2,129 matches
-
de Munte, 1909; Nadejda B. Știrbey, Raze de soare, Vălenii de Munte, 1913; Carlo Goldoni, Hangița, Brașov, 1914; Maria, Regina României, My Country - Țara mea, partea I-II, Cleveland- Iași, 1917, O poveste de la Sfântul Munte, Iași, 1917, Povestea unei domnițe neascultătoare, București, 1918; În mijlocul luptei. Traduceri, București, 1918; Contes roumains, Paris, 1923; Eschil, Prometeu înlănțuit, București, 1940. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Pași pe nisip, II, Fălticeni, 1906, 185-209; Lovinescu, Critice, IV, 257-264, VI, 89-93; Perpessicius, Opere, VII, 41-47, 259-265, VIII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Institutul European, Iași. Șoitu, Laurențiu, (2001), Philosophy of Communication, Institutul European, Iași. Teodorescu, Gheorghe, (2000), Putere, autoritate și comunicare politică, Editura Nemira, București. Thom, Françoise, (2005), Limba de lemn, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București. Tomescu, Domnița (coord.), (2009), Limbajul politic românesc actual, Editura Universității Pterol-Gaze din Ploiești, Ploiești. Torouțiu, I.E., (1932), Studii și documente literare. Junimea. Scrisori din anii 1863-1913, Institutul de Arte Grafice Bucovina, Iași. Trognon, Alain, Janine, Larrue, (1994), Pragmatique du discours politique, Armand
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1996, pp. 111-116. 116 Apud Adam Schaff, Introducere în semantică, Editura Științifică, București, 1966, p. 27. 117 Adam Schaff, op. cit., p. 175. 118 O. Ducrot, Dire et ne pas dire. Principes de sémantique linguistique, Minuit, Paris, 1972, p. 11. 119 Domnița Tomescu (coord.), Limbajul politic românesc actual, Editura Universității Petrol-Gaze, Ploiești, 2009, p. 105. 120 Ibidem, p. 104. 121 Patrick Charaudeau, Le discours politique. Les masques du pouvoir, Librairie Vuibert, Paris, 2005, p. 27. 122 Jean-Marie Denquin, La politique et le
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
toate locurile din lume și printre toți oamenii. Este un laitmotiv al franciscanismului din secolul al XIII-lea, așa cum arată Giordano din Giano în cap. 43 al Cronicii sale („Nu știu ce înseamnă o mănăstire”) și Sacrum Commercium, unde, la nr. 63, Domnița Sărăcie îi cere lui Francisc și primilor săi însoțitori să-i arate curtea interioară a mănăstirii. „Au condus-o pe un deal și i-au arătat toate împrejurimile ce puteau fi cuprinse cu privirea spunând: Domniță, aceasta este curtea interioară
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
unde, la nr. 63, Domnița Sărăcie îi cere lui Francisc și primilor săi însoțitori să-i arate curtea interioară a mănăstirii. „Au condus-o pe un deal și i-au arătat toate împrejurimile ce puteau fi cuprinse cu privirea spunând: Domniță, aceasta este curtea interioară a mănăstirii noastre”. Prof. dr. Alfonso Marini I. MĂRTURII CONTEMPORANE FRATELUI FRANCISC 1. Iacob din Vitry A. Scrisoarea de la Genova din octombrie 1216 Iacob din Vitry, sau din Vitriaco, după numele orașului său natal, Vitry-sur-Seine, a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mîndră și-i provoacă o durere bucuroasă este repede și fără regrete Înlocuit. Numai În Crai-nou, străinul lasă În urma lui un mormînt. Răpirea și dispariția În codru constituie un motiv ce se repetă. La Alecsandri, motivul (dezvoltat În Hoțul și Domnița) n-are profunzimea metafizică pe care o aflăm În poezia lui Eminescu. E doar o invitație la o petrecere cu suspinuri și lacrimi. Omul Își Îndreaptă pașii către „desul stejăriș” (Lunca din Mircești), chemat de o vibrare tainică, de o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai mult sau mai puțin autorizate, în epocă se înregistrează numeroase debuturi. Este vorba de poeți ca Dinu Flămând, Nicolae Diaconu, Vasile Sav, Ștefan Damian, Dan Ciachir, Corneliu Vadim Tudor, alături de care apare o generație și mai tânără (Mihai Dragolea, Domnița Petri ș.a.). Dintre prozatori, încep să publice în A. Grigore Zanc, Vasile Sălăjan, Elena Nestor, Mihai Tatulici, Eugen Uricaru, Marcel Constantin Runcanu. La o „masă rotundă” pe tema Critică și promptitudine răspund foarte tinerii Marian Papahagi, Cornel Udrea, Petru Poantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
se ocupe de debutanți. „Cronica literară” începe să fie semnată de M. N. Rusu, alți tineri critici fiind Mihai Dinu Gheorghiu (autorul unei prezentări a romanelor lui Petru Popescu), Lucian Alexiu, Costin Tuchilă. Debutează cu versuri Dan Damaschin, Olimpiu Nușfelean, Domnița Petri, Elena Ștefoi, Magdalena Ghica, alături de prozatori ca Ștefan Damian sau Radu Țuculescu. Impresia de magazin social-politic cu un caracter aplicat (literatura) se conturează mai clar după venirea la conducerea revistei a lui Stelian Moțiu în 1976, când structura rubricilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
orașele Galați și Focșani cuprinde și populația comunelor limitrofe, declarate comune suburbane. Dacă Bacăul ar fi beneficiat de aceeași regulă de calcul, acesta ar fi ocupat locul al treilea la nivelul Moldovei, după Iași și Galați - numai aportul comunei limitrofe Domnița Maria, cu 3.096 de suflete, ar fi oferit orașului Bacău un total de 34.234 de locuitori, suficient pentru a aduce orașul pe podiumul celor mai mari centre urbane din regiune. În privința creșterii numărului de orășeni în intervalul 1912-1930
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în ierarhia demografiei urbane moldovenești de pe locul cinci (1930) pe podiumul ocupat de primele trei orașe. La realizarea acestei cifre au fost luați în calcul și locuitorii ce domiciliau în suburbiile orașului- Gherăești, Șerbănești, Podul-de-Fier, Letea-Veche -, cu excepția celor din satul Domnița Maria (cu un total de 4.213 persoane). Pe primele dou) locuri se aflau orașele Iași (111.669 locuitori) și Galați (95.545). Situația detaliată pentru cele mai importante orașe moldovenești era următoarea (în ordinea descrescătoare a numărului de locuitori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
calicimii. În zona sudică și sud-vestică orașul nu s-a putut extinde datorită megieșiei cu Țarina comunală, rezervată exclusiv practicilor agricole ale locuitorilor. Dincolo de hotarul sudic al orașului, în anul 1890, s-a înființat Satul Nou (numit în perioada interbelică Domnița Maria), prin acordarea de loturi de pământ către însurăței - teritoriul dintre sat și oraș era nelocuit. Abia în anul 1936, la inițiativa primarului liberal Constantin Zlotescu, satul va fi înglobat Bacăului - pentru o scurtă perioadă de timp - din dorința de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
debut al unei lungi perioade de stagnare în evoluția orașului. Practic, până la sfârșitul perioadei interbelice istoria locală nu consemnează nimic altceva decât efortul de conservare a capacităților de producție ale marii industrii cât și tentativele eșuate de înglobare a comunei Domnița Maria - din zona de Sud a Bacăului - în cadrul administrației municipale. Mai mult decât atât, în august 1938, printr-un nou decret regal, localitatea a revenit în rândul comunelor urbane. Resimțind din plin efectele crizei economice globale, Bacăul anilor ’30 lasă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1930), Camera de Agricultură (1925), Camera de Muncă (1932) sau Casa Asigurărilor Sociale (1937 1940), dar și numeroasele localuri ale școlilor și liceelor băcăuane - Școala Comercială Elementară (1925), Școala Normală de Băieți „Ștefan cel Mare” (1928-1930), Școala Normală de Fete „Domnița Ileana” (1931-1934), Liceul de Fete (1928-1935) ș.a. În centrul orașului predominau clădirile înalte, de regulă, cu dou) etaje, în vreme ce zonele periferice erau caracterizate prin omniprezența clădirilor cu parter. Așa cum rezultă din „lectura” fotografiilor de epocă, ce prezintă cadrul general al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
16 Colegiul Tehnic "Dimitrie Ghika" oraș Comănești Consolidare 100 257 17 Școala cls. I-VIII "Octavian Voicu" municipiul Bacău Reabilitare 100 258 18 Școala cls. I-VIII "Alexandru cel Bun" municipiul Bacău Reabilitare 50 259 19 Școala cls. I-VIII "Domnița Maria" municipiul Bacău Reabilitare 230 260 20 Școala cls. I-VIII nr. 9 municipiul Bacău Reabilitare 85 261 21 Școala cls. I-VIII nr. 10 municipiul Bacău Reabilitare 70 262 22 Școala cls. I-VIII "Mihai Drăgan" municipiul Bacău Reabilitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
devansați, cu secole în urmă, net, de englezi. Cînd, în 1527, galantul George Cavendish vizitează castelul unui nobil francez, este primit de doamna casei, care-i declară: "Fiindcă ești englez și în țara ta obișnuiești să săruți toate doamnele și domnițele, fără să încapă supărare, deși în acest regat nu e la fel, voi fi destul de cutezătoare pentru a te săruta și la fel vor face toate duducile mele". Și cîte altele, evident mult mai importante, în această carte, scrisă parcă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atît de dulce, visat pînă mai ieri de marele mastodont de sub Cetățuia. Dar de ce, vorba aia, să mă bag. S-ar putea ca lozinca să fie, acolo, mă rog, o opțiune politică, o nostalgie după trecute vieți de doamne și domnițe (peceriste și pedeseriste). Totuși, totuși: o căldare și-o bidinea ar fi suficiente. Ar mai acoperi, cu astă ocazie, și-o bucățică din pecinginea de rugină ce-a cuprins întregul mastodont. La propriu și, mai ales, la figurat. La cîteva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scăpa de trei: Dinamo, Steaua și... și... 8 Martie. Cum nostalgicii bărbați cu ochi albaștri nu pot renunța la sovieticele etichete ale cluburilor lor de glorie, tot așa vajnicele femei, la Internaționalele nu știu căror Rose Luxemburg sau Clare... Știau domnițele, reginele, doamnele și domnișoarele Regatului României de acest prostesc-segregaționist 8, atît de străin ființei lor? Doar ziua de Mărțișor, doar acest unic 1 al primăverii exista. Și pentru femei, și pentru bărbați, deopotrivă. Craiu nu ținea cont de anotimpuri. Ieșea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îl parcurge sau la orice ieșire în decorul public este înconjurată de un alai protector sau are măcar o însoțitoare, cerber al castității și al onoarei stăpânului familiei (cazurile din cronicile muntene). O altă situație ar fi cea a suitei domniței Maria, fiica lui Constantin Brâncoveanu, surpinsă în călătoria către "casele" soțului ei. Deși în scenariul ritualic momentele principale ale nunții au ca subiect, indiferent de statutul social al miresei, pețirea ei și părăsirea casei natale, femeia rămâne în evul mediu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
domnitorului. Atunci când fie Radu Greceanu, fie cronicarul Anonimului Brâncovenesc se oprește asupra unei figuri feminine, o face întotdeauna în tușe estompate și doar pentru a evidenția cutumele, strălucirea Curții și a familiei, dragostea și credința în care a fost crescută domnița, puritatea genealogiei și virtuțile moștenite: În anul acesta au trimis domnul Constantin-vodă în Moldova de o au măritat după Constantin-vodă Duca, domnul Țării Moldovei, petrecând-o domnul și doamna, părinții ei, până la Afumați, a cărora jale de despărțire nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
peste satul amorțit de frig. Copiii, obosiți și înghețați, dar fericiți că au putut să se veselească de bucuriile iernii, se întrec spre case pentru a se cuibări în patul moale și călduros de lângă sobă. PRIMĂVARA A venit primăvara ! Tânăra domniță s-a întors cu o coroniță de ghiocei și albăstrele. Soarele ne zâmbește iar. Prințesa țese cu îndemânare un covor de iarbă. Copacii par ninși cu flori albe și rozii. Ghioceii timizi ies de sub pământul umed, desfăcându-și cupele. Clopoțeii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
spațiul bisericii din curtea Spitalului Socola este una de liniște și de binecuvântare, nu doar pentru bolnavi, ci și pentru salariații spitalului și alți bine credincioși ocazionali. Ctitorie a Domnului Moldovei, Alexandru Lăpușneanu, a soției Ruxanda și a fiicei lor, Domnița Soltana, construcție masivă din piatră, ridicată între anii 1551 și 1562, pe temeliile unei biserici mai vechi (vezi Imagini vechi, cap. IV, secțiunea S,p. 21), biserica cu hramul "Schimbarea la față", vreme de aproape 250 de ani (1562-1803), a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și dotării lui cu proprietăți, însă finalizarea lucrărilor aparține fiului său și Doamnei Ruxanda, în calitate de regentă. Rămânem la convingerea fermă, conform tradiției, aceea că cea dintâi stareță a Mănăstirii Socola, întemeiată de Domnul Moldovei Alexandru Lăpușneanu, a fost fiica sa, domnița Soltana. Timp de peste două secole, Mănăstirea Socola a fost o adevărată școală superioară a timpului, la care învățau carte, împreună cu maicile erudite de aici, "didascălele", și tinere fete sau femei din rândul boierilor și al negustorilor moldoveni. Cele două tablouri
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
școală superioară a timpului, la care învățau carte, împreună cu maicile erudite de aici, "didascălele", și tinere fete sau femei din rândul boierilor și al negustorilor moldoveni. Cele două tablouri votive, reprezentând pe Lăpușneanu și pe Ruxanda Doamna și pe Soltana Domnița ținând biserica în mână, se adaugă ca argument, susținând varianta tradiției, și nu pe cea a oamenilor de știință și, astfel, risipind enigmatica personalitate a Soltanei și confirmând realitatea istorică a fondatorilor acestui sfânt sanctuar, loc de cultură și de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Nord înspre localitatea Gotovți, lăsând-o în componența R.S.S. Ucrainene; În continuare, între centrele populate Crutîe și Ploti, lăsând localitatea Crutîe în componența R.S.S. Ucrainene, iar localitatea Ploti în componența R.S.S. Moldovenești; în continuare spre localitățile Moinaia, Semionovca, Burșteni Timcov, Domnița și Colbasnaia; lăsând Moinaia, Semionovca Timcov și Domnița în componența R.S.S. Ucrainene, iar Burșteni și Colibasnaia în componența R.S.S. Moldovenești; în continuare, spre localitatea Klimentievo, lăsând-o în componența R.S.S. Ucrainene, continuând spre localitățile: Crugleachi, Stanislavca și Semca, lăsându-le
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
R.S.S. Ucrainene; În continuare, între centrele populate Crutîe și Ploti, lăsând localitatea Crutîe în componența R.S.S. Ucrainene, iar localitatea Ploti în componența R.S.S. Moldovenești; în continuare spre localitățile Moinaia, Semionovca, Burșteni Timcov, Domnița și Colbasnaia; lăsând Moinaia, Semionovca Timcov și Domnița în componența R.S.S. Ucrainene, iar Burșteni și Colibasnaia în componența R.S.S. Moldovenești; în continuare, spre localitatea Klimentievo, lăsând-o în componența R.S.S. Ucrainene, continuând spre localitățile: Crugleachi, Stanislavca și Semca, lăsându-le în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare, pe actuala
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]