2,114 matches
-
muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit . La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală, având două secții: istorie și științele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
două secții: istorie și științele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească (opere de Luchian, Petrașcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Șirato, Stoenescu, Iser, Ressu). Secția de Istorie-Arheologie este compusă din nouă
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
Epoca modernă, Artă feudală românească și Epoca contemporană. Expoziția științele naturii, inaugurată la 15 mai 1972, prezintă condițiile fizice și geografice ale Defileului Porțile de Fier (Sala I), flora și fauna terestră a Defileului Porțile de Fier (Sala II), ihtiofauna dunăreană a lacului de acumulare Porțile de Fier (acvariul), flora și fauna specifică mediului acvatic din zona Porțile de Fier (Sala III). Expoziția se încheie cu aspecte legate de cosmogonie, apariția vieții pe Pământ, dovezi paleontologice, originea și evoluția omului (Sala
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
cenușiu ("Circus pygargus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
tributară îndeosebi pentru poezia naturii, pe care a știut s‑o tălmăcească, prin mijloace picturale, în toată dimensiunea ei inefabilă. El este autorul primului tablou pictat în ulei, înfățișând un peisaj autonom (fără „stafaj“, adică figurație umană), din Europa (Peisaj dunărean la Regensburg, 1522-1525, München, Alte Pinakothek), fiind totodată și cea mai înaltă expresie a Școlii dunărene. A mai realizat Frescele Băii imperiale din Regensburg (1525, astăzi fragmente în muzeele de la Budapesta și Regensburg), ca și numeroase desene și gravuri pe
Albrecht Altdorfer () [Corola-website/Science/334186_a_335515]
-
toată dimensiunea ei inefabilă. El este autorul primului tablou pictat în ulei, înfățișând un peisaj autonom (fără „stafaj“, adică figurație umană), din Europa (Peisaj dunărean la Regensburg, 1522-1525, München, Alte Pinakothek), fiind totodată și cea mai înaltă expresie a Școlii dunărene. A mai realizat Frescele Băii imperiale din Regensburg (1525, astăzi fragmente în muzeele de la Budapesta și Regensburg), ca și numeroase desene și gravuri pe aramă (peisaje, compoziții cu tematică religioasă, studii de arhitectură ș.a.), contribuind de asemenea - dar într‑o
Albrecht Altdorfer () [Corola-website/Science/334186_a_335515]
-
petrecere au trăsături comune cu toată creația folclorică a Munteniei și Olteniei, unele fiind împrumuturi care circulă neschimbat, dar cele mai multe au căpătat un stil și-un specific aparte. Înrudirea strânsă cu folclorul muzical de dincolo de Olt și de pe întreg ținutul dunărean este rezultatul unei permanențe, circulația repertoriului datorându-se în primul rând rapsozilor și lăutarilor, care au conservat tradițiile și au creat continuu muzici noi. În cadrul folclorului din Muntenia, Teleormanul și Vlașca (astăzi Giurgiu) ocupă un loc deosebit nu numai prin
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
25.000 de oameni, au înfrânt 100.000 de soldați otomani, provocându-le pierderi grele. Cu pierderi minime de aproximativ 700 de oameni, Suvorov a provocat aproximativ 20-50.000 victime în tabăra turcilor, care s-au retras complet din Principatele Dunărene. În afară de pierderile foarte grele suferite, turcii au pierdut și toată artileria, precum și tot calabalâcul. În urma victoriei din această bătălie, împăratul Iosif al II-lea i-a acordat titlul de „conte al Sfântului Imperiu German” generalului rus Aleksandr Suvorov, iar împărăteasa
Bătălia de la Râmnic (1789) () [Corola-website/Science/335366_a_336695]
-
sau argilo-nisipos; exemplarele bătrâne duc o viață solitară, preferând fundurile mâloase. Se întâlnește în fluviile Europei nordice și centrale, la Est de Pirinei și la Nord de Alpi, până la Urali. Lipsește în Scoția, Irlanda, Peninsula Iberică, Italia, Balcani (cu excepția bazinului Dunărean), Asia Mică, Caucaz, Crimeea și în delta Volgei. În România, este răspândit în zona lipanului: Prut, Siret, Timiș, Someșul Mic, Crișul Repede, Jiu, Bega, Beretău, Ialomița etc. În Republica Moldova se întâlnește în albia Nistrului, mai rar în avalul afluenților lui
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
Porcușorul de vad sau chetrarul (Romanogobio uranoscopus) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-8 cm (maximal 13 cm), din familia ciprinidelor, care trăiește în râurile de munte și de deal din regiunea răsăriteană a bazinului dunărean. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "uranoscopus" este format din cuvintele grecești "ouranos" = cer și "skopos" = privire, țintă, adică „care privește în cer”, cu referire la ochii peștelui îndreptați
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
k.) a fost folosită în Imperiul Austriac, până la Compromisul austro-ungar din 1867, pentru autoritățile și instituțiile statale ale întregului imperiu. Apoi, în Dubla Monarhie austro-ungară, termenul "cezaro-crăiesc" și prescurtarea "k. k." s-au referit doar la jumătatea vestică a Monarhiei Dunărene (jumătate numită inoficial Cisleithania), care din 1867 făcea parte din uniunea reală a două state autonome. (Pentru instituțiile comune ale celor două jumătăți ale Dublei Monarhii, s-a folosit în perioada 1867-1918 expresia "kaiserlich und königlich", prescurtat "k. u. k
K. k. () [Corola-website/Science/335774_a_337103]
-
în proporție de 70% de musulmani și predominant loială otomanilor i-a obligat pe liderii albanezilor să-și organizeze apărarea dar și să ia în calcul înființarea unei administrații autonome, pe modelul celor pe care le avuseseră Șerbia și Principatele Dunărene înainte de a-și obține independența. Liga a fost înființată la întâlnirea a 47 de bei otomani ținută la Prizren în 10 iunie 1878. O poziție inițială a Ligii a fost prezentată în documentul denumit . În acest document, liderii albanezi își
Liga de la Prizren () [Corola-website/Science/335803_a_337132]
-
colonizări cu populație de limbă germană a avut loc după învingerea Imperiului Otoman la sfârșitul secolului al XVIII-lea. După depresurizarea Vienei de sub asediul otoman din 1683, au fost eliberate teritoriile din vestul Ungariei, care au fost populate cu șvabi dunăreni (regiunea Sopron). Între 1711 și 1780 coloniștii germani au imigrat în regiunile din sudul Ungariei, în mare parte în comitatele Banat, Bács-Bodrog, Baranya și Tolna, care rămăseseră subdezvoltate și depopulate în urma administrației otomane. Principalul oraș al șvabilor bănățeni a fost
Germanii din Ungaria () [Corola-website/Science/332540_a_333869]
-
Bács-Bodrog, Baranya și Tolna, care rămăseseră subdezvoltate și depopulate în urma administrației otomane. Principalul oraș al șvabilor bănățeni a fost Timișoara. La sfârșitul secolului al XVIII-lea în Regatul Ungariei trăiau peste un milion de locuitori vorbitori de limbă germană (șvabi dunăreni, șvabi bănățeni, șvabi sătmăreni, sași transilvăneni, sași din Zips etc.).
Germanii din Ungaria () [Corola-website/Science/332540_a_333869]
-
a avut loc un schimb de populație între Ungaria și Cehoslovacia, în care 73.000 de slovaci din Ungaria fuseseră mutați în Cehoslovacia, în casele a cca. 73.000 de maghiari din Cehoslovacia ce au fost mutați în satele șvabilor dunăreni deportați din Ungaria în Uniunea Sovietică. În Ungaria se pot distinge 2 comunități slovace: una în nord în jurul graniței cu Slovacia și una în sud în apropierea graniței cu România și Serbia. pot fi considerați bilingvi deoarece vorbesc atât limba
Slovacii din Ungaria () [Corola-website/Science/332770_a_334099]
-
Charadrius dubius"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), gaie
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
podurilor de cale ferată, sub denumirea "Atelierele Centrale de Poduri". Printre lucrările cele mai importante realizate de-a lungul anilor se regăsesc: - Consolidarea Podului Grant din București în anul 1929 - Construirea Peroanelor Gării de Nord din București în anul 1929; - Consolidarea Podurilor Dunărene - în anii 1938-1939; - Refacerea infrastructurii de transport feroviar - în anii 1944-1945 ajungând până în Ungaria. De-a lungul anilor compania a purtat mai multe denumiri: 1915 - "Atelierele Centrale de Poduri" 1920 - "Secția II Poduri CFR” 1945 - „Subserviciul Lucrări speciale tabliere metalice
Metabet () [Corola-website/Science/334539_a_335868]
-
materializeze, din două motive. Pe de o parte, după succesele repurtate contra Austriei, turcii și-au mărit pretențiile, și pe de altă parte Münnich reușise să o convingă pe țarină să-i accepte „planul oriental”, acela de a invada Principatele Dunărene, vasale otomanilor, și de a le folosi apoi ca bază pentru atacarea Constantinopolului. Münnich și-a dus în 1739 o mare armată pe Prut, ca și Petru cel Mare în Războiul Ruso-Turc din 1711. Ca și înainte, Münnich a înaintat
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), cristei de câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar-mic ("Ficedula parva"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), viespar ("Pernis apivorus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
care considerăm că participarea în cadrul taberei nu poate crește nivelul de risc în contractarea unui meningococ față de orice altă situație care implică o adunare de oameni. De-a lungul celor 26 de ani de când acest eveniment se desfășoară pe insula dunăreană Inelul de Piatră, situată la 18 km nord de Cernavodă, nu a avut loc niciun incident major de sănătate sau de altă natură. Menționăm că pe insulă s-au aflat circa 40 de copii sub 14 ani însoțiti obligatoriu de
Comunicat oficial al Academiei Atlantykron: Arina ne-a rugat să continuăm () [Corola-website/Journalistic/101880_a_103172]
-
În primul rând faptul că fiind un popor sedentar, nu nomad, ei pornesc la război numai cu armata lor, nu cu întreg neamul - femei, copii, bătrâni- așa cum fac germanicii sau iranienii din bazinul dunărean, care-și iau cu ei în expidiție și familie și bogății. Un al doilea fapt este disprețul pentru moarte. Crezând potrivit religiei lor că sufletul este nemuritor, considerând deci moartea nu ca pe un sfârșit, ci ca un început, și
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
sunt fixate plăci pe care sunt menționate unitățile române care au luptat pentru eliberarea localității. Începând din aceeași seară, Armata Română a trecut la lupta antifascistă. În perioada 23-28 august, lupte grele s-au dat pe Valea Prahovei, în porturile dunărene, în Dobrogea, Muntenia și Oltenia. Capitala a fost teatrul unor puternice lupte între forțele germane și trupele române. Lupte grele s-au dat la Școala superioară de Război, Prefectura din Ilfov, bariera Rahova, pădurile Băneasa și Otopeni. În urma operațiunilor militare
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
militar pentru a pune capăt stării de fapt existente. Dorind să asigure atât succesul solicitărilor sale teritoriale prin maximalizarea gradului de ocupare militară cât și să prevină o conexiune între republicile sovietice ungară și rusă precum și răspândirea comunismului în bazinul dunărean, prin Consiliul de Miniștri de la 28 martie/10 aprilie 1919 din București, Regatul României a decis să declanșeze ostilitățile împotriva Republicii Sfaturilor mai înainte ca aceasta să declanșeze o acțiune ofensivă împotriva trupelor române. Atacarea trupelor maghiare aflate dincolo de linia
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
o insulă bulgărească de pe Dunăre, situată între km 423,4 - 427,2 km în amontele fluviului, în comuna Tutrakan din regiunea Silistra. Suprafața sa este de 2,4 km, ceea ce o plasează pe locul 9 printre cele mai mari insule dunărene ale Bulgariei. Insula este situată la nord de satul Pojarevo (anterior Cusuiul din Vale) din comuna Tutrakan (anterior Turtucaia). Are o formă eliptică, cu o lungime de 4,3 km și o lățime maximă de până la 1,2 km. Este
Insula Cosui () [Corola-website/Science/336704_a_338033]