14,279 matches
-
înaintez materiale care nu au gata în ianuarie c(urent) 1)- Cap.I- Preliminarii arheologice în zona Drăgășani, de Papilian (dr. în arh.) și M. Nica, de la Academia de științe sociale și politice Craiova), însoțit de cinci planșe cu fotografii documentare Vă rugăm a dispune ca să fie înaintat tov. Stanciu, la Rm. Vâlcea, pentru îndeplinirea formelor de tipar. Cu stimă, D. Bălașa 26 mai 1976 Tov. Primar al orașului Drăgășani Cu toate că anul prevăzut pentru tipărirea monografiei fusese depășit, după cum rezultă din
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
și avizați ( în cazul de față Albert Camus, Andre Daspre) iar eseul cuprinde și o sumară istorie a existenței acestui roman.(anul și locul apariției - !913 în Belgia), la care se adaugă și consemnarea calităților artistice, pe lângă cele de natură documentară. (afacerea Dreyfus), iar eroul principal, care dă și numele romanului, este prezentat ca o victimă a contradicției dintre religie și știință. * Al. Fl. Țene emite opinia cu nuanță polemică despre faptul că istoriile literare nu trebuie să omită vreun scriitor
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
este Școala Românească, asemeni Școlii Ardelene de la Blaj, și așa cum specifica acad.Răzvan Theodorescu ne face cunoscută România puternică a Bisericii noastre. Făcând trimitere la Huizinga, calitatea sacră a acestei cărți semnată de Arhim.Veniamin Micle, constă în forța ei documentară, a argumentelor, a forței magice, semnificația sfântă și prezența agonalului. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Arhim. Veniamin Micle Ieromonahul Macarie-Tipograf român( 1508-1512) / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 288, Anul I, 15 octombrie 2011. Drepturi de Autor
ARHIM. VENIAMIN MICLE IEROMONAHUL MACARIE-TIPOGRAF ROMÂN( 1508-1512) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356698_a_358027]
-
ajungând până în prezent. Așa după cum era și normal, cu profund respect pentru meseria de dascăl și ținând cont de principiile morale, etice, epistemologice, cartea este structurată în trei părți: • Partea I - Din istoria locurilor ori împrejurimilor Țigăneștiului - localizarea istorică și documentară; • Partea a II-a - Instituțiile Țigăneștiului - Tradiții și obiceiuri • Partea a III-a - Personalități ale comunei Țigănești, inclusiv prezentarea antecesorilor familiei autoarei. Lucrarea se încheie cu o serie de referințe critice, spicuiri din aprecierile făcute de alți scriitori asupra scrierilor
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
care-l primește este Lefkotheon. Agricultori și comercianți de soi erau locuitorii Nicosiei din acele timpuri! Orașul este menționat în scrierile bizantine ca Lefkousia sau Kallinikisis. Astăzi denumirea grecească a Nicosiei a rămas aceeași din vremurile de demult, Lefkosia. Izvoarele documentare atestă faptul că în secolul IV d.Hr. orașul a devenit centru episcopal. Raidurile arabe asupra insulei din anul 647 au făcut prăpăd și au produs mari pagube, printre care și distrugerea Salamisului, capitala de atunci a insulei. Bizantinii mută
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
CIPRU (12) - DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ȘI REMARCABILELE EI DELICII Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 601 din 23 august 2012 Toate Articolele Autorului Ciprul, după cum ați putut constata din însemnările mele de călătorie completate cu informații din diverse surse documentare și umane ce mi-au folosit în elaborarea acestui grupaj de impresii, reprezintă una dintre cele mai interesante destinații exotice, pentru că aici, istoria, mitul, cultura greacă veche - țesută pe alocuri cu frânturi din istoria atâtor alte nații care au stăpânit
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
zălogire, zapise de vânzare, adiate, hotărnicii, noi catagrafii. Toate acestea au cerut un mai mare număr de știutori de carte în mediul rural, deci și la Rucăr. Despre școala din acest secol existentă la Rucăr aflăm din mai multe izvoare documentare. Un prim izvor îl constituie însemnarea lui Teofil, "nepotul popii Stanciului"din Rucăr. Probabil că el venise în Rucăr pe la sfârșitul secolului al XVII-lea de prin părțile Făgărașului și învățase la școala românească din acel oraș, întemeiată aici din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
are loc la 40 de zile de la Slăvita Sa Înviere și cade totdeauna joia, în a șasea săptămână după Paști. Înainte de fixarea datei, evenimentul era comemorat de Rusalii. Începând din sec. IV se celebrează și în Răsărit și în Apus. Documentar este atestată de Eusebiu de Cezareea la 332 cu precizarea că atunci era deja intrată în tradiție. Ea este amintită și în scrisoarea Egeriei, (după unele informații o călugăriță) care a călătorit în Țara Sfântă unde a rămas timp de
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346072_a_347401]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorie > FOSTA INSULA ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Deorece în ultimul timp interesul pentru fosta insula Ada Klaleh s-a manifestat prin organizarea de expoziții cu această tematica
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
Carmen Bulzan, Ada-Kaleh- insula amintirilor, Editura Prier, 2013, publicam la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 FOSTA INSULA ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE 1. Cartea de impresii Varvară Magdalena Măneanu muzeograf În mare parte civilizația al izolatului turco musulman de pe Insulă Ada Kaleh se poate reconstitui pe baza obiectelor din Fondul Ada Kalehde la Muzeul Regiunii Porților de Fier, moravurile , insă le putem
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
muzeograf În mare parte civilizația al izolatului turco musulman de pe Insulă Ada Kaleh se poate reconstitui pe baza obiectelor din Fondul Ada Kalehde la Muzeul Regiunii Porților de Fier, moravurile , insă le putem contura retrospectiv și pe baza unor surse documentare aflate la Arhivele Naționale Drobeta Tr Severin, Craiova, București, ca și a unora mai puțin cunoscute precum Cartea de impresiisau unele consemnări făcute de noi sau alți cercecetători cu caracter memorialistic, ale foștilor insulari musulmani sau creștini care au locuit
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
veșnică amintire ., cl.a-VIII-a ,16.X.1937. Sub altă formă materialul se află publicat în: Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 Referință Bibliografica: FOSTA INSULA ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. Cartea de impresii / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 899, Anul III, 17 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
din această carte, este tot un scriitor cu destin aparte. Născută la 23 noiembrie 1950 în comuna Vida, județul Teleorman, este cadru didactic la facultățile de jurnalism din capitală. Are specializări în Științele comunicării. Lucrează la televiziune, unde realizează filme documentare (în serial) despre zone de conflict din lume: Somalia, Angola, Iugoslavia, Bosnia. Regizor de film: „Lacrimi pe obrazul lumii” (1994). Inițiată în Știința apărării țării. Doamna Dona Tudor este un jurnalist cu nerv și imaginație, prozele ei din această Antologie
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
folositoare în lucrul cu elevii la clasă. Filmele și materialele sunt traduse în mai multe limbi străine și pot fi proiectate și în sala de clasă și la cinema. Cei interesați pot avea acces gratuit la toate filmele și materialele documentare, accesând platforma cined.eu. În după-amiaza zilei de 20 martie, la ora 17,30 s-a desfășurat Simpozionul cu tema “Anul 1917 în istoria românilor” în cadrul căruia au susținut comunicări: Prof. univ.dr. Ion Giurcă “Rezistența armatei române în iarna-vara anului
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
prima filă a acestei cărți: „Soției mele, Puica, mulțumirile și întreaga mea prețuire pentru suportul moral și ajutorul concret în realizarea acestui volum". „Notele" din acest carnet îmbogățesc literatura de limbă română apărută în Israel și România, realizând un real documentar, viu și plăcut de citit. ------------------------ * Referire la titlurile cărților publicate anterior: „Maimuțele de dincolo de amintiri” (Editura „24:ORE”, Iași, 2012) și „Ascultând Gershwin pe covor” (Editura „Aureo”, Oradea, 2013) (Nota red.) Ernest HUȘANU 18 martie 2016 Israel Referință Bibliografică: Ernest
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]
-
și articole de specialitate și a organizat expoziții dedicate unor artiști cunoscuți sau redescoperiți, între care: Marcel Iancu, Raoul Egon Lebel, Octav Angheluță, Alma Redlinger, Jana Gertler, Eva Cerbu. De asemenea, a fost co-producător și consultant de artă pentru filmul documentar "Marian and Victoria Zidaru - Artists in Light" (2016, regia Franz Galo), multiplu premiat la festivaluri internaționale. A fost distins cu Premiul "George Oprescu" al Fundației Culturale "Magazin Istoric" (2008) și Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate (2009). Mai multe informații
1939-1940 de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369016_a_370345]
-
și stabilit la New York, este un artist plurivalent: fotograf, poet și cineast. El a devenit cunoscut pe plan internațional prin proiectele sale artistice cu fotografii ale cailor sălbatici de pe Sable Island (insulă canadiană din Oceanul Atlantic), precum și ca autor al filmului documentar de lung-metraj, multiplu premiat, "Pe urmele cailor sălbatici" (o producție CBC/Arcadia, 2007). Dincolo de această temă centrală a artei sale, începută în 1994 și desfășurată de-a lungul a peste 20 de ani, Dutesco a dedicat un alt proiect major
LA SOIRÉE DE LA FRANCOPHONIE de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370792_a_372121]
-
și stabilit la New York, este un artist plurivalent: fotograf, poet și cineast. El a devenit cunoscut pe plan internațional prin proiectele sale artistice cu fotografii ale cailor sălbatici de pe Sable Island (insulă canadiană din Oceanul Atlantic), precum și ca autor al filmului documentar de lung-metraj, multiplu premiat, "Pe urmele cailor sălbatici" (o producție CBC/Arcadia, 2007). Dincolo de această temă centrală a artei sale, începută în 1994 și desfășurată de-a lungul a peste 20 de ani, Dutesco a dedicat un alt proiect major
LA SOIRÉE DE LA FRANCOPHONIE de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370792_a_372121]
-
prin prezența între filele de carte ale unor povești de viață, confesiuni și interviuri cu personalități românești de prim rang, se produce iluminarea prin împărtășirea unor experiențe unice. Exegezele lui Ion N. Oprea sunt de o rară finețe și valoare documentară, autorul rostind cu voce tare, ceea ce alții nu au curaj să șoptească. Salutară este prezența în carte a sopranei Angela Burlacu Gheorghiu, cetățean de onoare al urbei Adjudului vrâncean, care, într-un amplu interviu, cu naturalețe și modestie, creează cititorului
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului II. Alte materiale muzeistice cuprind: 1.O colecție de hărți vechi din secolele XVI-XVIII în care sunt menționate localitățile Rucăr și Câmpulung. 2..Un bogat material documentar se referă la istoria culturii și învățământului muscelean și argeșean. În fotocopii după documente și manuscrise de la Rhivele Naționale și dela Biblioteca Academiei Române este atestată: a) Existența științei de carte pe meleagurile muscelene în sec.XIV-XVI, îndeosebi la slujitorii vămii
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
Radu Golescu; școala de pe lângă Schitul Mărculești (Flămânda), existentă pe la finele cec. Al XVIII-lea; vestita Școală obștească de la Golești, ctitorie a cărturarului boier Dinicu Golescu, cu Înștiințarea dascălului ei, cărturarul transilvănean Aaron Florian, din anul 1826. d) Un bogat material documentar privește Școala națională din Câmpulung, ale cărei cursuri s-au deschis la începutul anului 1832 sub conducerea distinsului Dimitrie Jianu, viitor revizor al școlilor din Țara Românească, profesor al Seminarului din Curtea de Argeș și prefect al revoluției dela 1848, urmat de
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
prezenți la simpozion. Adelina era alături de mine și împărtășea bucuria succesului meu. După prezentarea comunicărilor am mai stat la discuții cu cercetători de pretutindeni. Am primit numeroase invitații de participare la congrese internaționale de astronomie, solicitări pentru materiale științifice, filme documentare... În final, când am reușit să epuizăm interminabilele noastre discuții, ne-am trezit iarăși liberi pe străzile orașului. Era deja seară, trecut de amurg. Pe bulevarde autoturismele veneau și plecau cu farurile aprinse iar tramvaiele se succedau unele după altele
PENULTIMUL EPISOD) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370893_a_372222]
-
să fac o prezentare generală a acestui bogat și interesant material muzeistic, aranjat, inițial, în două încăperi, urmând să fie extins treptat în patru: I. Colecția de documente care cuprinde o perioadă de peste cinci secole, începând din 1377, anul atestării documentare a Rucărului, străveche așezare românească de moșneni. O serie de documente se referă la importanta vamă domnească de la Rucăr. În fotocopii, dar și în original sunt expuse hrisoave - de la voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Radu cel Mare
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
în a purcede și noi pe calea cea strâmtă ce duce spre Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Amin! Apoi, la sfârșit, se rostește otpustul. (Cf. http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfantului-efrem-nou-120745.html - 22.07.2016). Material documentar, întocmit și redactat de către Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Material despre viața, petrecerea, nevoințele, faptele minunate, sfârșitul mucenicesc și descoperirea moaștelor, precum și Acatistul Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou!... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-și cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales în izvoarele romane, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problema a captivat atenția multor
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]