea intelectuală ca propagandă, fără a o transforma în propagandă propriu-zisă în timpul acestui proces... Logica politică a acestei situații inedite a impus manipularea ascunsă a idealurilor liberale și a susținătorilor acestora."185 Însă discreția funcționează doar atâta vreme cât secretul poate fi păstrat, lucru destul de dificil în era informației și mai ales într-o democrație precum Statele Unite, cu o presă influentă, cu Congresul său, și lipsită de o lege privind secretele de stat, cum are Marea Britanie
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
miliție. Lor le-a lipsit păinea, dar niciodată găndul spre Bine, spre Frumos, spre Dreptate, ori Adevăr. Marele Inchizitor întruchipat în orice element represiv al unui stat totalitar avea motive să se teamă de acești oameni aparent neajutorați, fragili, la discreția forței barbare. Puterea fragilității este uneori mai mare decăt puterea barbariei. Ei, dizidenții, sfinții, eroii, martirii prin viața lor oferă un contraargument Marelui Inchizitor. Uneori mulțimile însele se desfac din ciorchinele gregarității lor și, asemeni boabelor unui strugure, pornesc individual
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
totodată, de experiența practică și abilitate, aparținând, în esență, de statusul asistentului social și mai puțin de interesul sau capacitatea clientului de a o înțelege sau a o conștientiza. În comportamentul și atitudinile față de clienți este nevoie de multă atenție, discreție, capacitate de previziune, chiar și discernământ (având în vedere efectele asupra unor persoane vulnerabile), de mult tact și abilitate. În relațiile cu asistenții sociali clienții așteaptă și le acceptă doar pe cele bazate pe sinceritate, încredere și cooperare egală. David
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sunt impozitate) care datorează un număr teoretic de zile de muncă. În realitate, nu există niciun control; fiecare sat e responsabil de întreținerea unui tronson de drumuri, poduri sau posturi. Desemnarea lucrătorilor este lăsată mai mult sau mai puțin la discreția șefului; dacă acesta nu este ascultat sau întâmpină o oarecare nesupunere, apare milițianul; milițianul este de altfel cel care va încadra echipele și le va îndemna să muncească. Teoretic, prestatorul nu trebuie angajat la mai mult de 30 km de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
frumos, un comportament frumos se caracterizează printr-o serie de trăsături precum: generozitatea, integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială), empatic, sensibil. Este, precum știm, tipul de frumusețe persistent în timp. Frumusețea relațiilor interpersonale Este acel tip de frumusețe care ține de implicarea partenerilor în relația dintre ei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cărora va fi luată decizia arbitrului sunt elemente care le pot da concurenților mai multă încredere în victorie. În absența acestora sau în prezența unor criterii (și reguli) neclare/vagi de măsurare a capacităților care prezintă relevanță, decizia rămâne la discreția bunului plac. În această ultimă situație nu mai este vorba despre concurență, ci despre dictatură. Nu contează decât relațiile personale cu arbitrul/cu juriul și interesele și necesitățile arbitrului. Totodată, în asemenea situații, intervenția ("pila") devine un mijloc real de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
întotdeauna (tot) mai mult...Ideologia ei ne induce între altele cu subtilitate și rafinament idealul prosperității și al bunăstării materiale, pe de o parte, și pe cel al perfecțiunii personale, pe de altă parte; ambele aflate la îndemâna noastră, doar la discreția voinței și a ambiției proprii 59. În actualele circumstanțe, idealul de perfecțiune restrânsă (pietate, caritate, castitate), urmat de predecesorii noștri, este înlocuit cu cel al perfecțiunii generalizate (Lacroix, 2009, p. 55), generator și întreținător al invidiei 60. Aceasta este o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
faci prea multă vâlvă; • supraestimare a autorității; • supraestimare a obedienței. Emoțiile caracteristice resimțite sunt: • frică, teamă, dependență, inferioritate, slăbiciune, apatie, devalorizare, deprimare, absență, plictiseală, descurajare, rezervă, victimizare, neliniște, nesiguranță, intimidare. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • timiditatea, retragerea, discreția, inhibiția, umilința, singurătatea, servilismul, cumințenia, stânjeneala. Pe scurt, fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • referire frecventă la normă, la regulament; acceptare imediată, sistematică, formulări impersonale, tăcere, muțenie, voce slabă, greu de auzit. Cel
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
decât mine; • nu este bine să ceri. Ca emoții caracteristice resimțite se pot menționa: • frică, temeri, bucurie, anxietate, spaimă, confuzie, vinovăție, îndoială, febrilitate, neliniște, nesiguranță, stare de rău, se simte judecat. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • acceptare, discreție, batere în retragere, alunecare, lingușire, seducere, cumințenie, ascultare. Pe scurt, încercarea de a se face acceptat. Mesajele tipice sunt: • își dă ușor acordul, fraze neterminate, îl lasă pe celălalt să termine în locul lui; lipsă de precizie, ocolire; "vom vedea". Cel
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
filotimia și hristoitia’’ lui Ianulea, și prin evocările anecdotice implicate în bârfele Acriviței. Luată literal, caracterizarea lui Ibrăileanu cu privire la Kir Ianulea, ,,o adevărată nuvelă istorică, cu toate însușirile acestui gen’’, ar putea părea inadecvată. Ibrăileanu se gândește însă tocmai la discreția cu care e distribuită culoarea: ,,Este remarcabilă măsura ce păstrează autorul în privința vocabularului. El nu utilizează din limba vremii decât ceea ce este caracteristic...’’ Editorul susține că ,,lipsa sarcasmului’’ lui Machiavelli în proza lui Caragiale ar marca, la autorul român, intenția
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Lumile" în dezbatere "Lumile" fagocitate? Interacționismul american este încă prea puțin vizibil în Franța, încât putem să ne întrebăm dacă el constituie cu adevărat o paradigmă autonomă, în aceeași măsură ca și precedentele două. Unul dintre motivele importante ale acestei discreții relative constă în efortul depus de autorii celorlalte paradigme pentru a-l asimila sau acapara, chiar trecând sub tăcere unele contribuții ale lui. • Lume = piață? Anumite fapte sunt indubitabile: Becker a fost introdus în rețelele editoriale și universitare ale sociologilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]