3,431 matches
-
facă legăturile exterioare cu conductele centrale. Bine, asta e bine, murmură șeful cu gîndul și privirea aiurea. Cîți ani aveți, dom' Vlădeanu? Treizeci, împliniți deja. Și nu vă însurați? Ba da... cred că da... Zău?! Cu cine? O fată. Doctoriță. Don Șef se uită la mine calm, măsurîndu-mă: Ce vă place mai mult? Fata sau meseria ei? Fata, desigur, rîd eu. Ca om mai bătrîn ce sînt, vă dau un sfat... croitoresc: măsurați de cîteva ori înainte de-a tăia o dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
curtînd-o. Ridic ochii și-o privesc cum țăcăne mereu un pix cu mai multe culori, făcînd după fiecare schimbare a culorii cîte o notație în dosar. Dîndu-și seama că o privesc, ridică ochii, se convinge mai întîi că economista și Don Șef nu-s atenți, apoi mă privește, învăluindu-mă în tot albastrul ochilor săi și-mi surîde scurt, surîs ce poate fi o încurajare, la fel de bine ca și o ironie -, după care își continuă munca. Din plimbarea lui, Don Șef
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Dacă mai aveți nevoie de mine, căutați-mă pe la mașinile de filare. Facem cîțiva pași, eu urc deja o treaptă spre intrare, dar el se întoarce și-mi spune: Vedeți... vă rog!... nu mai spuneți la nimeni de... Nici o grijă, Don Șef! Fiți mai atent, dom' Vlădeanu, rîde el, nu mai stați cu privirea în pămînt, că n-o să observați o frumoasă privire care vă soarbe din cînd în cînd. Pe naiba! exclam eu. Îi place să se amuze, aprinzînd inimile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe unul și pe altul pe unde îl pot găsi. Îl găsesc băgat în canalul de climă, împreună cu inginerul mecanic, căutînd vreo eventuală spărtură la traseul de abur supraîncălzit, că a început temperatura să aibă fluctuații în camerele de condiționare. Don Șef! strig eu. Încet, încet, dom' Vlădeanu, îmi răspunde șeful de după niște țevi, încet că deranjați șobolanii. Ce s-a întîmplat? Ptiu! Lua-te-ar dracu'! înjur, dînd cu piciorul în urma unui șobolan care mi-a trecut printre picioare. Don
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îndrept spre ușa de intrare a restaurantului, să beau o cafea în fugă pînă va veni cel trimis de Brîndușa să mă ia. Dom' Vlădeanu! Unde naiba umbli, domnule?! mă aud strigat dinspre recepție. Mă întorc și-l văd pe Don Șef apropiindu-se grăbit, roșu de oboseală, cu șuba larg desfăcută la piept. De-o oră vă caut. Și eu, și cîțiva muncitori. Am fost acasă la dumneavoastră, am sunat la doctoriță nimic! De la combinat m-au anunțat că vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de gunoi"?! Don Șef tace. Privește fix înainte, mîinile i se încleștează pe volan, strînge din dinți și apasă pe accelerație. Arunc o privire prin parbriz și observ cum ne apropiem vertiginos de stopurile unui camion, care merge în fața noastră. Don Șef! țip eu, arătîndu-i. Șeful face o mișcare bruscă, rotește puțin volanul și trecem pe lîngă camion. Răsuflu greu, simțindu-mi inima cum bate să-mi spargă pieptul am trecut pe lîngă moarte! Chiar și o "groapă de gunoi", cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
decît mine", îmi răspunde Don Șef. Ascultă, se înveselește el brusc, ce-ar fi să-i dăm dracului și să-i tragem un chef cu vodcă, friptură și vin? Am o poftă nebună să fiu adunat de prin șanțuri!... Eeei, Don Șef! rîd eu. Nu-i de noi. Dar ce-i "de noi", ce-i?! Batjocura tovarășei Roman Brîndușa?! Vreau să mă îmbăt și să-i sparg ferestrele cu pietre! Hai la crîșmă! Fac eu cinste. Deși nu meriți! Mă consolasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dragă. Nu te supăra dacă sunt obligată, din prudență, să te mai cert câteodată; pentru fiecare cuvânt aspru, un milion de mân gâieri pe chipul tău cald și luminat de flacăra interioară a inteligenței tale. M-a vizitat zăpăcitul de Don Bazil; vizita lui mi-a făcut mult bine. E căzut din lună și, la propriu, de la o vie unde e găzduit de un an de o doamnă prietenă. M-a găsit tristă, purtând un doliu de două ori dureros: pentru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
1912). 767. Slabe ecouri ale acestui tip de legendă au supraviețuit și În literatura română, chiar dacă este vorba de o evreică sefardă din Bucureștiul anului 1932 : Dona Clara, „vestită pentru frumusețea ei, care, spuneau gurile rele, fusese Înaintea căsătoriei cu don Enrique [Sidalgo, «vechi neam de bancheri spanioli»] omagiată de doi regi” (765, p. 263). În romanul autobiografic Trilogia balcanică al prozatoarei britanice Olivia Manning, doamna Flöhr - tânăra soră a unui bancher evreu din Bucureștiul anilor ’30 - pare să fi preluat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care însă a murit, din ce spun unii, în urma farmecelor unui vrăjitor din josul râului. Mărturisesc că eu sunt aici în căutarea unui șaman și cei doi organizează imediat o canoe cu care să mergem cu toții să-l vizităm pe Don Julio. Cât se organizează lucrurile merg, din curiozitate, să vizitez elicopterul pe dinăuntru și dau peste o grămadă de copilași indigeni aproape goi, țipând și jucându-se cu aparatură sub ochii semivigilenți ai unui soldat înarmat. În interior, elicopterul arăta
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
foc mare este deja aprins de către ajutorul lui Don Julio care a venit ceva mai devreme, atârnăm hamacele în jurul focului și ne așezăm pe niște trunchiuri de copac privind flăcările focului. Stăm în tăcere o bucată de vreme după care Don Julio începe să fluiere ușor și parcă atmosfera se schimbă brusc în așteptarea ceremoniei. Nu folosește alcool, nu folosește țigări, nici măcar nu vine către mine și totuși mă simt ca și cum „are grijă”. Mă privește, desface sticla cu ayahuasca, ridică un
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Julio l-a trimis să îmi spună să mă întorc să plătesc ceremonia. Îl privesc mirată, îi spun că i-am dat banii Eliei, el mă privește surprins la rândul lui și îmi spune că trebuie să-l plătesc pe Don Julio. Îi repet că i-am dat banii Eliei, îmi repetă că ceremonia a făcut-o Don Julio deci pe el trebuie să-l plătesc, apoi îmi zice să mă duc să lămuresc lucrurile. Cuget că poate nu a înțeles
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
spun că i-am dat banii Eliei, el mă privește surprins la rândul lui și îmi spune că trebuie să-l plătesc pe Don Julio. Îi repet că i-am dat banii Eliei, îmi repetă că ceremonia a făcut-o Don Julio deci pe el trebuie să-l plătesc, apoi îmi zice să mă duc să lămuresc lucrurile. Cuget că poate nu a înțeles ce zic și mă întorc să discut cu Don Julio care mă așteaptă pe un trunchi de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să lămuresc și că eu am greșit dându-i ei banii ce să lămuresc, că trebuie să-mi dea 30 de dolari??!! Îi mulțumesc, simt același curent rece de-a lungul șirei spinării, zic la revedere și plec. Merg la Don Julio urmărită de pala rece a Eliei, îi dau banii cerându-mi scuze pentru ignoranță și confuzie, merg la râu, apare o canoe, urc ușurată și știu că nu am să mă mai întorc niciodată să fac vreo ceremonie cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
este vorba ? Mitică împreună cu amanta lui Cleopatra, cu concursul prietenilor de pahar, își propun să-i facă o farsă de 1 aprilie colegului lor Mișu Poltronu. În societatea „amicilor” caragialeni qui pro quo-urile sunt avenite. Farsa speculează nu atât stupefacția don juanului improvizat, cât mai ales lașitatea acestuia probată cu o altă ocazie, iar evenimentul este relatat. O încăierare pe stradă, episod oportun ca locutorul să-și fasoneze profilul eroic și prestația virilă, revelează neașteptat lașitatea lui Mișu, o lașitate excesivă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Se va produce această metamorfoză, va asuma Coriolan o misiune în numele celor pe care-i conduce ? Aici avem o a doua marcă a schizoidiei personajului și a seriei de deformări care se vor succeda. Personajele invo- cate sunt Comandorul și Don Juan desprinse din piesa lui Tirso de Molina. Transferul simbolic de libidou revo- luționar de la mase la un public feminin cum sugerează invocarea lui Don Juan relevă o observație interesantă și anume că există un eros deturnat și sublimat în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
S-a dăruit total, nebunește! Numai eu știu cât am tremurat pentru viața lui, se plânge Maria. E de mirare ce faimă a stârnit în Apus biruința aceasta, adăugă Alexandru cu o invidie greu stăpânită în glas. Mi-a povestit Don Ogniben... Când s-a aflat vestea zdrobirii turcilor la Podul Înalt, s-au înălțat rugi de mulțumire prin catedrale, dangătul clopotelor a umplut Europa. A fost o sărbătoare. Te prinde uimirea... Oștiri de cavaleri, Europa adunată în cruciade la Cossovo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cap; nu judecă Domnul cu capul său pentru o țară? Magister! se adresează el și mai hâtru italianului. Rogu-te, o alifie de tămăduit fudulia nu găsești prin straița signoriei tale? Ne-ar prinde bine multora... Tăutu râde. Râde și Don Batista: Serenissime... Illustrissime, ridere... Ștefan îl bate prietenește pe spinare: Grazie maestro! Grande maestro medico chirurgicale... Io voglio creare una bolnița a Monastirea Neamțului, per ranito... Înțelego Don Batista! Ospedale per eroico! Capisco! Vindecare la plaga! Si! Si! Ospedale per
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dacă știam"... Viscolul îi spulberă cuvintele: "Dacă știam"... Închide fereastra și spune hotărât: Să mergem la Maria!... A?! Don Giovanni! se miră observându-l pe Don Batista în întuneric, cufundat într-un jilț, în fundul întunecat al paraclisului. S-a sfârșit Don Giovanni... îi pune el mâna pe umăr, iar Don Giovani, cu ochii roșii, își suflă nasul într-o cârpă. Nu s-a putut, îi spune Ștefan consolator. Du-te acasă, bătrâne... S-a sfârșit... Tăutu intră în paraclis, călcând pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
latențe. Cine e destul de lucid, cine se cunoaște bine pe sine însuși, știe aceasta. Să reținem vorba lui G. Călinescu : „Stănică Rațiu c’est moi !” Am avut nevoie de această prea lungă introducere ca să spun pe scurt prin ce anume Don Juan moare ca toți ceilalți face o notă distinctă în teatrul lui Teodor Mazilu. De fapt, ceea ce vreau să spun acum se vede ușor de la sine, nu ar fi fost necesar să o subliniez eu, dar își capătă tot sensul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
notă distinctă în teatrul lui Teodor Mazilu. De fapt, ceea ce vreau să spun acum se vede ușor de la sine, nu ar fi fost necesar să o subliniez eu, dar își capătă tot sensul pe fundalul celor spuse mai sus. În Don Juan moare ca toți ceilalți nu e vorba de proști, nici de ticăloși. Nici gardianul, om cumsecade, nu e deloc un prost, ci doar un biet ins frustrat, plin de visuri compensatorii și de idealuri inaccesibile. Toate personajele doresc să
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
noi succese spre bucuria ieșenilor care se mândresc sincer cu ea! dupa un spectacol cu opera "Tosca" de Giacomo Puccini, la Opera "Pacific" *) Floria Tosca (Doina Dimitriu), în costumul Mariei Calas, Scarpia (Samuel Ramey), din Los Angeles. LICENȚĂ CU OPERA DON PASQUALE Mentor Discipol Corneliu Calistru Ciprian Ion Pentru participanții la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa a baritonului David Ohanesian, Academia de Arte ieșeană a pregătit o reușită interpretare a operei Don Pasquale. Era probă practică de Licență la dirijat
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a molocanismului. Una în care căsătoria și procreerea sunt admise iar păcatul poate fi transferat lesne asupra celuilalt: “șo bîlo vasii hrek” (“Să fie păcatul dumneavoastră”), după formula “apostolului” Lukov. O scenă antologică, după opinia mea, este cea în care don' majur Boțocan propovăduiește teriștilor subtila teologie a Nașterii Mântuitorului. Citiți și cruciți-vă! “Mă' ostași! După cum vedeți don' maiur nu veni. O fi reținut de fo damă, or o fi la Monte Carlo la un păhăruț de țuică, de, ca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
șo bîlo vasii hrek” (“Să fie păcatul dumneavoastră”), după formula “apostolului” Lukov. O scenă antologică, după opinia mea, este cea în care don' majur Boțocan propovăduiește teriștilor subtila teologie a Nașterii Mântuitorului. Citiți și cruciți-vă! “Mă' ostași! După cum vedeți don' maiur nu veni. O fi reținut de fo damă, or o fi la Monte Carlo la un păhăruț de țuică, de, ca omul. Mă trimise pe mine să vă povestesc despre ce e aia Crăciun și ce e aia nașterea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Făiniță. Așteptam la un loc teriștii și soldații în termen. Așteptam să vină și tot nu venea. Nu ne părea rău, că oricum mai bună era o așteptare decât târâșul la ordin prin ploaie și ninsoare burnițată. Ne pomenim cu don major Boțocan Ilie. Era euforic rău. - Mă ostași! După cum vedeți don maiur nu veni. O fi reținut de fo damă or o fi la Monte Carlo la un păhăruț de țuică, de, ca omul. Mă trimise pe mine să vă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]