11,935 matches
-
stilistice, autorul folosește: metafora, repetiția, oximoronul: Ex. “Sunt aripi de-nălțare și cădere / În lunga noastră scurtă viață ... ” (Rugă fără sfîrșit - 5). “Sunt rupt în două ca o trestie la mal” - spune poetul, în lupta dintre pământesc și ceresc, eterna dispută a omului. Faptul că participă la ridicarea unui edificiu spiritual care nu se va dărâma în timp, îl îndreptățește să se socotească un zidar, un meșter care adaugă cărămizi coloanei infinite a Poeziei: “Sunt ca și voi și lîngă voi
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
singular prin diversitate și complexitate tematică. Lucrarea este concepută pornind de la principiile ecumenice, conține informații verificate științific și date egale ca ton și conexe cu toate religiile lumii, introduce ipoteze și clasificări proprii, dar evită transformarea acestora în elemente de dispută interconfesională, având ca menire principală o foarte buna informare tematică a cititorilor pe o problematică trecută la noi într-o nedreaptă uitare. Eu am putut să identific un potențial interes pentru publicare prin intermediul unor alți colecționari din USA, Anglia sau
DRUMUL DE LA COLECŢIE LA TRILOGIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347110_a_348439]
-
Autorul volumului“Clipe astrale ale omenirii” explica evoluția gândirii lui Nietzsche de la contestarea zeilor la nostalgia lor. Evoluția gândirii acestuia a fost sinuasă, bogată în neașteptate fiorduri, cu drumul secmentat de mai multe etape. Trăsătura etapelor lui Nietzsche a stârnit dispute în rândul comentatorilor săi. Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade:1-perioada încrederii în cultură și genii(până la 1876), 2-perioada încrederii pozitiviste în știință(până la 1881), și 3-perioada elaborării unei „noi”filosofii impregnate
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
îl privi pe Caiafa care părea mulțumit de ceea ce tocmai aflase de la procurator. Continuă apoi. -La ce ar putea fi însă folosit oare un tâlhar atât de temut ca Baraba? -Nu te privește Pilat! Ai spus că nu-ți pasă disputa noastră legată de cult. Avem răfuielile noastre care ne privesc doar pe noi. -Fie, spuse Pilat. Îl voi lăsa liber pe Baraba trei zile arhiereule. Doar atât! Caiafa dădu ușor din cap. -Și pune oamenii să caute pe hoți nu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
Autorul volumului „Clipe astrale ale omenirii” explică evoluția gândirii lui Nietzsche de la contestarea zeilor la nostalgia lor. Evoluția gândirii acestuia a fost sinuoasa, bogată în neașteptate fiorduri, cu drumul segmentat de mai multe etape. Trăsătură etapelor lui Nietzsche a stârnit dispute în rândul comentatorilor săi. Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade: •� perioadă încrederii în cultură și genii (până la 1876) •� perioadă încrederii pozitiviste în știință (până la 1881) •� perioadă elaborării unei „noi” filosofii impregnate de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
era cunoscut și ca un pacifist și era adeseori chemat ca mediator între desele conflicte dintre iudei. Ca fariseu și ca membru al Sanhedrinului, eruditul învățător de lege avea un cuvânt greu de spus în viața religioasă iudaică ori în disputele teologice iscate în adunări. Urmând tradiția rabinului Hilel, Gamaliel cultiva în școala sa o atitudine cu mult mai flexibilă în interpretarea legii, intrând în polemică adesea cu cealalată școală de mare prestigiu din Ierusalim, și anume cea a învățatului Shamai
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
care le nășteau înțelesurile multiple, adepții lui Shamai ne luând prea mult în seamă contextul atribuit textelor cu pricina, însă erau și cazuri în care nu se puteau stabili anumite limite în înțelesurile textelor, de unde mai apoi și comentariile ori disputele aprige de pe marginea legii. Acum era vorba însă despre ultimele dicuții ale lui Serah cu cei doi arhierei. După ce sorbiră din ceaiul aflat înaintea lor, Serah se gândi să vorbească primul. -Iar acum, doresc să vă cer o părere prealuminate
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
Era respectat chiar de către bătrânii din Sinedriu și de arhierei. Era apreciat și de către unii dintre farisei care îi propuseseră trecerea în rândurile lor. Îi făcuseră aceste propuneri deoarece părea mai deschis la discuții decât ceilați saduchei chiar și în disputele legate de interpretarea legii. S-a contrazis de câteva ori cu cei din școala lui Shamai pe marginea unor texte din lege. A fost apreciat de aceea de mulți dintre mai marii poporului de atunci, fie ei preoți și mari
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
Ierusalim, din provincii sau de la mare depărtare din orașe precum Alexandria, Damasc, Tars ori chiar din Athena, ori din insule precum Cipru sau altele și altele. Totuși într-o anume măsură îi dădeam dreptate lui Caiafa, în anumite situații, în disputele lui cu adepții învățăturilor stăine. Dar să revenim la ceea ce afost mai înainte arhiereul Caiafa. După un timp de la numirea sa în fruntea clerului și societății noastre iudaice, arhiereul se schimbase în așa măsură încât după scurt timp devenise de
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
cursul zilei, își închipui procuratorul, arhiereul avea să-și facă apariția la fortăreața Antonia pentru a cere explicații. Era sigur de asta. -Sună retragerea Luculus, spuse procuratorul. Să nu rămână picior de roman pe aici. Ce ne interesează pe noi disputele evreiești! Probabil că fugarii care au furat corpul dreptului aceluia sunt acum departe de Ierusalim... Sau mai știi... poate pe aici mai pe aproape! -Mărite procurator, câți oameni vom mai lăsa aici? întrebă centurionul. -Trupele vor merge în fortăreața Antonia
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
ar fi spus altei persoane, că omul pe care trebuie să-l aleagă în fruntea țării este nepotrivit și că ne va conduce direct în prăpastie, acesta s-ar fi înverșunat imediat și acesta ar fi constituit un motiv de dispută. De ce simt oamenii nevoia disputelor, a contrazicerilor, a polemicii? Justiția morală nu mai are nici un cuvânt de spus? Din cauza diavolilor care-și vără cozile în relațiile interumane. Nimic nu e perfect. Cel care ațâță spiritele nu este decât satana. Lui
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
că omul pe care trebuie să-l aleagă în fruntea țării este nepotrivit și că ne va conduce direct în prăpastie, acesta s-ar fi înverșunat imediat și acesta ar fi constituit un motiv de dispută. De ce simt oamenii nevoia disputelor, a contrazicerilor, a polemicii? Justiția morală nu mai are nici un cuvânt de spus? Din cauza diavolilor care-și vără cozile în relațiile interumane. Nimic nu e perfect. Cel care ațâță spiritele nu este decât satana. Lui îi place discordia. El își
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
viață? Și nu știi când apare chipul mefistofelic al banului care distorsionează virtuți și caractere. Care sluțește sufletele. Banul care fură mințile la mai mult de nouăzeci și nouă la sută dintre noi. Banul care maculează totul. Care orchestrează neînțelegeri, dispute și războaie și care antrenează suferințe inimaginabile. Banul, izvorul tuturor suferințelor. Suferințe care la rândul lor, ar trebui să aducă mai multă înțelepciune pe pământ, dar pe care uite că nu o aduc. Pentru că cine ajunge în cele din urmă
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
abuz de un limbaj neconvențional, erudiția autoarei (predilecția acesteia pentru investigația epistemologica, cu valente psihanalitice și filosofice), iată câteva dintre punctele forte ale cărții. Și peste toate acestea se suprapun alternantele fulgurante de umbre și lumini, perpetua lupta a contrariilor, disputele eului, polemicile și retorica - o sisifica truda, ce fac din „Oglindă umbrei” o carte prin care se probează forță creatoare inspirată, fericită alegere a drumului spre inima cuvântului, prin poezia simțurilor. Prin discreția, sfiala și umilință ce-i colorează lirismul
OGLINDA UMBREI (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357603_a_358932]
-
Sfânt, am scris învățături pentru mântuirea oamenilor. Nu este între noi unul întâi și altul al doilea, si de vei chema pe unul, vin și ceilalți doi. Drept aceea, impreuneaza-ne prăznuirea într-o singură zi." Așa s-a încheiat disputa prezenta între creștini pe tema „care este cel mai mare dintre cei trei sfinți ierarhi“. Sfanțul Vasile cel Mare a apărat dumnezeirea Duhului Sfânt și a Fiului. În lucrarea "Despre Duhul Sfânt" arată pe baza Sfintei Scripturi și a Sfintei
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
spectaculoasă și reinstaurarea dictatorului. Când văzu că nu-i de glumă cu „revoluționarii” și că nu-și poate salva trupul în care fusese găzduit atâția ani, îl părăsi. Hoinări o perioadă printre capii revoluției, îmbârligându-i și înverșunându-i în disputa pentru ciolan. De la un timp, celelalte spirite și duhuri rele porniră pe urmele sale. Fantomele, ielele și în special îngerii întunericului îi rânjeau cu satisfacție și-l invitau în împărăția lor de sub pământ. Văzând că n-are scăpare în fața ispititoarelor
XXVII. NĂLUCA ŞI DICTATORUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357750_a_359079]
-
străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
problemă. Deși aplombul mediatic al Bisericii este, în termeni comparativi, cel mai pregnant după anul 1990 încoace - televiziune, radio, presă scrisă -, aceasta evoluează, deocamdată, cu frâna de mână trasă. Lipsesc din peisajul mediatic, deseori, „mădularele slobode și active“ ale Bisericii, disputele, controversele, chiar vocile critice - dar critica aceea pe care un Nae Ionescu o fixa „în limitele teologiei“ și o așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul, și incapacitatea de a puncta, decisiv, spațiul public din România. „Oficial ne
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
stilistice, autorul folosește: metafora, repetiția, oximoronul: Ex. “Sunt aripi de-nălțare și cădere / În lunga noastră scurtă viață ... ” (Rugă fără sfîrșit - 5). “Sunt rupt în două ca o trestie la mal” - spune poetul, în lupta dintre pământesc și ceresc, eterna dispută a omului. Faptul că participă la ridicarea unui edificiu spiritual care nu se va dărâma în timp, îl îndreptățește să se socotească un zidar, un meșter care adaugă cărămizi coloanei infinite a Poeziei: “Sunt ca și voi și lîngă voi
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
pahar cu apă (Mc. 9, 41) și până la iubirea vrășmașilor (Mat. 5, 46; cf. cu Parabolele din Mat. 25). Protestantismul aduce un foarte mare prejudiciu noțiunii de răsplată - prejudiciu moștenit de la Platon și Kant [41] . Acesta a fost consolidat în disputa cu catolicismul. Noțiunea biblică despre răsplată trebuie însă distinsă de etica idealistă - care afirmă că binele făcut are valoare și însemnătate în sine însuși - cât și de doctrina catolică a meritului ce se obține prin fapte bune. Adevărul conform căruia
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Aur, Eusebiu de Cezareea, Ambrozie al Mediolanului ori Fericitul Augustin, putem conchide că, pentru această perioadă, rugăciunile pentru autoritățile statului sunt un bun comun al cultului creștin, atât în apus cât și în răsărit. Ele nu au constituit prilej de dispute în primele veacuri, decât din partea unor curente esoterice, ce considerau lumea opera duhului celui rău și propovăduiau fuga de lume și de rânduielile ei. În vremurile noastre tulburi, această dispută și-a întețit discursul în ciuda lipsei de consistență. Foarte mulți
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
cât și în răsărit. Ele nu au constituit prilej de dispute în primele veacuri, decât din partea unor curente esoterice, ce considerau lumea opera duhului celui rău și propovăduiau fuga de lume și de rânduielile ei. În vremurile noastre tulburi, această dispută și-a întețit discursul în ciuda lipsei de consistență. Foarte mulți intelectuali acuză Biserica Ortodoxă de un anumit „pact cu diavolul”, aducând drept argument rugăciunea pentru autorități. Lecturând această carte, ne putem edifica asupra rolului acestor rugăciuni, a formelor de manifestare
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
an de la ultima întâlnire, se poate constata o „îmbunătățire a climatului care domnește între cele două Biserici”. S-a pus în prim plan modul constructiv al participării clerului și credincioșilor celor două părți la detensionarea relațiilor din localitățile unde există dispute patrimoniale în urma reînființării vechilor parohii greco-catolice, prin acorduri comune încheiate la nivel local privind slujirea alternativă sau schimburi imobiliare, dar mai ales prin construirea ori amenajarea de noi locașuri de cult, fie de către partea ortodoxă, fie de cea catolică.(...) 2
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
Română ca fiind una recalcitrant și revanșardă. (Cf. Relațiile actuale dintre Ortodocși și Greco-catolici în România, Editura Renașterea, Ediția a III - a revizuită și completată, Cluj-Napoca, 2011). Credem cu toții totuși, că ceea ce trebuie să caracterizeze cele două biserici nu sunt disputele, litigiile și procele în justiție, nici acțiunile denigratoare reciproce în mass-media, ci, mai presus de toate, grija fundamentală pentru mântuirea oamenilor, pentru istaurarea unui climat de concordie, armonie, colaborare, cooperare și bună înțelegere între toți credincioșii și toți factorii implicați
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DISPUTA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 327 din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iar sporovăie întruna Gaițele la trei, la patru Ca pe scenă la un teatru Până pică de somn, luna --------------------------------- Ascuțite ca un brici Și tăioase
DISPUTA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358974_a_360303]