8,849 matches
-
presionale în timp (tensiograma sau "oscilograma"). Metoda oscilometrică (Pachon) folosește un dispozitiv manometric special, care permite măsurarea directă a oscilațiilor presionale; acestea sunt maxime când presiunea externă corespunde presiunii arteriale medii, de aproximativ ()/3; indicele oscilometric (Pachon) este numărul de diviziuni corespunzător acestor oscilații maxime. Pulsul arterial este de fapt pulsul presiunii arteriale, poate fi detectat prin palpare și permite determinarea non-instrumentală a frecvenței cardiace (de fapt frecvența sistolelor ventriculare eficace). Dacă la locul de palpare a pulsului se aplică un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la vot. Or, tocmai pe această cale apare voința legitimatoare a celor mai înalte funcții de decizie, administrare internă și viață internațională a unei țări, precum și activitățile independente de politică, cum sunt formarea de oameni performanți într-o societate cu diviziuni tot mai complexe și rutiniere ale muncii, mișcări pentru dobândirea timpului liber, pentru garantarea consumului de bunuri și servicii și altele. Noua funcție de asistență socială a statului și a întreprinderilor capitaliste se realizează prin gratificații sub formă de bani, timp
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
modernitatea se rezumă la genuri de creșteri: fie ale bunurilor, capitalurilor și populațiilor locale antrenate în programe moderne de viață, fie prin creșterea organizărilor formale ale societății democratice, fie prin creșterea mobilității populației sau a mobilității socio-economice, fie prin creșterea diviziunii muncii și a formelor de interdependențe sociale. Filosoful polonezo-britanic Zygmunt Baum (n.1925) se folosește de o metaforă simplă: postmodernitatea are proprietățile "lichidului", față de cele ale "solidității" modernității. Este întemeiată observația că fragmentarea individului și a societății în postmodernitate ar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mult căutate pe piețele timpului. Există și tradiții antice în minerit și tehnici de extragere a metalelor utile. Fabricile nemțești asigurau doar necesarul piețelor locale și ale vecinilor apropiați pentru că resursele erau reduse. "Marea industrie metalurgică", capabilă să participe la diviziunea internațională a muncii și la circuitul economic mondial, prin care creșteau mai repede profiturile, nu s-a constituit la noi. Avem priorități în exploatarea petrolului prin care s-au alimentat multe industrii occidentale, precum și o parte importantă din mașinile celui
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
paranteze sensul literal, ci îl îmbogățește cu „puterea“ misterului revelației. Idel aduce un corectiv acestei tradiții exegetice: diferența nu este aceea dintre învățătura exo terică, alegorică și cea ezoterică, simbolică a Cabalei. Mai degrabă, dintre funcții diferite ale semnificării: „o diviziune funcțională între descrieri de procese teozofice, prin intermediul unei ample serii de simboluri și descrieri de procese psihologice obținute, în special, cu ajutorul metodei alegorice“. Misticii iudei, arată Idel, tind să confere experienței lor o dimensiune preponderent obiectivă, spre deosebire de misticii creștini, ale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
revoluționară. Demarcația nu este una clară, întrucât în momentul justificării unui act politic, de exemplu, atât argumentul instituțional, cât și cel militant funcționează, primul determinând, s-ar putea spune, posibilitatea actului, iar cel din urmă, realitatea lui. Problema cu această diviziune a lui Böckenförde este că presupune o asumare intențională, programatică a discursului teologico-politic. Acesta din urmă este rezultatul unei raportări a subiectului politic la situație, plecând de la o „grilă“ teologică. În al doilea rând, diviziunea presupune faptul că cei doi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
realitatea lui. Problema cu această diviziune a lui Böckenförde este că presupune o asumare intențională, programatică a discursului teologico-politic. Acesta din urmă este rezultatul unei raportări a subiectului politic la situație, plecând de la o „grilă“ teologică. În al doilea rând, diviziunea presupune faptul că cei doi poli ai relației (teologicul și politicul) sunt constituiți auto nom și se sus țin, apoi, prin mecanisme de traducere. De aici și modul în care autorul explică înrudirea dintre diferitele demersuri, de exemplu modul în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mutațiile, afinitățile pe care simbolismul le incorporează proteic. Sinteza este decelabilă atât în felul particular în care simbolismul utilizează tradiția picturii academice de la care pornesc Gustave Moreau, Puvis de Chavannes, Arnold Böcklin, cât și în asimilarea noilor descoperiri legate de diviziunea culorii sau de o tratare specială ale suportului material pentru a obține efecte noi: "gypsografia" lui Pierre Roche unde se creează pe pânză efectul unui basorelief sau al unei gravuri, experiențele lui Fernand Khnopff vizând indiferențierea între desen și pictură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
le face la intrarea ei în vârsta modernității se află imprecizia și indeterminarea, care-și găsesc expresia și ca inovații tehnice precum în cazul impresionismului, prin descompunerea obiectului în componente ale luminii, dizolvându-i contururile. În cazul simboliștilor, nu atât diviziunea culorii sau efectele de lumină contează, cât faptul că pictura devine expresia unei état d'âme, a unor stări intraductibile, insondabile, ineluctabile; în plus, simbolismul este o artă a simbolurilor incarnate. Simbolismul s-ar cantona altfel sub aspect formal în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de a le face față. „Trăsăturile radicale din punct de vedere teoretic ale echilibrului punctuat decurg din sugestiile sale în ceea ce privește macroevoluția, cu speciile tratate drept indivizi darwinieni de nivel mai înalt, analoage organismelor în microevoluție.“ Altfel spus, speciile nu sunt diviziuni mai mult sau mai puțin arbitrare într-un continuu, așa cum înclina să le vadă Darwin. Prin punerea speciilor pe același plan cu indivizii, ca entități supuse și ele acțiunii selecției naturale, teoria echilibrelor punctuate sprijină cercetarea macroevoluției, ca un domeniu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în „biologia funcțiilor“ explicațiile sunt de același tip cu cele din științele fizico chimice, în „biologia evoluției“ ele sunt explicații istorice. În contrast cu explicațiile bazate pe legi, explicațiile din „biologia evoluției“ sunt date în termenii unor concepte cum ar fi reproducere, diviziune, creștere, adaptare, individ, populație. Alte asemenea concepte sunt: teritoriu, selecție sexuală, alegerea femelelor, resurse, izolare geografică. Explicațiile nu sunt formulate pe baza unor legi generale, ci prin raportare la procese și mecanisme specifice, exprimate prin concepte cum sunt cele amintite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ale OTS, Olaru nu a iertat „în numele cauzei” pe nimeni. Probabil, l-ar fi băgat în pușcărie și pe ta-su dacă „partidul” i-ar fi cerut-o. Iată cum și în ce fel și-a definitivat „curățenia generală” prin diviziunea administrativă pe care o păstorea la acea vreme, Plasa Pungești: „...în com. Delești și Gârceni au fost schimbați secretarii (ai OTS, desigur!, n.n.). Dela Gârceni a fost schimbat pentru motivul căci este căsătorit (subl.ns.), are vrâsta de 29 de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
abia mult mai tîrziu. Însă cu ce viteză! Asta în vreme ce în partea opusă, în est, totul încetinea, se scleroza, se înăsprea. Astfel, în decursul sejururilor mele ulterioare, atenția mi-a fost atrasă nu de spectacolul ruinelor, ci de cel al diviziunii ce se înstăpînea într-un Berlin devenit deopotrivă miză, reședință și front al războiului rece. Urmăream procesul halucinant nu doar al împărțirii orașului în două, ci mai ales al constituirii a două orașe noi pornind de la dezintegrarea definitivă a celui
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
au țesut o unitate, ea însăși multilaterală și contradictorie. Europa modernă s-a autoconstituit într-un haos procreator în care s-au împreunat puteri ale ordinii, dezordinii și organizării. Pînă la începutul secolului XX, Europa nu exista decît în acele diviziuni, antagonisme și conflicte care, într-un anume fel, i-au dat naștere și au ținut-o în viață. Iată de ce trebuie abandonată orice convingere privind o Europă închegată, clară, distinctă, armonioasă, trebuie respinsă orice idee a unei esențe sau substanțe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dat naștere și au ținut-o în viață. Iată de ce trebuie abandonată orice convingere privind o Europă închegată, clară, distinctă, armonioasă, trebuie respinsă orice idee a unei esențe sau substanțe europene primordiale, trebuie alungat gîndul unei realități europene ce precede diviziunea și antagonismul. Dimpotrivă, Europa trebuie să se regăsească în acestea. În mod concret, explozia Creștinătății a făcut posibilă apariția acestor realități europene prin origine pe care le reprezintă statele-națiuni, umanismul și știința, iar în cadrul diviziunilor și antagonismelor dintre statele-națiune se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unei realități europene ce precede diviziunea și antagonismul. Dimpotrivă, Europa trebuie să se regăsească în acestea. În mod concret, explozia Creștinătății a făcut posibilă apariția acestor realități europene prin origine pe care le reprezintă statele-națiuni, umanismul și știința, iar în cadrul diviziunilor și antagonismelor dintre statele-națiune se va răspîndi și impune noțiunea de Europă. Iată-ne în chiar miezul dificultății de a gîndi Europa în momentul în care sîntem obișnuiți cu modul clasic de gîndire, unde ideea de unitate diluează ideea de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
instituie principiul separării dintre puterile spirituală și temporală (1122). Filip cel Frumos nu ezită să îl umilească și să îl surghiunească pe papă, iar apoi să anihileze cel mai puternic ordin creștin (lichidarea Templierilor, 1321). Ca o ultimă și profundă diviziune, a avut loc pentru o vreme o dedublare antagonistă a papilor (Marea Schismă a Occidentului, 1378-1418). Pe parcursul Evului Mediu, se accentuează o altă diviziune între Occident și Răsărit: aceasta pune față în față Vestul maritim, unde după perioada de exaltare
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
apoi să anihileze cel mai puternic ordin creștin (lichidarea Templierilor, 1321). Ca o ultimă și profundă diviziune, a avut loc pentru o vreme o dedublare antagonistă a papilor (Marea Schismă a Occidentului, 1378-1418). Pe parcursul Evului Mediu, se accentuează o altă diviziune între Occident și Răsărit: aceasta pune față în față Vestul maritim, unde după perioada de exaltare a Cruciadelor încep să aibă loc primele schimburi comerciale, și Estul continental, unde civilizația slavo-bizantină (Kiev) avea să îndure, practic chiar din momentul apariției
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de Europă văd lumina zilei. Orientul, Occidentul, Europa Vîrtejul pare să se fi dezintegrat, lăsînd în urmă doar un mini-vîrtej socio-economic care se manifestă în Vest. Divizările dintre statele-națiune europene s-au atenuat. Între 1945 și 1989 însă, o nouă diviziune secționează vertical Europa, de acum dominată de cele două hegemonii mondiale. Și totuși, fiecare dintre ele este, în felul său, europeană. Chiar dacă este și asiatică, URSS este și rămîne de sorginte europeană. Statele Unite ale Americii sînt în proporție de 90
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Științei, Porgresul Istoriei vor intra în criză, iar această criză va afecta fundamentele Umanismului. În același timp, astronomia dilată vertiginos Universul, arătînd că omul nu este decît o ființă minusculă, marginală și efemeră a cosmosului din care provine. Determinismul, obiectivitatea, diviziunea disciplinară, care invadează științele umaniste, elimină din acestea orice idee legată de individ, de autonomie, de subiect, făcînd inutilă însăși ideea de om. Din acest moment, dezintegrarea Umanismului dă naștere unei idei la fel de stupide ca divinizarea omului: disoluția sa. Discreditarea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o subordonare a unuia de către celălalt, ci doar puternica realitate a unuia și a celuilalt, ceea ce permite existența dialogicii lor, și bucla recursivă în care cei controlați (indivizii) își controlează controlorii (guvernul, statul). Democrația instituie în mod viguros pluralismul și diviziunea la vîrful statului. Separarea puterilor nu face decît să protejeze indivizii de o putere supra-concentrată, ea face din puterea însăși produsul/producătorul unei dialogici a puterilor. Dialogica este trăsătura fundamentală a ceea ce este democratic. Democrația instituie principii și reguli care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de liderii lor. Aceiași lideri care, după cum am arătat, pot decredibiliza partidul, prin defectele lor vizibile și penalizate de alegători (Vadim calificat drept "nebun", "paranoic", Becali drept "needucat"). Aceste evoluții sinuoase se concretizează printr-un aparent declin al extremismului, rezultatul diviziunilor interne, al liderilor bătrâni și ineficienți care nu sunt dispuși să promoveze tinerii. Din punct de vedere ideologic, lipsește un dușman comun care să fie transformat în element comun de luptă. Comunitatea de rromi este insignifiantă din punct de vedere
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în secolul al XIX-lea și începutul secolului trecut (și de propria istorie preși interbelică), partidele apărute după 1989-1991 nu au apărut din nevoia de reprezentare a unor segmente clar definite ale societății, nu au luat ființă pe linii de diviziune clare. Astfel de structuri de clivaj sunt cu ușurință identificabile în deceniile precedente în statele Europei de Vest, partidele prinzând contur de-a lungul acestora (Lipset și Rokkan 1967). Acest proces a facilitat atât structurarea spațiului competițional în aceste țări
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
religioase și socio-economice, grupurile etno-lingvistice sunt preocupate nu numai de "modul în care țara ar trebui să fie guvernată", ci și "dacă țara chiar ar trebui să existe" (Barry 1975). Neîndoielnic, toate aceste considerații pun în evidență caracterul structural al diviziunii etno-lingvistice. Segmentele sociale reprezentate de partidele etnice sunt denumite distinct de la o țară la alta "comunități lingvistice" (Belgia, Italia), "minorități etnice" sau "naționale" (Europa Centrală și de Est), "populații autohtone" (Canada) etc. iar aceste denumiri se află în concordanță cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
etno-lingvistice minoritare apar ca fiind generate de unul dintre cele două clivaje structurale succedând Revoluției naționale de acela care opune centrul perifieriei (Lipset și Rokkan 1967). Pentru ca acest clivaj să devină structural, trei criterii esențiale trebuiesc întrunite: empiric (profilarea unor diviziuni sociale structurale, odată cu evoluția istorică a societății), subiectiv (conștientizarea apartenenței la un grup social și a diferențelor pe care aceasta le incumbă) și organizațional (crearea de partide, sindicate, grupuri de presiune sau a altor tipuri de organizații care realizează politizarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]