2,119 matches
-
era Morgens Glistrup, și Partidul Progresului din Norvegia, condus de Anders Lange. Toate se consacrau cu ardoare (și, la Început, exclusiv) reducerii impozitelor: titlul sub care a luat ființă În 1973 partidul norvegian era „Partidul lui Anders Lange pentru Reducerea Drastică a Impozitelor, Dobânzilor și Intervenției Statului”; programul partidului, nu mai lung de o pagină, reitera solicitările din titlu. Experiența scandinavă era poate deosebită - nicăieri În altă parte impozitele nu erau atât de mari sau serviciile publice atât de dezvoltate - și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
control al pașapoartelor. Traversarea frontierei din Germania În Franța urma să fie extrem de simplă, exact așa cum se trecea de multă vreme din Belgia În Olanda. Dar semnatarii Acordului Schengen au trebuit să promită În schimb că vor aplica cel mai drastic regim al vizelor și vămilor față de țările neparticipante: fiindcă francezii, de exemplu, Își deschideau frontierele pentru orice călător din Germania, ei trebuiau să se asigure că germanii aplicaseră cele mai stricte criterii de admitere la punctele lor de frontieră cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Partidul Comunist Italian (PCI) 57, 68, 86, 140, 142, 196-197, 297, 372, 437 Partidul Comunist Spaniol (PCE) 477 Partidul Creștin-Democrat 69, 87; suportul istoric al votanților 445-446 Partidul Micilor Proprietari 135 Partidul Muncitoresc Social Ungar 229, 559 Partidul pentru Reducerea Drastică a Impozitelor, Dobânzilor și Intervenției Statului 447 Partidul Progresului din Danemarca 447 Partidul Progresului din Norvegia 447-448 Partidul Rezistenței 73 Partidul Rural 447 Partidul Social-Democrat (SPD) - vezi Germania de Vest Partidul Socialist Bulgar 574 Partidul Socialist Francez 201, 504-505 Partidul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tradiții solide în arta plastică, mai importantă apare formarea unor artiști români care să configureze o identitate proprie artei plastice românești. Astfel, eclectismul bine temperat al asociației, deschis oricărui gust sau sensibilități artistice autentice, nu se bazează pe o selecție drastică și face posibilă detașarea ulterioară a celor remarcabili, precum Ștefan Luchian. Fără a o spune direct, se acceptă și un minorat onest, însă nu lipsit de necesare virtuți, corespunzător viziunii secesioniste klimtiene a unui democratism estetic. În articolul "Pictori streini
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trecut (în perioada 1950-1970) studiile prospective duceau, invariabil, la predicții mai degrabă optimiste (vezi, spre exemplu, Kahn, Wiener, 1967), acest Raport în schimb a constituit, în esență, la vremea respectivă, un puternic semnal de alarmă în problematica preocupantă a secătuirii drastice a resurselor naturale. Concluziile majore concrete ale Raportului au fost următoarele: 1) (concluzie constatatorie) dacă tendințele globale privind cele cinci aspecte menționate continuă în același ritm (ca acela în care se produc deja de câteva decenii), atunci limitele creșterii (ce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politică - noul tip de societate dezvoltată transformă categoriile sociale care reprezintă baza politică a comunismului în clase sociale minoritare. Tehnologiile bazate pe microelectronică și prelucrarea informațiilor - care restructurează industriile și, totodată, societățile capitalismului dezvoltat - aveau ca rezultat social imediat diminuarea drastică, atât numeric, cât și ca importanță socială, a muncitorilor industriali. Societatea postindustrială nu mai seamănă cu cea industrială, iar pentru comunismul politic această schimbare bruscă de direcție a avut efectul de a pune clasa politică în fața unei alegeri dificile: sau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cât și ca importanță socială, a muncitorilor industriali. Societatea postindustrială nu mai seamănă cu cea industrială, iar pentru comunismul politic această schimbare bruscă de direcție a avut efectul de a pune clasa politică în fața unei alegeri dificile: sau accepta diminuarea drastică a bazei sale sociale - dominația numerică și socioeconomică a proletariatului industrial - în favoarea tocmai a acelor categorii sociale care erau mai dispuse să conteste dominația politică a partidelor comuniste (intelectualitate tehnică și umanistă, funcționarii etc.), sau accepta pierderi semnificative la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de muncă apare în primii ani de după 1989. Cea mai importantă caracteristică a acestui tip de deplasări constă în legalitatea ieșirii din țară și a șederii pe perioada contractului de muncă. Deplasările sunt, în general, asociate cu sancțiuni mult mai drastice în cazul abaterii de la termenii contractului (în special a depășirii perioadei stabilite de contract), implică un grad ridicat de „siguranță” legată de condițiile de viață pe perioada petrecută în străinătate (specificarea condițiilor de cazare, a salariului, a numărului de ore
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dacă ne gândim la cine sunt și ce resurse acumulează migranții, să ne așteptăm să se descurce într-un mediu de reguli și regulamente și să investească banii pe care îi câștigă în urma unui sejur de muncă extenuantă și economii drastice în altceva decât bunuri asociate cu un nivel ridicat de „siguranță” (casă, bijuterii, mașină). Mai mult decât atât, comportamentul de remitere este asociat, în primul rând, cu plecarea. Prin urmare, dacă ne așteptăm ca banii care vin din străinătate să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
era de așteptat, reacția Conducătorului statului după cele întâmplate nu a întârziat. Prin intermediul ordinului nr. 561 din 22 octombrie 1941 șeful cabinetului militar al mareșalului, colonelul Radu Davidescu, ordona comandantului Armatei a 4-a generalul Iosif Iacobici să "ia măsuri drastice de represalii"64. Conformându-se ordinului primit, generalul Iosif Iacobici a raportat în seara aceleiași zile că drept "represalii și pentru a da un exemplu populației s'au luat măsuri a spânzura în piețile publice un număr de evrei și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nota nr. 22.591 adresată de Armata a 3-a unităților din subordine, prin care se comunică informațiile referitoare la comportamentul nedemn de "numele de ostaș român" al militarilor din unitățile ce operează în Ucraina și se cere comandanților măsuri drastice împotriva celor care comit abuzuri. 52. 24 iulie 1941. Ordinul nr. 61 emis de Guvernământul Basarabiei cu privire la strângerea și internarea în lagăre a evreilor din provincie, înscrierea în termen de 3 zile la primării a evreilor din orașe și accelerarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înființare a unui ghetou în Chișinău. 53. 26 iulie 1941. Nota nr. 22.591 adresată de Armata a 3-a unităților din subordine, prin care se atrage atenția asupra jafurilor comise de militarii români în sate și se solicită măsuri drastice și eficace din partea comandanților împotriva celor care comit "acte de banditism". 54. 27 iulie 1941. Fragment din darea de seamă întocmită de inspectorul regional de poliție Iași inspectorul Emil Giosanu privind situația internă pe raza Inspectoratului de Poliție în perioada
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
civilă. 89. 21 august 1941. Nota nr. 23.456 adresată de Armata a 3-a unităților din subordine, prin care se comunică informațiile autorităților militare germane cu privire la jafurile, rechizițiile ilegale și violurile comise de militari români și se solicită măsuri drastice în vederea stopării abuzurilor și a sancționării celor vinovați. 90. 22 august 1941. Telegrama nr. 701 adresată Armatei a 3-a de comandantul lagărului Vertujeni, locotenent-colonelul de jandarmi Alexandru Constantinescu, prin care solicită trimiterea a 300 de jandarmi pentru a face
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unor evrei și comuniști în piețele publice din Odessa. 127. 22 octombrie 1941. Telegrama nr. 561 trimisă Armatei a 4-a de către Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, prin care se comunică ordinul mareșalului Ion Antonescu de a se aplica "drastice măsuri de represalii" în Odessa. 128. 22 octombrie 1941. Nota nr. 302.827 înaintată de Armata a 4-a Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Militar, cu privire la consecințele aruncării în aer a sediului comandamentului Diviziei 10 Infanterie, măsurile întreprinse în vederea salvării
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de a ataca armata în mod mișelesc. Unde au fost găsiți cu arme sau stabiliți ca vinovați, au fost executați pe loc. Astăzi stau mai mult ascunși și închiși prin case și beciuri, fie că au fost impresionați de măsurile drastice luate contra lor, fie că, știindu-se vinovați de faptele comise sub regimul bolșevic, se tem de noi sancțiuni. Populația creștină reacționează violent contra evreilor. II. ACTE DE TERORISM ȘI DE SABOTAJ. În afară de cazuri când agenții iudeo-comuniști au tras în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nimănui și fără să plătească un ban; Nu se dă atențiunea cuvenită lăcașurilor sfinte, rămase în număr foarte mic intacte de pe urma comuniștilor. Deși aceste cazuri sunt cu totul izolate, ordon Comandanților de M.U. și Servicii să ia cele mai drastice măsuri contra jefuitorilor care pătează prin faptele lor bunul renume al armatei și sentimentele ei adânci religioase, care au determinat populația ucraineană să ne primească pretutindeni cu vie satisfacție și caldă ospitalitate. Rog pe toți ofițerii să profite de ocazie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și să ne facem dușmani populația ucraineană, care nu este vinovată de mișeliile comuniștilor. Să fim pătrunși bine de acest lucru, care trebuie lămurit ostașilor cât mai clar și cât mai convingător. Domnii comandanți de unități vor lua cele mai drastice și eficace măsuri pentru ca această stare de lucruri să înceteze imediat. Se vor forma din jandarmi, sau chiar grupe de luptă, patrule de poliție prin sate, care să aresteze pe toți soldații care jefuiesc sau fac abuzuri. Toți aceștia vor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
făcut cunoscut Domnului General Antonescu această tristă stare de lucruri din Armata Română, arătând că, în Armata Germană asemenea cazuri comise fie de ofițeri, fie de trupă, se pedepsesc cu moartea 380. Trebuie făcute toate eforturile și întrebuințate cele mai drastice mijloace pentru a înfrâna asemenea porniri ale unor elemente atât de condamnabile. În acest scop ordon următoarele: Se va lua comanda comandantului de companie (baterie, escadron) în unitatea căreia se vor comite cazurile semnalate mai sus. Comand. de regiment și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
folos obștesc, aceștia au posibilitatea să ajungă în contact cu populația satelor noastre, unde vor încerca să facă propagandă comunistă sau prin corupție să obțină anumite beneficii, ori să-i contamineze cu boale. În interesul Patriei, trebuiesc luate cele mai drastice măsuri pentru a face imposibilă orice apropiere a Evreilor de populația satelor și în acest scop, toate organele care întrebuințează Evrei sunt răspunzătoare de respectarea întocmai a acestui imperativ național. În consecință, se dispune următoarele: Cu începere de la primirea prezentului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 118, p. 208. Documentul nr. 127 PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI CABINETUL MILITAR TELEGRAMĂ VRANCEA 480, Domnul Mareșal ordonă să se dea imediat, pe măsură ce sosesc, detalii asupra celor petrecute la Comandamentul Militar Odessa și Gorun 481. Deasemenea să se ia drastice măsuri de represalii. D. O. Șeful Cabinetului Militar Colonel R. Davidescu 482 *) Adnotare: "Președinția Consiliului de Miniștri No 561. 22.X.941 Expediat ss. indescifrabil; 22/10 20.20 ss indescifrabil; M. 3154/M. 22. Octombrie 1941". ANIC, fond Președinția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fi temeinice în special clădiri care urmează a fi ocupate de Comandamente și autorități, diferite întreprinderi de utilitate publică precum și că se intenționează atentate asupra ofițerilor și funcționarilor Români și Germani, se impune luarea de măsuri imediate și extrem de drastice: Trecerea imediată la represalii masive prin exterminarea tuturor elementelor lăsate cu misiuni, suprimarea funcționarilor N.K.V.D., a membrilor din partidul comunist precum și a tuturor evreilor din oraș. Dețineri numeroase de ostateci din membrii tuturor familiilor aflătoare în oraș bărbați și femei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
facă favorabile astfel: * a). Înainte de a fi luați: Au făcut cereri și intervenții peste tot, ca să fie scutiți; Dacă aceste cereri nu li s'au aprobat, atunci au așteptat răspunsul lor și nu s'au prezentat la muncă. Numai măsurile drastice, comunicatele date de Marele Cartier General și raziile i-au silit pe majoritatea să se prezinte la muncă. Totuși, sunt și acum foarte mulți evrei neprezentați și cu situația neclară susceptibili a fi arestați. * b). Când s'au prezentat la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s'au prezentat personal la C.R.B. și au solicitat efectuarea mutației de scutire de munca obligatorie, care s'au efectuat luând de bază numai dovada carnet /cu fotografie/ eliberată de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor. 2. Lipsa de sancțiuni drastice pentru cei cari au fost dați în judecată, pentru că nu au prestat muncă obligatorie până acum sau au fugit din detașamente. C.R.B. a întocmit acte de trimiterea în judecata Tribunalului Militar C.M.C. la un număr de 268 evrei cu diferite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce fug din detașamente și a celor disponibili care nu se prezintă la repartizarea pentru munca obligatorie. Până la întocmirea prezentului memoriu, nu am primit niciun fel de răspuns dela M.St.M., fie negativ-fie afirmativ. Tot pentru lipsa de sancționare drastică a evreilor disponibili ce nu se prezintă la repartizare pentru munca obligatorie, cât și acelora ce fug din detașamente, și în general a tuturor evreilor infractori, am fost convocați în două rânduri la M.St.M. de Domnul General Arhip
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu rezultate aproape întotdeauna minime. Dacă organul de conducere al Evreilor din România nu pune la dispoziție mâna de lucru și în lipsa ei suma în lei, echivalentă acestei munci, atunci el va fi primul care va primi sancțiuni cât mai drastice pentru ca să poată fi dat ca exemplu întregei mase evreiești din România. Repetăm și solicităm ca atenția Domniei-Voastre să se oprească numai asupra acestei propuneri care după umila noastră părere va rezolva chestiunea tuturor obligațiunilor ce s'au impus evreilor prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]