2,821 matches
-
Cu atât mai mult cu cât, la nivelul propagandei oficiale, opera sculptorului român fusese declarată... formalistă, decadentă. Uităm mereu, mult prea ușor, că astfel de texte cel puțin penibile au fost scrise chiar și de G. Călinescu (1956). A declara dogmatic și senin că astfel de producții... nu aparțin totuși artei plastice propriu-zise 9 este o enormitate incredibilă. Construcția, solidă, a rezistat totuși tractorului utecist care, din fericire, nu și-a îndeplinit sarcina de partid. Dar Coloana s-a ales cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
asupra acestei chestiuni. Este vorba, mai întâi, de o circulație, așa zicând, în circuit închis. Ierarhia nu are valabilitate și eficiență decât în interiorul unei ordini totalitare, bine specificate, respectiv țări socialiste, partide etc. în al doilea rând, caracterul său este dogmatic și deci represiv. Neagă și tinde să distrugă întregul sistem de valori nu numai ce i se opune direct, dar care se vrea doar paralel, marginal, deci liber și independent. Cu alte cuvinte, valorile oficiale neagă în mod radical teoretic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de catedrele de marxism-leninism, care acum se numesc, în terminologie postmodernă, de politologie, el știe că referințele americane fac, după 1989, cea mai bună impresie. Operația cosmetică este doar de ochii lumii, deoarece schema de bază rămâne tot cea veche, dogmatică, marxistă. Ceea ce se vede cu ochiul liber și prin faptul că ideile și obiecțiile opoziției sunt tratate totdeauna cu aroganță, suficiență, ironie și agresivitate abia disimulată. Mimează totuși obiectivitatea (falsă), dar nu reușește niciodată să-și disimuleze zelul propagandistic (real
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
toate tendințele și valorile sale tipice: individualitatea uneori exacerbată, aspirația noutății și vocația originalității, modernitatea sub toate formele și valorile sale specifice, spiritul critic și de analiză, în genere, tot ce aparține sferei conștiinței autonome, pe toate planurile, este respins dogmatic, în numele unei specificități mitizate. Ea n-a fost supusă încă unei analize serioase. Ca și povestea că eternitatea s-a născut la sat. Când este evident că Roma este Cetatea eternă, ca și multe alte cetăți antice. Se comit, pentru
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
există, de fapt, nici o diferență esențială. Nu ezităm să declarăm toate aceste categorii profund nefaste și anacronice. înțelegem foarte bine și necesitățile psihologice ale adolescenței și faptul că într o veche cultură de raționalism osificat, scolastic și nu mai puțin dogmatic, regenerările iraționalist intuiționiste, existențialiste etc. pot fi inevitabile și uneori chiar salutare. Dar la noi? Când a existat în cultura română un exces de raționalism, criticism și sistematică? Și chiar dacă modele filozofice dintre cele două războaie au avut într-adevăr
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de cronică săptămânală. Ea abdică de la spiritul critic, atunci când pretinde că deține, proclamă, definește, în exclusivitate, adevărul critic absolut. Respectiv, când revendică pentru judecățile sale valoarea absolută, indiscutabilă, definitivă. S-a și spus, de altfel, că impresionismul este prin excelență dogmatic. Deci când afirmă: X are talent, Y nu are, Z intră în literatura română, Y nu intră ș.a.m.d. în baza cărei legitimări, cărui principiu inatacabil, se emit astfel de judecăți absolute, propuse ca definitive? Judecata de valoare absolută
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rând, primatul valorilor de circulație asupra celor absolute. Este o realitate evidentă, fundamentală. Admitem, în definitiv, că există și valori absolute. Dar de ce să nu fie puse în situația să și circule? De ce am declara doar, precum G. Călinescu, foarte dogmatic de altfel, că universalul este absolutul? Chestiunea răspândirii e de ordin cu totul secundar (de ce?, n.n.) și exterior (ce înseamnă, în acest caz precis, exterior? n.n.) și depinde numai de legile difuziunii 18 (și de ce acestea ar fi atât de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică / 61
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică / 61 1.5. Sensul paradoxal al culturii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și structura sa antinomică / 68 Capitolul 2. Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei / 75 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului / 76 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
identifică și un vector de ordine. Astfel, gândirea antinomică blagiană este adusă alături de idei favorabile antinomicului mai noi, precum cele ale lui Edgar Morin, Calvin Schrag, Basarab Nicolescu sau Jean-Jacques Wunenburger. Într-un fel, autorul încearcă să sugereze că "eonul dogmatic", pe care Lucian Blaga îl profețea în primele decenii ale secolului al XX-lea, își află acum paradigma, căpătând consistență. Prin această carte, autorul compune o frescă din care personează cu claritate și convingător ce înseamnă Lucian Blaga în cultura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acestei idei. La această interpretare contribuie și aspectul diacronic al operei blagiene, ideea antinomiei transfigurate fiind prima care apare în seria Trilogiilor. În plus, Blaga mărturisește că a construit cosmologia sa din Diferențialele divine ca o aplicație modernă a metodei dogmatice. Pe structura acestui scenariu, teoria cunoașterii luciferice a fost privită drept un produs al aplicării metodei antinomiei transfigurate 52. Fiind interpretări extreme, consider că nici unul dintre cele două scenarii nu poate să-și adjudece justețea deplină. Primul dintre ele va
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale tematizării blagiene a antinomicului consonează. Ele se așează în jurul ideii centrale a filosofiei lui Blaga, aceea de "mister", lucru care îl va conduce la asumarea unei poziții filosofice aparte, "raționalismul ecstatic". 1.1. Ideea antinomiei transfigurate În lucrarea Eonul dogmatic, pe care o elaborează în cel de-al doilea deceniu al secolului trecut și care apare în 1931, Lucian Blaga dezvoltă o metodă de gândire și cunoaștere surprinzătoare și chiar scandaloasă pentru spiritul raționalist occidental metoda antinomiei transfigurate. Deși o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Lucian Blaga, fiind interesat de articulațiile interioare ale noii metode și, mai ales, de aplicațiile sale. 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate Conștientizarea virtuților filosofice ale antinomiilor s-a produs, susține Lucian Blaga în Eonul dogmatic, prin întâlnirea cu acele formule de gândire în jurul cărora s-a constituit teologia creștină cunoscute sub numele de dogme. Din analiza lor, filosoful român va desluși o metodă originală de cunoaștere și gândire, metoda antinomiei transfigurate, pe care o va
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cristologic-teologic, afirmă Lucian Blaga 65: una mitică-raționalizantă, care ducea la erezie, și alta dogmatică, sau, altfel spus, o tendință de a organiza rațional-logic materialul teologic și alta care se așează în dezacord cu funcțiile logice ale rațiunii. A câștigat tendința dogmatică. A triumfat paradoxalul, absurdul, imposibilul, ilogicul. De ce oare? Simpla nevoie de sinteză nu este o explicație suficientă. Vom afla răspunsul puțin mai târziu. Nu voi urmări aici exemplele din istoria constituirii dogmelor creștine, pe care le dă Blaga. Ceea ce mă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Îl interesează dogmele ca tip de ideație, ca mod de gândire, dincolo de conținuturile lor concrete sau de funcția ce le-a fost atribuită în anumite contexte religioase. De aceea, urmărește articulația interioară sau structura dogmelor. Îl interesează modul de gândire dogmatic, în care caută esența unei metode. Pe scurt, urmărește semnificația metodologică a dogmelor. Din punct de vedere logic, adică din punctul de vedere al intelectului uman obișnuit, dogmele sunt formule antinomice. Ele afirmă proprietăți contrare despre același subiect, încălcând principiul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un sens. Rezumând analiza lui Lucian Blaga asupra structurii dogmelor, vedem că dogmele sunt antinomii transfigurate. Ele se nasc din suprapunerea a două procedee complementare: stabilirea unei antinomii și transfigurarea ei. Aceste două procedee formează împreună schema generală a metodei dogmatice. Iată prezentarea schematică a acestui procedeu, pe care Blaga o dă pentru unele dintre dogmele analizate. Voi considera aici exemplul cu privire la dogma Trinității: Văzusem mai sus că dogmatizarea nu a fost singura cale în perioada constituirii doctrinei creștine, ea impunându
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a spiritului omenesc (subl. n., V.M.)"74. Prin "dogmatizare", antinomiile, care din punct de vedere logic nu reprezintă nimic, dobândesc un sens profund. Ele exprimă misterul lui Dumnezeu, fără a-i epuiza conținutul transcendent în definiții raționale. "Toate reacțiunile gândirii dogmatice reprezintă tot atâtea eforturi de a salva misterul ca atare și de a-l capta prin elemente iraționale"75. "Contradicția, antinomia logică și alte operații complementare de aceeași natură devin pentru metafizica creștină... mijloace esențiale de a da misterului toată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care să facă recognoscibile dogmele sau care să funcționeze ca reguli de construcție a unor formule de acest tip în orice univers de discurs. De altfel, Lucian Blaga spune la un moment dat că "o antinomie ia aspect de formulă dogmatică prin transfigurare"82. "Sub unghi logic, spune el în alt loc, o antinomie e absurdă, ea cade prin sine însăși, prăbușindu-se ca o boltă sub propria tensiune interioară. Dacă totuși se persistă în afirmarea antinomiei, atunci ea duce inevitabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aici o generalizare. Comentatorii au urmat această direcție. În acest sens, s-au putut determina două astfel de caracteristici 84: a) Orice formulă intelectuală antinomică în sine care, în dezacord radical cu înțelegerea, conduce la o transcendere a logicii este dogmatică; b) Orice formulă intelectuală care, în dezacord radical cu înțelegerea, strică solidaritatea noțiunilor producând o transfigurare a logicii este dogmatică. 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere Spuneam la începutul paragrafului anterior că Lucian Blaga a văzut în aceste formule
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a) Orice formulă intelectuală antinomică în sine care, în dezacord radical cu înțelegerea, conduce la o transcendere a logicii este dogmatică; b) Orice formulă intelectuală care, în dezacord radical cu înțelegerea, strică solidaritatea noțiunilor producând o transfigurare a logicii este dogmatică. 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere Spuneam la începutul paragrafului anterior că Lucian Blaga a văzut în aceste formule metafizice mai mult decât istoricii filosofiei de până la el. A văzut în dogme o formă aparte de ideație, o metodă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în sine care, în dezacord radical cu înțelegerea, conduce la o transcendere a logicii este dogmatică; b) Orice formulă intelectuală care, în dezacord radical cu înțelegerea, strică solidaritatea noțiunilor producând o transfigurare a logicii este dogmatică. 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere Spuneam la începutul paragrafului anterior că Lucian Blaga a văzut în aceste formule metafizice mai mult decât istoricii filosofiei de până la el. A văzut în dogme o formă aparte de ideație, o metodă de gândire, pe care o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
decât istoricii filosofiei de până la el. A văzut în dogme o formă aparte de ideație, o metodă de gândire, pe care o considera o sursă pentru revitalizarea metafizicii și chiar a științei. Mai simplu spus, a întrevăzut metoda sau spiritul dogmatic. Tocmai de aceea este remarcabil gestul său, căci, spre deosebire de filosofia de până la el, care a ignorat dogmele sau le-a tratat drept absurde, Blaga le-a luat în serios, propunând o valorificare pozitivă a acestora, o adoptare a lor în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ferindu-l astfel de interpretări iraționaliste. Datorită structurii nelogice, unii filosofi au gândit dogmele ca o jertfire sau suprimare a intelectului și le-au plasat în zona credinței. Dogmele ar fi revelații divine, livrate pentru o acceptare irațională. Altoirea gândirii dogmatice pe credință, spune Lucian Blaga, a dus dogmele într-o stare de rigiditate și imuabilitate totală. El își propune să le privească în afara acestui context religios, urmărindu-le ca modalități de a gândi, ca articulații ale gândirii, ca formule intelectuale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]