2,407 matches
-
de Sever Pop, și la Dicționarul limbii române literare, editat de Academia Română. S. urmează la Cluj școala elementară (1948-1952), Liceul „Emil Racoviță” (1952-1959) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, secția engleză-română (1959-1964), pe care o va absolvi cu lucrarea Dramaturgia lui Tennessee Williams. Asistent la Catedra de engleză a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1964-1965), se întoarce la Cluj, la Catedra de limbi străine a Institutului Agronomic, iar din 1966 devine cadru didactic la Catedra de limba engleză a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
deveni mai tipică”. Totul în romanul naturalist se rezumă, după Zola, la „a face să se miște personaje reale într-un mediu real”. A da cititorului „o fâșie a vieții umane” - acesta e principiul. În concordanță cu el, proza și dramaturgia naturalistă reflectă realul obișnuit, cenușiul cotidian, situații consternante, apariții grotești, anomalii, drame și tragedii inerente vieții de toate zilele. Romane precum Germinie Lacerteux de Frații Goncourt, Thérèse Raquin de Zola, nuvela Boule-de-Suif a lui Maupassant conțin biografiile unor femei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
dramatică i-a fost răsplătită cu numeroase premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, 1992, 1996, 1998), Premiul UNITER (1991), Marele Premiu de teatru radiofonic al Societății Autorilor și Compozitorilor Dramatici din Franța (1994), Premiul Academiei Române (1998), Premiul Național de dramaturgie, acordat de Ministerul Culturii (2002). Deși V. se numără printre fondatorii Cenaclului de Luni, poezia sa e departe de a face corp comun cu direcția „lunedistă” a generației ’80. Căci, dacă majoritatea congenerilor se îndreaptă către un realism echivalent cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
e o corabie/ asta e o.../ asta e o...”. E un nivel pe care Poeme ulterioare (2000), oricât de onorabile, nu vor reuși să-l atingă. Mai interesant este romanul Cafeneaua Pas-Parol (1992), o punte de trecere între poezia și dramaturgia lui V. Tema cărții este, după declarațiile autorului, „intelectualul încolțit de istorie”, a cărui dramă se manifestă, în cazul de față, într-un orășel bucovinean, cu puțin timp înaintea ultimului război mondial. Riposta imediată a intelighenției locale constă în înființarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
în războiul din Bosnia (1998), unde trauma resimțită de Dorra, victimă a unui viol în timpul războiului, se reflectă atât în fișele de observație, cât și în jurnalul intim al lui Kate, terapeutul său. Situându-se printre punctele de vârf ale dramaturgiei lui V., piesa se impune în egală măsură prin reflecțiile lui Kate („Noul războinic din Balcani violează femeia inamicului său etnic pentru a-i da astfel lovitura de grație. Sexul femeii inamicului său etnic devine astfel un veritabil câmp de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
să se întrebe dacă nu cumva discursul oficial ascunde o capcană contrarevoluționară (sau invers). În orice caz, dat fiind că pentru autor spitalul nu este decât o mică porțiune a unei scene de teatru aproape infinite, piesa coagulează toate trăsăturile dramaturgiei lui V.: descompunerea și recompunerea identităților, dezagregarea intrigii evenimențiale sub forma conflictelor ideologice, mirajul realității și realitatea mirajului, politizarea esteticului și estetizarea politicului, țâșnirile melodramatice și temperarea lor într-o ramă autoreferențială, coexistența fluidelor grotești și a inserțiilor poematice. Matei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
23; Bogdan Crețu, Comic și tragic în comedia lui Matei Vișniec, DL, 2001, 41; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 280-283; Manolescu, Lista, I, 375-380; Pop, Viață, 187-190; Mircea Iorgulescu, Vedeniile lui Matei Vișniec, „22”, 2002, 14; Cristina Modreanu, Survolând dramaturgia românească..., ALA, 2002, 615; Bogdan Crețu, Grotescul în dramaturgia lui Matei Vișniec, CL, 2002, 7; Iulia Popovici, Din nou, Vișniec, RL, 2002, 44; Vasile, Poezia, 302-305; Gabriel Stănescu, Matei Vișniec: „Gura care se mănâncă pe sine vorbindu-se”, CL, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Matei Vișniec, DL, 2001, 41; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 280-283; Manolescu, Lista, I, 375-380; Pop, Viață, 187-190; Mircea Iorgulescu, Vedeniile lui Matei Vișniec, „22”, 2002, 14; Cristina Modreanu, Survolând dramaturgia românească..., ALA, 2002, 615; Bogdan Crețu, Grotescul în dramaturgia lui Matei Vișniec, CL, 2002, 7; Iulia Popovici, Din nou, Vișniec, RL, 2002, 44; Vasile, Poezia, 302-305; Gabriel Stănescu, Matei Vișniec: „Gura care se mănâncă pe sine vorbindu-se”, CL, 2003, 4; Bogdan Crețu, Situația limită în dramaturgia lui Matei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Grotescul în dramaturgia lui Matei Vișniec, CL, 2002, 7; Iulia Popovici, Din nou, Vișniec, RL, 2002, 44; Vasile, Poezia, 302-305; Gabriel Stănescu, Matei Vișniec: „Gura care se mănâncă pe sine vorbindu-se”, CL, 2003, 4; Bogdan Crețu, Situația limită în dramaturgia lui Matei Vișniec, CL, 2003, 10; Alex. Ștefănescu, Matei Vișniec, RL, 2003, 45, 46; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 82-85; Manolescu, Enciclopedia, 713-714. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
sociologie a romanului românesc (1982) ș.a. Participă la revizuirea unei bibliografii adnotate, la care lucrase Iosif Pervain, Românii în periodicele germane din Transilvania (1778-1840) (I-II, 1977-1983). Realizează, împreună cu Mariana Vartic, antologiile Romanul românesc în interviuri (I-IV, 1985-1991) și Dramaturgia românească în interviuri (I-V, 1995-1997). Experiența dobândită în elaborarea unor instrumente de lucru atât de necesare culturii române își pune amprenta și pe cărțile proprii. Astfel, pe baza unor cercetări minuțioase în arhive și biblioteci, alcătuiește lucrarea Cultura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
I-IV, București, 1985-1991 (în colaborare cu Mariana Vartic); Emil Cioran, Revelațiile durerii, pref. Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca, 1990 (în colaborare cu Mariana Vartic); Eugen Ionescu, Război cu toată lumea. Publicistica românească, I-II, București, 1992 (în colaborare cu Mariana Vartic); Dramaturgia românească în interviuri, I-V, București, 1995-1997 (în colaborare cu Mariana Vartic); Bătălia pentru roman, pref. edit., București, 1997 (în colaborare cu Mariana Vartic); Constantin Fântâneru, Cărți și o altă carte, pref. edit., București, 1999, Cruciada umbrelor, pref. edit., Târgoviște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
1995, 13-14; Alex. Ștefănescu, Un dicționar așteptat de zece ani, RL, 1995, 19; Nicolae Manolescu, Odiseea unui dicționar, RL, 1995, 33; Gabriel Dimisianu, Scara de valori, RL, 1995, 33; Florin Manolescu, Dincoace și dincolo de limite, ST, 1995, 7-8; Z. Ornea, „Dramaturgia românească în interviuri”, RL, 1995, 41; Cornel Ungureanu, Cărți pentru totdeauna, „Cultura”, 1995, 100; „Dicționarul scriitorilor români”, „Timpul”, 1996, 2 (semnează Mircea Anghelescu, Radu G. Țeposu, Traian T. Coșovei, Val Condurache); Geo Șerban, Blazonul Zaciu, LCF, 1996, 23; Doina Modola
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
românească în interviuri”, RL, 1995, 41; Cornel Ungureanu, Cărți pentru totdeauna, „Cultura”, 1995, 100; „Dicționarul scriitorilor români”, „Timpul”, 1996, 2 (semnează Mircea Anghelescu, Radu G. Țeposu, Traian T. Coșovei, Val Condurache); Geo Șerban, Blazonul Zaciu, LCF, 1996, 23; Doina Modola, „Dramaturgia românească în interviuri”, APF, 1996, 6; Gelu Neamțu, O carte document, TR, 1996, 47; Ion Bălu, Bătălia pentru roman, APF, 1998, 5; Ion Simuț, Un dicționar la jumătatea drumului, „Cuvântul”, 1999, 2; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
Destine, 96-99; Tomuș, Istorie, 131-144; Nicolae Ciobanu, „Forme” ale baladescului, LCF, 1975, 32; Negoițescu, Engrame, 112-118; Piru, Poezia, I, 292-303; Tașcu, Incidențe, 123-126; Balotă, Arte, 195-213; Cioculescu, Itinerar, II, 366-370; Fanache, Întâlniri, 19-23; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 60-71; Nicolae Manolescu, Radu Stanca - poet baroc, RL, 1978, 19; Ioana Lipovanu-Theodorescu, Teatrul tragic al lui Radu Stanca, RITL, 1978, 4; Manu, Eseu, 284-291; Nițescu, Poeți, 21-31; Simion, Scriitori, I (1978), 136-140; Ion Vartic, Radu Stanca, poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
1965 pleacă din țară, la Detroit, ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America. La întoarcere, în 1976, este numit director al Institutului Biblic din București. În 1992 a fost înscăunat arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. Debutează în dramaturgie la 17 ani, cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor. În 1939, cu sprijinul lui N. Iorga, i se joacă piesa La furcărie pe scena Teatrului Ligii Culturale, iar în 1940, pe scena Teatrului Național Studio, poemul dramatic Dochia. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
-o prin tăgadă,/ Lucoare nouă, sfântă, ne-mbată și ne pradă./ Aliluia!” (Acatistul Sf. Ioan Valahul, Starea a treia). Volumele următoare, Istorii agrippine (1976), Anamneze (1984) și Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi (1992) se circumscriu, în general, aceluiași univers poetic. Dramaturgia lui A., reunită în două volume publicate în 1982 sub titlul Greul Pământului. O pentalogie a mitului românesc (Premiul Uniunii Scriitorilor), oferă o fascinantă experiență de întoarcere a mitului, înțeleasă ca retrăire-reinventare a acestuia. Cinci poeme dramatice, Miorița, Du-te
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Testament, București, 2000; Biblia sau Sfânta Scriptură, București, 2001. Repere bibliografice: Negoițescu, Însemnări, 215-217; N. Carandino, Autori, piese și spectacole, București, 1973, 73-77; I. Zamfirescu, Drama istorică universală și națională, București, 1976, 292; V. Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 278-283; Mancaș, Teatrul, 196-197; Ciompec, Motivul, 232-234; Sultana Craia, Visul germinal, LCF, 1979, 32; Sorin Titel, O lume imaginară și exotică, RL, 1980, 7; D. Micu, Valențe ale fantasticului, LCF, 1980, 10, 11; Aurel Sasu, „Te iată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
din același suflu - mărturisesc ambiția autorului de a trasa coordonatele unui sistem filosofic propriu, în ciuda numeroaselor naivități pe care le conțin. În 1915 este admis în Societatea Scriitorilor Români. Încearcă să se afirme, fără prea mare succes, și în domeniul dramaturgiei prin piesele L’Aveu (1916) și Bogdan (1938), scrisă în colaborare. Mai publică volumele de nuvele Cavalul fermecat (1912), Din grozăviile Parisului (1912) și romanul În apele oglinzilor (1940). Disponibilitatea pentru diversitate caracterizează scrisul lui M.-N. Poezia sa rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
n. Pătrășcoiu) și al lui Sebastian Diaconescu, funcționar. A urmat școala elementară în Bălănești, Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu (1956-1960) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1960-1965). A devenit doctor în teatrologie cu teza Condiția umană în dramaturgia postbelică (2002). Redactor și șef de secție la ziarul „Înainte” din Craiova (1966-1974), redactor și redactor-șef adjunct la „Ramuri” (1974-2003). Din 2002 este cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și profesor la Facultatea de Filologie, secția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
țară și în străinătate, reportajele reunite sub titlul Timpul din ziduri se remarcă prin observațiile la fața locului, completate cu o amănunțită documentare. Spații teatrale (1979) anunță un veritabil cronicar dramatic, consacrat prin următoarele volume. Sunt analizate, în acest volum, dramaturgia lui Paul Anghel, Marin Sorescu, precum și „câțiva teatrologi”: Valeriu Râpeanu, Valentin Silvestru, I. Zamfirescu, N. Barbu, I. Cocora, Al. Olaru ș.a. D. face și cronici de spectacole, în care pune accent, pe lângă textul dramatic, pe spectacol, realizare scenică și interpretare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
eseului dramatic (Gellu Naum, Ecaterina Oproiu, Vasile Rebreanu, Iosif Naghiu, Theodor Mănescu, Radu F. Alexandru, Ion Coja ș.a.). Într-o epocă de dezbateri literare intense, când valorile sunt contestate cu sau fără argumente estetice, D. publică volumul Condiția umană în dramaturgia postbelică (2002), o dezvoltare a tezei sale de doctorat și, în același timp, încoronare a activității de cronicar dramatic. Este analizată aici, cu pertinență și obiectivitate, dramaturgia lui Horia Lovinescu, Teodor Mazilu, Marin Sorescu, D. R. Popescu. În viziunea comentatorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
sunt contestate cu sau fără argumente estetice, D. publică volumul Condiția umană în dramaturgia postbelică (2002), o dezvoltare a tezei sale de doctorat și, în același timp, încoronare a activității de cronicar dramatic. Este analizată aici, cu pertinență și obiectivitate, dramaturgia lui Horia Lovinescu, Teodor Mazilu, Marin Sorescu, D. R. Popescu. În viziunea comentatorului, Horia Lovinescu se situează între realism și construcția de idei, la Teodor Mazilu este sesizată satira ca meditație, la Marin Sorescu sunt recunoscute „setea spiritului de cunoaștere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
Craiova, 1979; Trebuia să se nască Brâncuși, București, 1981; Dramaturgi români contemporani, Craiova, 1983; Migrații fără sezon, București, 1984; De veghe pentru învingători, I-II, București, 1987-1989; Neuitatele amurguri, Craiova, 1988; O lume a dialogului, București, 1998; Condiția umană în dramaturgia postbelică, Craiova, 2002. Antologii: Cartea „Ramurilor”, București, 1997. Repere bibliografice: Vasile Marian, Istorie, civilizație, viață, LCF, 1977, 24; Ulici, Prima verba, II, 193-194; I. Lazăr, Spații teatrale, RL, 1980, 17; C. Zărnescu, „Trebuia să se nască Brâncuși”, TR, 1982, 7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
II, 193-194; I. Lazăr, Spații teatrale, RL, 1980, 17; C. Zărnescu, „Trebuia să se nască Brâncuși”, TR, 1982, 7; Valeriu Râpeanu, Dramaturgi contemporani în oglinzi paralele, FLC, 1984, 4; Constantin Cubleșan, „Dramaturgi români contemporani”, TR, 1984, 15; Alex. Ștefănescu, Noua dramaturgie, RL, 1984, 28; Adriana Iliescu, Biografie și transfigurare, RL, 1989, 28; Sud-Vest. O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia, Craiova, 1998, 99-100; Dicț. scriit. rom., II, 82-84; Luminița Marcu, Dialoguri bine temperate, RL, 1999, 16; Constantin M. Popa, Efectul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
finețea disocierilor, susținute de un acid și decomplexat spirit polemic. Limpezimea criteriilor axiologice recomandă o singură scară de valori estetice, validată integral de timp. De la Amintirile lui Mircea Eliade până la proza lui Vintilă Horia, de la romanul lui Theodor Cazaban până la dramaturgia parabolică a lui Eugen Ionescu, de la Scrisoarea (deschisă) către Constantin Noica, amendând puncte de vedere discutabile în manifestările publicistice din anii ’70 ale filosofului, până la poezia lui Marin Sorescu, acreditat drept singurul poet metafizic afirmat în literatura din țară, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]