6,536 matches
-
la care se raportează manifestarea fenomenală (a copiilor, a umbrelor), în mod evident imperfectă, impură și instabilă. Așadar, cu toată admirația pentru Aristotel și cu toate exegezele aristotelice, mai mult de un mileniu, gîndirea europeană despre limbă a rămas sub dominația platonismului. Abia în pragul secolului al XIX-lea și, mai ales, spre mijlocul acestui secol, cînd învinge spiritul științific prin neogramatici, se poate spune că aristotelismul devine precumpănitor în știința limbii. Pînă la apariția geografiei lingvistice însă, limba populară începe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mecanicism, de individualism, de monetarism spre un tărîm căzut pe care a devenit dominantă, subjugîndu-ne spiritele și deturnîndu-ne de la adevăratele scopuri ale vieții noastre. Mai mult, unii au încercat să facă din ea o știință pozitivă și un mijloc de dominație a celorlalte sfere ale socialului, iar din activitatea economică un mijloc de atingere a celor mai obscure și dezumanizante interese. S-a făcut din ban un scop în sine și o unealtă de cumpărare a conștiințelor. Astfel, sfera monetară a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a predominat mișcarea Hylotropică, impunînd o materialitate tot mai grosieră și o devoluție spirituală marcantă. Așa s-a ajuns și la forma aceasta de economie, bazată pe egoism, mercantilism și interese lacome foarte pecuniare, o economie intens financiarizată și la dominația ei (econocrație) asupra celorlalte discipline sociale, asupra comportamentelor și vieții umane în general. Cu un sens mai larg, hindușii îi spun Kali Yuga (Epoca Fierului), foarte materialistă, entropică și intens conflictuală. Așa se pot explica multe dintre desfășurările actuale. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
capătul coborîrii accelerate de la începutul și sfîrșitul duratei de manifestare a unei umanități (Manvantara)" (op. cit., p. 8). Această coborîre nu este decît îndepărtarea treptată de Principiu, punctul cel mai de jos fiind cantitativism pur, lipsit de orice distincție calitativă. Econocrația, dominația economiei utilitarist-pragmatice, cu artefact politic, în raport cu cultura, cu morala, face tot mai dificilă căutarea și aflarea unui echilibru în sînul societății, iar "omul economic" a devenit un individ abstract, reconstruit după nevoile cauzei. Acest utilitarism de fațadă absoarbe o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
rațiune de a trăi, de logos al nous-ului lui Aristotel, rațiunea ca sens de orientare a existenței. Numai o lume dezvrăjită putea fi dominată de valorile congelate ale modernității, de platitudinile desacralizate ale unei elite ale cărei interese de dominație vizau tocmai transformarea culturii într-o formă gregară, iar a societății într-o masă tembelizată, amorfă, incapabilă de discernămînt și de reacție, bună doar să muncească și să plătească impozite, un nou sclavagism. Distrugerea spiritului comunitar printr-un individualism exacerbat
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Adepții utopismului tehnologic susțin că această rată exponențială poate fi extrapolată la nivelul întregii tehnologii. Astfel, susțin aceștia, vor putea fi create cantități imense de avuție, încît vom intra și într-o lume post-sărăcie. Prin urmare, inovația tehnologică va asigura dominația în continuare a capitalismului liberal, eliminînd posibilele tulburări politice și chiar boli și epidemii, care nu mai au nici o șansă. Toate remediile vor fi pe Google. Suntem anunțați că urmează o nouă eră de aur a omenirii, denumită "Renașterea internetistică
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pe nomazi și convertindu-i la creștinismul ortodox, structurînd astfel o vastă zonă geografică, veritabil pivot între Europa și Asia. În Asia, Japonie de după era Meiji cucerește supremația în Pacific, în dispute frecvente cu China, aceasta din urmă preluînd acum dominația zonei. Haushofer, părintele geopoliticii germane, teoretizează o geopolitică continentală imperialistă, divizînd lumea în patru zone de hegemonie, fiecare dominată de cîte o putere din nord : Pan-America, dominată de Statele Unite ; Eurafrica, de către Germania; Pan-Rusia și Orientul Mijlociu, dominate de U
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
reprezentat de unirea cu divinul, în ei și dincolo de ei, și imortalitatea, iar asta înseamnă că omenirea mai are o șansă : Orientul revine la putere, care pentru ei este sfîntă. Ambii poli cultural-civilizaționali cunosc și manifestarea unui alt dualism, respectiv dominația succesivă a principiului masculin și a celui feminin, chiar dacă înfățișările concrete sunt diferite, în căutarea idealului androgin. Din acest punct de vedere, la putere se ridică din nou principiul feminin, după o lungă perioadă de patriarhat. Poate că e nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ei e sfîntă, nu înseamnă să îl domini pe altul, ci să te cunoști pe tine. Orientalii nu au făcut niciodată o distincție clară între produsele gîndirii și realitate. Ambii poli cultural civilizaționali cunosc și manifestarea unui nou dualism, respectiv dominația succesivă a principiului masculin și a celui feminin (noi suntem androgini). După o lungă perioadă de lupte patriarhale, la putere pare că emerge principiul feminin, vălul lui Isis este din nou aruncat asupra lumii. De pildă, în Rusia speranța medie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
departe, cea mai mare putere militară. Politicile SUA influențează decisiv realitățile globale, într-o manieră cvasiimperială. Or, și pentru binele lor, americanii vor trebui să-și redefinească acest rol de hegemon, pentru că americanii nu știu să gestioneze un imperiu. Structura dominației americane este una mai curînd formală. Dimensiunea și puterea americană sunt în sine subminante și incomode pentru restul lumii. Dar nici o izolare jeffersoniană nu mai e astăzi posibilă. Așadar, singura opțiune realistă este ca SUA să învețe să-și gestioneze
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ordinea zilei această doctrină apocaliptică. În fapt, cucerirea este considerată un preludiu al răscumpărării și, prin chiar acest fapt, al venirii lui Mesia. Orașul și sanctuarul lui ar fi fost nimicite ca să grăbească această venirey. Distrugerea Templului deschide era unei dominații complete a școlii de gândire fariseice, care stă la baza a ceea ce s-a numit iudaismul rabinicz. Răspunsurile rabinilor la suferință nu se schimbă radical în raport cu cele din Biblie, dar acestea sunt redefinite și extinse. Iar tema clasică a suferinței
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
exemple, interesul mediocru al lumii evreiești, timp de secole, pentru istoria așa cum o înțelegem noi. O nouă și interesantă ilustrare a acestui fapt o găsim în acest decalaj dintre realitatea istorică și relatarea cronicarilor. Un decalaj care a făcut posibilă dominația pe termen lung a discursului de suferință asupra memoriei evreiești. Hannover își concepuse relatarea martiriului colectiv de la Tulczyn combinând relatări făcute de alții și motive martirologice evreiești. Puțini evrei din Polonia și din alte părți avuseseră ocazia să cunoască adevărata
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Dar ea se reduce astăzi la o memorie a genocidului, care furnizează o grilă de lectură pentru toate nenorocirile trecutului și pentru toate cele ce vor urma, cu acea "irezistibilă tendință de a lăsa prezentul să coloreze trecutul"73. Înainte de dominația exclusivă a memoriei Holocaustului, memoria suferinței servea în primul rând la înțelegerea prezentului și-i ajuta pe oameni să-i suporte nenorocirile. Unicitatea în care este fixată Soluția Finală o detașează pentru evrei de celelalte memorii de suferință și transformă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
extrem exterminarea evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și sustrăgând-o plasării într-un cadru mai larg. Acest fenomen este specific francez. În alte părți, răspândirea cuvântului Shoah s-a lovit de puternica rezistență a concurentului anglo-saxon, Holocaust. Dominația mondială a englezei a făcut restul. Consonanța exotică a cuvântului Shoah contează, cu siguranță, în fascinația pe care o exercită în țara noastră. El a intrat în uzul curent și a contribuit la oprirea, la noi, a dezbaterii despre unicitate
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din Orientul Mijlociu vorbește despre fiecare război și fiecare amenințare ca despre un pericol de Shoah, atunci noi înșine banalizăm Shoah-ul" și conchidea că Israelul este "prizonier al unei paranoia: memoria Shoah-ului"14. Societatea israeliană, dar și diaspora rămân sub puternica dominație a datoriei de memorie, a ramificațiilor și derivărilor ei. Dacă pentru mulți israelieni secularizați genocidul rămâne singura legătură păstrată cu iudaismul, iar ei sunt adesea tentați să recurgă la el ca suprem argument de autoritate pentru a justifica o poziție
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Se creează un consens asupra necesității de a prezerva memoria Holocaustului și, din acel moment, se înmulțesc programele de studii în universități, publicațiile, colocviile și, în cele din urmă, muzeele. În cartea sa consacrată subiectului, Peter Novick a evocat îndelung dominația crescândă a temei în sânul iudaismului american și în cultura americană 22. Și în Franța Holocaustul este folosit de acum pentru a mobiliza sprijinirea statului Israel. Recent, în 2003, în timpul celei de-a doua Intifade, când consiliul de administrație al
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a adunat prea multă răutate în sistem și se pare că există elite, seniori ai războiului care asta doresc. Numai că de data aceasta, la cîtă forță tehnologică s-a acumulat și la cîtă lipsă de măsură și dorință de dominație, la cîtă ură și ferocitate pentru care ne-ar invidia toți marii prădători din lumea animalelor, la cîtă viclenie și minciună, mă tem că un nou război, inevitabil global, ar putea fi și ultimul. Suntem suficient de inconștienți în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
predominat mișcarea hylotropică, impunînd o materialitate tot mai grosieră și o devoluție spirituală marcantă. Așa s-a ajuns și la forma aceasta de economie, bazată pe egoism, mercantilism și interese lacome foarte pecuniare, o economie intens finan ciarizată, și la dominația ei (econocrație) asupra celorlalte discipline sociale, asupra comportamentelor și vieții umane în general. Cu un sens mai larg, hindușii îi spun Kali Yuga (Epoca Fierului), foarte materialistă, entropică și intens conflictuală. Așa se pot explica multe dintre desfășurările actuale. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
stagnează cum numai Japonia mai reușește, așa că cine să preia leadership-ul? Dar China nu-și dorește să facă pe jandarmul universal. În mentalitatea lor, un conducător bun nu trebuie să impună celorlalți, ci să devină un model care să atragă. Dominația sa va fi de un alt tip, mult mai discret și integrator. În aceste condiții, multe conflicte locale se vor perpetua și lumea va fi o vreme un loc periculos. S-ar putea ca secolul ce urmează după 2030 să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și acțiunii umane, despre două lumi. Cum spunea Henri Kissinger, în materie de geopolitică și geoeconomie e ca în imobiliare, adică trei sunt elementele care contează cu adevărat: locația, locația și ... locația. Ne-a adus aici egoismul și dorința de dominație, materialismul și desacralizarea, devoluția spirituală și lipsa de înțelepciune, raționalismul și mercantilismul. Econo miștii din Clubul Celor Care Discută Starea Economiei Mondiale (CCCDSEM) vorbesc eufemistic, ca despre o fatalitate, de "ciclul balanței de plăți", adică o suprainvestire finanțată prin îndatorare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
asupra redutei turcești. Cucerirea Bosforului era instinctul care-i dicta orice acțiune dispusă în raport cu plaiurile mioritice. Totuși, influența rusă a fost o realitate care a presupus și avantaje mai mult sau mai puțin consistente. Avem în vedere compromiterea iremediabilă a dominației otomane asupra teritoriilor noastre. Din acel moment, obținerea independenței nu avea să devină decât o chestiune de timp. Putem discuta și de un imbold rus în construcția statului modern după modelul francez. Astfel s-a înființat un aparat funcționăresc la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cazul Țării Românești, interesele ruso austriece nu au intrat puternic în coliziune. Mai degrabă Sankt Petersburgul s-a ciocnit cu Stambulul în acest teritoriu, iar Ardealul nu s-a aflat niciodată într-o situație care să determine partajul (fiind sub dominație otomană, apoi austriacă). În cele din urmă, după Primul Război Mondial, prăbușirea Austro Ungariei în Galiția a făcut posibilă recuperarea Bucovinei, așa cum dezmembrarea lui în Câmpia Panonică a permis unirea cu Transilvania. Rusia nu a putut să profite pentru că trecea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Podlasiei spre nord, întrucât canionul Nistrului nu reprezenta decât parțial o frontieră naturală, exact pe porțiunea care mai târziu va separa Podolia de Moldova. În Evul Mediu, considerente strategice similare au făcut ca Țara Românească și Transilvania să ajungă sub dominație otomană. Mircea cel Bătrân a luptat din răsputeri pentru a păstra Dobrogea în componența voievodatului. A înțeles foarte bine nu doar oportunitățile comerciale pe care le implica accesul la Marea Neagră, ci și amenințarea otomană care a se apropia de coasta
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Această necesitate se fundamentează pe câteva considerente cu o importanță deosebită. În primul rând, avem în vedere că, în ultimele milenii, societatea noastră, și, în general, cea umană, a fost patriarhală. Să ne amintim că migrația indo europeană a răsturnat dominația matriarhatului care data încă din neolitic. Astfel, răspunzători de afirmarea unei identități au fost bărbații în timp ce femeile nu au făcut decât să-i urmeze prin asumarea ei. În al doilea rând, identitatea întregii comunități era influențată de rezultatul diferitelor războaie
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care îi lega în această comuniune ținea de apartenența la ortodoxie și clasa țărănimii (comparativ cu alte etnii cum ar fi germanii, evreii, armenii și chiar polonezii care se ocupau, după caz, cu meșteșugăritul, mineritul, negustoria ș.a.). De abia, sub dominațiile austriacă și țaristă, rutenii au început să își reconsidere statutul etnic în funcție de limba vorbită, mai ales în plină epocă a naționalismului. Adesea, afirmarea identității pe baze lingvistice a fost impulsionată de afluxul de populație înrudită din Galiția și Podolia. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]