5,649 matches
-
Bogdan cel Orb „țara este pustiită și arsă (...) și rău stricată de blestemații turci și tătari, cât și de leși și munteni”; 1538 - expediția lui Soliman „Magnificul” în Moldova, în timpul căreia se pare că au fost distruse și „construcțiile Curții domnești din Bacău - Casa domnească, Turnul de apărare și anexele existente”. Dintr-o altă perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este pustiită și arsă (...) și rău stricată de blestemații turci și tătari, cât și de leși și munteni”; 1538 - expediția lui Soliman „Magnificul” în Moldova, în timpul căreia se pare că au fost distruse și „construcțiile Curții domnești din Bacău - Casa domnească, Turnul de apărare și anexele existente”. Dintr-o altă perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul și Bârnatulă au creat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bârnatulă au creat un mediu ambiental asemănător unei delte cu multe brațe. Negelul, spre exemplu, curgea în perioada medievală exact prin mijlocul actualului oraș, oferind - cel mai probabil - morilor de aici energia necesară funcționării lor. Urmele unei astfel de mori domnești au fost descoperite - la aproximativ zece metri adâncime - în anul 1886, atunci când au fost demarate lucrările privind ridicarea Palatului Administrativ. Cât despre analiza făcută din perspectiva unor parametri precum arhitectura laică, proiectele de sistematizare și salubrizare, delimitarea spațiului public de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locuri de vamă) cu care au fost înnobilate de puterea voievodală. Destinate a înlesni atât schimburile de pe piața internă cât și pe cele de pe piața externă, aceste nuclee administrative au fost, în fapt, principalele surse de venit ce alimentau trezoreria domnească (veniturile cele mai consistente proveneau din vama mare aplicată mărfurilor ce tranzitau târgurile). De la această bază - sau, poate, odată cu ea - au plecat toate celelalte funcții: judecătorești, militare, religioase și, în funcție de împrejurările istorice, politice - cazul Iașilor, care devine reședința principală a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult prea multe cazuri, fapt ce ne indică, o dată în plus, un nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă faptul că numeroși armeni din Suceava „erau înregistrați ca acceptând jurisdicția specială a tribunalului armenesc din Lemberg”, pârgarii nu-i puteau judeca pe locuitorii ce obținuseră dreptul de cetățenie în orașul Lvov (de acest
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
participau la hotărnicii și alcătuiau un tribunal „în sarcina căruia cădeau - în virtutea unui drept nescris, consuetudinar, <<obiceiul pământului>> - apărarea drepturilor naturale ale indivizilor, (...) litigiile care vizau proprietatea, cele care provocau neînțelegeri asupra averilor imobile, asistați, uneori, de preoți și slugi domnești, (...) rezolvarea pricinilor de drept civil, a problemelor de drept fiscal” ș.a. În cazul orașelor moldovenești, după cum precizează Alexandru I. Gonța, „teoria despre existența unei comunități urbane privilegiate și a unei autonomii locale a târgurilor în secolul al XV lea nu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și a unei autonomii locale a târgurilor în secolul al XV lea nu are nicio justificare”. Pe de altă parte, regimul proprietății a fost același pentru toate târgurile moldovenești, fapt ce decurge din calitatea lor de așezări întemeiate pe pământ domnesc. Astfel, chiar dacă locuitorii s-au bucurat de drepturile specifice oamenilor liberi, singurul proprietar asupra locurilor din interiorul târgurilor era domnul. Târgoveții, fie că vorbim de meșteșugari sau de negustori, dispuneau de locuințele și prăvăliile lor numai în calitate de embaticari - pentru folosința
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
teritorială - doar 31,6% față de perioada anterioară - și chiar o pantă descendentă a evoluției demografice: 1859 - 8.295 locuitori, 1899 - 8.028 locuitori, 1912 - 7.989 locuitori. Evoluția localității Piatra Neamț este un alt exemplu de declic urbanistic pe baza hrisoavelor domnești. Imboldul principal a fost oferit pe data de 8 mai 1797, atunci când domnul Moldovei Alexandru Callimachi i-a miluit pe nemțeni „cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case pe dânsul, cât și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte locuri ce sunt date mai înainte”. Orașul înceta, astfel, să mai fie târg domnesc, toate obligațiile locuitorilor față de puterea centrală fiind suspendate. Treburile administrative ale așezării au fost trecute în grija Epitropiei bisericii Sfântul Ioan și a fruntașilor locali. Din acest moment și până în decembrie 1867, orașul a cunoscut o dezvoltare administrativ teritorială bipolară
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anul 1821 terenul din partea dreaptă a Bistriței, de la podul spre Șerbănești și până în dreptul vechiului cimitir evreiesc, a fost nelocuit. În mijlocul acestei suprafețe, descrisă de Costache Radu ca fiind „un câmp pustiu”, se aflau biserica Precista și ruinele fostei curți domnești, martori tăcuți ai legăturii cu trecutul. Planul realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel descrie un nucleu urban format „din circa 70-80 de case, ce ocupau partea centrală a promontoriului de terasă, cu o structură răsfirată și o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului Piatra Neamț a crescut în intervalul 1821-1900 cu peste 350%. Ca urmare a procesului pierdut de boierul Iancu Greceanu, în anul 1846 administrația băcăuană a intrat și în posesia unei părți din moșia Mărgineni, cuprinsă între malul Hociung și Șoseaua Domnească. Orașul își extinde astfel intravilanul spre Nord, peste apa Bărnatului, până la „podul Beizadelii Costache de la Săucești”, dar și spre Câmpul Poștei, acolo unde se va dezvolta mahalaua calicimii. În zona sudică și sud-vestică orașul nu s-a putut extinde datorită
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină și nici să le dea o altă destinație, „în afara consimțământului obștei orășenilor”. În intervalul 1823-1840, datorită modului defectuos de interpretare și aplicare a prevederilor hrisoavelor domnești, locuitorii Bacăului au hotărât înființarea unei „instituții” care își propunea să elimine orice nemulțumire de acest fel. Astfel, conform jurnalului din 22 mai 1840, „Boierii, Neguțitorii și cealantă obștie (probabil, obștea mahalagiilor sau calicimea; n.n.), (...) am căutat a ne aduna
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cutume. Jurnalul din 22 mai 1840 surprinde foarte clar tendința Eforiei Bacău de nesocotire a acestor cutume: „Pentru locurile acele care de la 1823 și încoace, fiindcă tote acele locuri s-au dat cu catahrisis de către acei rău înărăviți, călcând legiuirile Domnescului Hrisov din 1823 iulie 23, care de la sine luând însușire de Epitropi, l-au împărțit prin feluri de rușferturi și cui au avut drepturi de a i se da loc și cui n-au avut drept, (...) cu a căror rea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău: vitele noastre cu lapte să pască pe cele 160 hectare date din trupul moșiei către Ministerul de Război, pentru care târgoveții vor plăti statului o arendă pe cap de vită; la cele 160 hectare mai putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș, dar nu mai locuiesc în Bacău de mulți ani; să se mai dea spre folosință pentru suhat încă vreo 25 de fălci din țarina actuală a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Comunelor urbane, oricui ar aparține acestea, nu sunt expropriabile (25 august 1921); 2. Târgoveții băcăuani au stăpânit această moșie în indiviziune mai bine de 150 ani, a căror proprietate și-au prescris-o prin lunga posesiune, stăpânirea fiind în conformitate cu Hrisoavele Domnești care le-au instituit-o; Primăria orașului Bacău n-a făcut decât acte de administrație (conform jurnalului din 22 mai 1840, Primăria încasa de la locuitori numai funciarul cuvenit fiscului), fără a se bucura de nici unul din atributele dreptului de proprietate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Einham și Leon Einham - arendașii moșiei Todirești, Buzdugănoaia; Adolf Schönhaus - arendașul moșiei Dumești; I. Dobreanu - arendașul moșiei Bălțați, com. Tanacu; D. Perlmutter - arendașul moșiei „Țapu”, com. Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești, com. Valea Satului (acum, jud. Iași) proprietatea a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iași; Frații Mavrojani - arendașii moșiei Rediu-Scânteia, proprietate a lui Gheorghieș
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sa perioadă de activitate - notase cu nedisimulată satisfacție pe marginea catagrafiei (recensământului) din anul 1820, că „...la Ținutul Vasluiului nu fuseseră recenzați mai mult de 23 de <<jidovi hrisovoliți>>”, prin urmare evrei intrați în Moldova pe căi legale, cu hrisoave domnești. Începând, însă, cu a doua jumătate a secolului XIX, numărul semiților intrați pe teritoriul Moldovei, apoi al Principatelor Unite, a început să crească întrun mod amețitor. Persecuțiile religioase, pogromurile precum și datorită altor șicane grave suferite de aceștia în special în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tel. 0264/195339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ei pentru a stopa lungul șir de crime nejustificate. Dar nu i se promite decât „un leac de frică”, care va fi reprezentat de înfiorătoarea piramidă de capete ale altor boieri uciși, cu deosebit sânge rece, chiar în incinta palatului domnesc, la un ospăț. Romanticii au cultivat cu precădere antitezele, iar dacă Lăpușneanu este imaginea tiranului sângeros, doamna Ruxanda păstrează în ea ceva angelic, delicat. Cu toate acestea, în calitate de mamă reușește, pentru a-și salva fiul amenințat de tată să fie
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
călătorul alege să așeze hanul în serie sinonimică cu tractirul al cărui sens învechit e acela de casă de toleranță, spune destul despre opinia sa defavorabilă. Pentru locuitorii munteni exista o familiaritate de mai bine de un secol cu hanurile domnești, mănăstirești sau boierești așezate în importante noduri stradale ale orașelor sau târgurilor de provincie; la răscruci mari și mici de drumuri comerciale. Orășenii cu precădere văd hanul ca o fortăreață în care pot găsi cel mai bun adăpost în cazul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
au la bază dorința scriitorului de a-i înfățișa pe protoromâni ca pe o civilizație și cultură la nivelul celor din Imperiul bizantin. Exemplul cel mai grăitor îl oferă prezența la Târgoviște, în secolul al IX-lea, a unei curți domnești care prin stălucire și fast, vrea să o imite pe cea din Bizanț. Izbitoarele anacronisme sunt secondate însă de inspirate alegeri caracterologice și onomastice. În acest cadru supradimensionat este construit un personaj veridic, preotul "muntean" din Mănești care nu prezintă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
am primit numirea în această funcție, dacă ne place munca de cercetare și bineînțeles porumbul, starea socială etc. După această scurtă întrevedere, care s-a desfășurat în Laboratorul central de ameliorare a porumbului din ICAR, am plecat la Stațiunea Moara Domnească, unde dl. Moșneaga V. își avea toate câmpurile experimentale, inclusiv activitatea de ameliorare a porumbului. În acest cadru, dl. Moșneaga V. ne-a făcut o prezentare generală a tematicii de cercetare la ameliorarea porumbului. A urmat prezentarea obiectivelor de ameliorare
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
la nivelul laboratoarelor de ameliorare nou înființate în stațiunile de cercetări agricole din întreaga țară, s-a făcut pentru prima dată în România de dl. ing. Vladimir Moșneaga, în vara anului 1956, cu ocazia întrunirii amelioratorilor de porumb la Moara Domnească. Domnul Moșneaga a consacrat o zi întreagă pentru a ne introduce în temă, în ceea ce înseamnă o linie consangvinizată, construcția unui hibrid simplu sau/și dublu, avantajele unei asemenea construcții hibride, precum și tehnica de lucru. Pentru o mai bună înțelegere
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
din comuna Hangu cu 13,9% și, respectiv, 33,2%. 2. Etapa soiuri - hibrizi între soiuri. Această etapă deși a fost scurtă ca durată, rezultatele au fost superioare etapei anterioare. Producțiile hibrizilor Galben Timpuriu x Hângănesc și Timpuriu de Moara Domnească x Hângănesc au fost egale și au depășit martorul cu 19,8%. 3. Etapa hibrizilor între linii consangvinizate reprezintă cea mai importantă etapă deoarece s a trecut la valorificarea efectului heterozis la porumb. Primul hibrid realizat a fost hibridul dublu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]