5,880 matches
-
alerga în voie? Răspunsul tinerei doamne a venit prompt și cam țâfnos: - Ce știi dumneata? Andrei este un copil greu de stăpânit. Acasă mă lupt cu el să nu alerge prin camere, să nu se cațere pe mese și pe dulapuri, să nu sară de pe șifonier, să nu umble la combina muzicală sau la pendula din perete. Ce mai, este un copil obraznic, neastâmpărat și neascultător - a concluzionat interlocutoarea mea cu năduf. Curiozitatea m-a îndemnat s-o întreb cum ar
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
copil ca o modalitate de relaționare cu cei din jurul lui și ambianța, înainte de a stăpâni comunicarea verbală, este în sine un joc prin care el își exprimă, într-o manieră simplistă interesele, dorințele, preocupările, trăirile afective. Copilul desenează pe pereți, dulapuri, mese, geamuri etc. transpunându-și în opere grafice imaginația și întrebuințându-și fără economie, puținele forțe și modestele mijloace de care dispune. Desenul copilului se încheagă și prinde contur pe măsura efectuării lui, fără a avea un proiect mintal prealabil
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
sunt aranjate în rigoarea unghiului drept; sutele de cărți sunt plasate în ordine alfabetică pe rafturile bine șterse de praf, patul de cazarmă, tare, este făcut cu precizie soldățească, masa de scris nu are pe ea nicio foaie rătăcită, iar dulapurile cu uneltele sale de lucru mai puțin obișnuite, sunt încuiate și zăvorâte. Nici o imagine sculptată nu întinează puritatea pereților albi, nici un covor frivol sau rogojină nu pângărește podeaua onestă. Vanitatea personală este închisă într-un cufăr metalic de haine, de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
etriere reglabile și benzi late de alamă. Mai vede și un ecran pliabil pe un suport metalic, ca acelea folosite la proiecțiile cinematografice, dar negru. Macfarlane scotocește după chei în buzunar și deschide una din cutiile mari de lemn, din dulap. Înăuntru, aranjate cu grijă pe raft, sunt câteva rânduri de cranii. Pastorul le privește afectuos. — O, mica mea Golgotă. Te salut. Se apleacă și scoate o altă ladă grea de unelte, din mijlocul dulapului. —O să asamblăm grila Lamprey, pentru început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
din cutiile mari de lemn, din dulap. Înăuntru, aranjate cu grijă pe raft, sunt câteva rânduri de cranii. Pastorul le privește afectuos. — O, mica mea Golgotă. Te salut. Se apleacă și scoate o altă ladă grea de unelte, din mijlocul dulapului. —O să asamblăm grila Lamprey, pentru început. Tu apasă aici, iar eu strâng șuruburile. În timp ce apasă tăblițele de lemn, Robert se uită la cranii. Morții îi întorc privirea. Oricât a încercat, n-a putut să se obișnuiască cu această colecție a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
natural, pentru o minte ca a ta. Robert s-a dat un pas înapoi. Gestul l-a înfiorat. I se părea că în ochii pastorului faptul că el merge, mănâncă sau comentează este ceva temporar, că granița dintre el și dulapul cu cranii e foarte ușor de trecut. Având tigvele în față, îl ajută pe Macfarlane să le înșire pe cadrul de lemn, să creeze o rețea pestriță, variată, pe care o ridică pe un suport în fața ecranului negru. — Așa, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în stânga mea. Domnul Arbuthnot, la dreapta. Mabel va sta lângă Chandra. Apoi, domnul Shivpuri, da, este bine așa. Domnișoara Garnier între domnul Shivpuri și domnul Arbuthnot. Mabel, draga mea, vrei să stingi lumina? Fata se întoarce să stinge lampa de pe dulapul de alături, flacăra pâlpâie și moare în interiorul globului de sticlă, lăsând încăperea în întuneric. Cineva tușește. Domnișoara Garnier chicotește nervos. Pentru început, vă cer să vă împreunați mâinile. Vă rog să le întindeți pe masă, cu palmele desfăcute în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
răpăit, ca un vuiet jos, teribil, care pe moment izbucnește deschis într-o rafală, un trosnet. Vorbirea giganților. Încearcă să ajungă în față, îngrozit dintr-odată de pierderea acestui loc, a camerei sale și a colajului de figuri estompate, a dulapului cu haine, a familiarității scărilor pe care cobora spre salon. Semnul misiunii a fost deja ars, doar câteva litere mai sunt lizibile: „Îndrăzni-vom oare să-i lăsăm să moară în întuneric, când există lumina lui Dumnezeu?“ Cineva din fața mulțimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
alte lucruri, cum ar fi să călărească, să se îndrepte încet spre un tun, să-i țină în ascultare pe nativi) au un statut social mai bun decât cei care dau citate din poeți enumeră multiplii lui x. Înghesuită în spatele dulapului lui Bridgeman se poate găsi ediția curentă a revistei universității, The Isis, al cărei Idol, Isis, este ca întotdeauna, un sportiv. „După ce și-a petrecut anii de formare prin copaci sau alungând braconierii de pe dealurile din Shropshire, nestăpânitul Gerald Fender
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
se strecoare în distribuție, dând un aspect îndrăzneț, ilicit, atmosferei. Spectacolele s-au ținut în apartamentul lui Levine, decorat în stil venețian cu ocazia asta, o atmosferă creată cu ajutorul muselinei drapate peste mobilă și boluri mari de fructe pe un dulap lateral. Levine însuși, pentru a amplifica acest efect tragic, umblă în costum, lovind cu spada în coapsele celorlalți și făcându-i să-și verse băuturile. Sub influența șampaniei și a triumfului artistic, insistă să-i sărute pe toți franțuzește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Face toată treaba cufundat într-un nor de gelozie, torturat de imaginea lui Star și a lui Muskett, care trăiesc primitiv în cea de a doua zonă importantă din Franța. Una din dactilografe încearcă să-l ajute, ducându-l spre dulapul cu rechizite, arătându-i că nici măcar nu există dovezi că se cunosc. Cu toate eforturile ei, este de neconsolat. Când începe trimestrul din nou, suspiciunile sale au devenit o adevărată certitudine sub forma unei orgii în trei episoade, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
răsplătit cu puțină conversație, în timpul plimbărilor ocazionale cu mâinile în buzunare prin Parks Road. Și-a petrecut mare parte din timpul liber în anexele Pitt Rivers ale muzeului universității, un tezaur de artefacte, adunate de alți antropologi, arheologi și exploratori. Dulapurile de mahon sunt pline de roci detritice din cultura lumii, un amețitor dispozitiv de obiecte destinate tuturor folosințelor sociale. A umplut un caiet cu o singură listă lungă, sinuoasă, detaliind capsulele de semințe magice, instrumente chirurgicale, bețe chinezești de joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
din pânză verde și lighene de alamă, topoare și scaune de voiaj, săpun, tacâmuri, cuțite cu teacă și un set de echipamente de gătit, cu care încarcă patru cutii de oțel. Mai achiziționează un cort deschis pentru gătit și un dulap impermeabil plin de sticluțe de medicamente, în caz de nevoie. Pentru el, cumpără cămăși kaki, șorturi și moletiere, o pereche de cizme împotriva țânțarilor, două costume foarte ușoare de corp, din lână Jaeger, o cască colonială de plută pentru ca s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care să-l ferească de holeră, să-i protejeze abdomenul de umiditatea excesivă și o altă centură care să-i susțină coloana și să-l ferească de razele distrugătoare ale soarelui. Bandajele de crep și un termometru se adaugă la dulapul cu medicamente. În cele din urmă, alege o pereche de ochelari cu ramă metalică și lentile fumurii. În oglindă îl fac să arate sinistru și greu de descifrat, ca o muscă. Chiar înaintea examenelor finale, se duce la Londra ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Ioana. Dar, în fine, hai, intrați. Ne-a condus într-un hol somptuos, cu oglinzi cât pereții. Nu-mi puteam lua ochii de la mersul grațios al Ioa nei care făcea ca deplasarea mea, târând geamantanul, să semene cu mișcarea unui dulap pe rotile. Prietena mea ne urma intimidată. La capătul culoarului, gazda s-a oprit, a potrivit cheile în broască și ne-a deschis ușa, poftindu-ne înăuntru. Am intrat într-o încăpere ușor prăfuită, înțesată cu tablouri de diverse mărimi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
mergând cu ace lași pas, în același ritm, pe o stradă din Londra. Aveau pe chipuri aceeași expresie mândră, de învingători care cuceriseră lumea prin talentul și iubirea lor. Din prima încăpere, am pășit într-un mic hol cu un dulap în perete, având ușile pictate în nuanțe argintiu-sidefii, în vreme ce pe cealaltă ușă, către baie, erau scrise de mână, în negru, aforisme, versuri și maxime franțuzești. Până și tăblițele întrerupătoarelor erau pictate. A doua cameră, de un farmec boem, m-a
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
amenajase un minunat apar tament la ultimul etaj al unui hotel luxos, pe care-l avea în proprietate. Hotelul se afla într-unul din cele mai frumoase cartiere, pe strada Petru I al Serbiei, în arondismentul 8. Aveam acolo un dulap cu o garderobă cât un munte de minunății... tot ce poate visa o fată la 20 de ani. — Cum îți petreceai vremea la Paris? am descusut-o mai departe. — La două săptămâni de la sosire, m-am înscris la Académie de la
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
că nu e foarte comod să dirijezi în frac. Dumneata îndrăz nești să vii așa, n-ai nici un pic de respect pentru dirijor și pentru cei o sută cincizeci de instru mentiști? N-ai nici un costum de culoare închisă în dulap? Ori te duci acasă să te îmbraci cum se cuvine și vii înapoi, ori la mine în lojă nu mai pui piciorul.“ — Ce-a făcut? — A plecat val-vârtej și s-a întors în ținuta potrivită. Dacă i-ai fi făcut
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
care-l port. Înainte de a apuca să-mi schimb hainele, un grup de eunuci de la Sala Pedepsei dau buzna în palatul meu. Nu vor să spună cine i-a trimis. Îmi arestează eunucii și servitoarele și cotrobăie prin sertare și dulapuri. An-te-hai mă ajută să-mi pun roba de Curte și îmi zice: — Mai bine m-ați trimite să-l înștiințez de îndată pe Majestatea Sa. Au de gând să vă chinuie până când pierdeți „sămânța dragonului“. Simt contracții. Înspăimântată, mă țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Nuharoo. Călătoria dură mi-a răpit destul din viață. Stau lângă ușa pe jumătate distrusă a lui Nuharoo. Străinii au nimicit tot ce le-a stat în cale. Oglinda e zgâriată, iar sculpturile aurite și broderiile de pe pereți au dispărut. Dulapurile sunt goale și patul are urme de picioare. Pe jos mai sunt încă cioburi. Colecțiile ei de artă au dispărut și grădinile sunt devastate. Peștii, păsările, păunii și papagalii au murit cu toții. Nefericirea este opera minții, zice Nuharoo în timp ce ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nesfârșită răbdare lipsește. Cum mi s-a impus această temă care m-a ajutat să încheg aceste scene? Într-un mod foarte firesc. Era tema lor, a țăranilor. Dar și cu această temă cartea a zăcut mulți ani aruncată prin dulapuri. După ce am scris-o m-am simțit atât de epuizat, încît mi-ar fi părut bine dacă aș fi murit. Cartea fusese scrisă, și din viața mea proprie nu răzbătuse nimic în ea. Ce valoare mai avea? Unde era tema
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
puțin. Pentru a reda o ist"rie de coșmar trebuie o viziune de co;mar. Din acest punct de vedere iată cum deodată Kafka nu mai apare ca un scriitor, cum s-a spus, de admirat, dar de pus în dulap. Este, deci, evident că scriitorul care are de tratat teme specifice timpurilor noastre și vrea să facă o literatură credibilă fără s-o repete pe cea clasică trebuie să învețe de la scriitorii mari ai secolului XX, care au excelat în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
acuma? se îndoi Octav. - La ristoran’. Să vină trap. Două grătare și restul. - Da’ Ileana zice că are i’ventar. - Nu-i nimic. Te duci la Grigore și adă ce-am zis. Nu uita de Buzămurgă. - Îl aduc și pe Dulap? - Și pe el și pe Harhalică. Vicele se întoarse radios și-mi dădu voie să fumez. Scoase și el un pachet de Naționale. I-am mulțumit, deoarece nu fumam decît rareori. Probabil instituțiile unde fusese expediat Octav nu erau departe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
asta înseamnă să fii șef. Întreaga școală mirosea a mucegai. Cuprinzînd numai lățimea ferestrei, cancelaria era proaspăt văruită. Ocupată cu o masă jegoasă de sub care se ițeau, desperecheate, scaunele, pereții ei aveau ca unic decor fișete din metal amestecate cu dulapuri de lemn și un godin cu burlan enorm ce acoperea întreg peisajul superior. Condica de prezență era rudimentar caligrafiată. Pentru a face loc întîrziaților, cel ce intra primul în colbul acestui dulap trebuia să înainteze pînă la fereastră. Ultimul se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ca unic decor fișete din metal amestecate cu dulapuri de lemn și un godin cu burlan enorm ce acoperea întreg peisajul superior. Condica de prezență era rudimentar caligrafiată. Pentru a face loc întîrziaților, cel ce intra primul în colbul acestui dulap trebuia să înainteze pînă la fereastră. Ultimul se oprea în ușă. Completat în acest chip, spațiul se deșerta în ordine inversă, după cum scrie și la Sfînta Scriptură: „Cei din urmă vor fi cei dintîi”. După ce au început cursurile, am constatat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]