8,806 matches
-
Warning Dismissed”, Reuters, 10 februarie 2004. 12. McCartney, Robert J., „Global Anxiety Propels Euro Above Dollar”, The Washington Post, 31 ianuarie 2003. 13. Monbiot, George, „The Bottom Dollar”, The Guardian, marți, 22 aprilie 2003. 14. „The Not-So Mighty Dollar”, The Economist, 6 decembrie 2003. 15. Becker, Elizabeth și Andrews, Edmund L., „I.M.F. Says Rise in U.S. Debts Is Threat to World’s Economy”, The New York Times, 8 ianuarie 2004. 16. „Statement on the President’s Fiscal Year 2005 Budget by Office of Management
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
int"www.cor.eu.int, Comitetul regiunilor. 26. Smith, Dennis și Wright, Sue, Whose Europe? The Turn Towards Democracy, p. 14. 27. Ruttley, Philip, „The Long Road to Unity”, pp. 246, 250. 28. „So That’s All Agreed, Then”, The Economist, 16 december 2000, pp. 25-28; Calleo, David P., Rethinking Europe’s Future, p. 254. 29. „Eurobarometer Reveals Growing Support for EU Constitution”, HYPERLINK "http://www.euractive.com"www.euractive.com, EurActiv, 18 februarie 2004. 30. Healthcoat-Amory, David, „The Constitution Is
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Growing Support for EU Constitution”, HYPERLINK "http://www.euractive.com"www.euractive.com, EurActiv, 18 februarie 2004. 30. Healthcoat-Amory, David, „The Constitution Is a Sham”, The Wall Street Journal Europe, 20-22 iunie 2003. 31. „Special Report: Europe’s Constitution”, The Economist, 21 iunie 2003, p. 22. 32. Mitchener, Brandon, „EU Backs Initiative on Draft Constitution”, The Wall Street Journal Europe, 23 iunie 2003. 33. Greene, Robert Land, „We’re Still the One”, The New York Times, 17 iulie 2003. 34. „Special Report: Europe’s
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
2003, p. 22. 32. Mitchener, Brandon, „EU Backs Initiative on Draft Constitution”, The Wall Street Journal Europe, 23 iunie 2003. 33. Greene, Robert Land, „We’re Still the One”, The New York Times, 17 iulie 2003. 34. „Special Report: Europe’s Constitution”, The Economist. 35. Ibidem. 36. Parker, George și Dombey, Daniel, „«Not Perfect But More Than We Could Have Hoped For»: Europe’s Draft Constitution”, Financial Times, 20 iunie 2003. 37. Fuller, Thomas, „Europe Debates Whether to Admit God to Union”, The New York Times, 5
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de altă natură) datorate respectării sau încălcării acestor norme. Paradigma costuri-beneficii în sens mai strict însă mizează exclusiv pe calculul utilitar al actorului social. Ca o prelungire a abordării microeconomice în câmpul mai larg al umanului, reprezentanții respectivei orientări (cei mai mulți economiști) au o satisfacție deosebită să explice comportamentele numite altruiste prin calculul rațional ce slujește intereselor pur egoiste. Altruismul și, cu atât mai mult, variantele prosociale mai slabe sunt determinate de funcția de utilitate pe care receptorul unor asemenea acte o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
, Passionaria (30.IV.1946, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Virginiei Stoicescu (n. Constantinescu), învățătoare, și a lui Ștefan Stoicescu, economist. Urmează școala elementară la Râmnicu Sărat, apoi Liceul Pedagogic din Buzău (1961-1965) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în 1970. Între timp funcționează în județul Vrancea, unde e învățătoare, profesoară suplinitoare, instructor metodist, iar
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
că e de extrema stângă, și, evident, caracuda istorică bicefală Răzvan Theodorescu - Dan Berindei). Mai puțin explicabilă era prezența unui fost ofițer declarat "de dreapta", Mihai Alex. Stoenescu, autor al unor cărți de popularizare pe teme istorice, și Mircea Coșea, economistul șef ce migrează și el tot mai spre dreapta. Realizatorul emisiunii urmărea, probabil, să confere dinamism confruntării dintre susținătorii fățiși ai stângii și apărătorii rațiunii de dreapta. Aș! După ce prietenul meu, Claudiu Iordache, a cărui derivă, se pare, nu mai
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
motivează acțiunea, insistând asupra cerinței de a fi integrată în circuitul culturii noastre o operă pe care o văd împlinită într-o ediție critică, fără restricții de conținut. Sunt vizate edițiile semnate de profesorii Victor Slăvescu și Ion Veverca, ambii economiști, Ion Veverca fiind cel care îi atribuie lui Nicolae Suțu titulatura de "întâiul economist ideolog din România", încă din 1936. Abia editarea și reeditarea, după caz, a acestei opere ar permite judecarea în cunoștință de cauză a contradicțiilor iremediabile dintre
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
operă pe care o văd împlinită într-o ediție critică, fără restricții de conținut. Sunt vizate edițiile semnate de profesorii Victor Slăvescu și Ion Veverca, ambii economiști, Ion Veverca fiind cel care îi atribuie lui Nicolae Suțu titulatura de "întâiul economist ideolog din România", încă din 1936. Abia editarea și reeditarea, după caz, a acestei opere ar permite judecarea în cunoștință de cauză a contradicțiilor iremediabile dintre relațiile domnilor pământeni și fanarioți, abilitatea în mișcări a lui Nicolae Suțu, înscrierea cu
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
Collège „Sainte-Barbe”, Collège de France și la Sorbona, își ia doctoratul în litere și filosofie la Bruxelles, în 1871. În țară va fi profesor de limbi clasice la Liceul Ortodox din Brașov. Istoricul Alexandru I. Lapedatu, președinte al Academiei Române, și economistul Ion I. Lapedatu, membru de onoare al Academiei Române, sunt fiii săi. Debutează în 1865 la revista „Aurora română” din Pesta, scriind apoi la „Familia”, ca și Mihai Eminescu, căruia i-a fost prieten și cicerone la trecerea prin Sibiu. Va
LAPEDATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
poet. Este fiul Constantinei și al lui Dumitru Radu Stanciu, agricultor. Face școala primară în comuna natală, Școala Medie Tehnică la Slatina (1945-1952) și urmează cursurile Facultății de Economie a Institutului de Studii Economice din București (1952-1957). Va lucra în calitate de economist la diverse întreprinderi din Pitești (1957-1983) și la Schela Moșoaia (1983-1990). Frecventează cenaclul patronat de Editura Tineretului și pe cel al revistei „Viața studențească”, este prezent cu versuri și în „Gazeta literară”, „Scânteia tineretului”, „Argeș”, „Calende” ș.a. A mai semnat
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
va sta și la baza altei cărți de povestiri, Căutând iubirea (din însemnările unui licean) (1994). Impregnat de un lirism monoton, textul din Pauza de prânz (1996), a treia culegere de proză cu inserții autobiografice, încearcă să analizeze relațiile între economiștii unei întreprinderi și un șef capricios. Și versurile din placheta Recviem la crângul de salcâmi (1993) se definesc prin nota nostalgică (Vara pe când mama te trezea dis-de-dimineață) și prin cultivarea unor imagini ce conturează o lume absurdă, ușor patetică, aflată
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
STANCA, George (7.V.1947, Buftea), poet și publicist. Este fiul Anișoarei (n. Crăciun) și al lui Nicolae Stanca, economist. Urmează la București Liceul nr. 25, trecând bacalaureatul în 1965, și Facultatea de Construcții Civile, absolvită în 1973, precum și un curs postuniversitar de sistematizare în 1983. A profesat ca inginer de execuție, în investiții, sistematizare teritoriu (ca arhitect-șef al
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
ȘORA, Dorel (pseudonim al lui Dorel Schar; 30.VII.1939, Iași), prozator. Este fiul Udlei (n. Schar) și al lui Nathan Schar, economist. Urmează Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani (1952-1955) și Facultatea de Medicină din Iași (1956-1962). Până în 1967 practică medicina la Stănceni, de unde se va transfera la Botoșani. Face studii de specializare la București (1967-1970). În septembrie 1977 emigrează în Israel
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
, Christian W. (11.XI.1951, Brașov), poet, eseist și traducător. Este fiul Gisellei (n. Engel), croitoreasă, și al lui Friedrich Wilhelm Schenk, economist, un timp director de mină. Face cursul primar la Vulcan, apoi învață la Codlea, luându-și bacalaureatul târziu, în 1973. Lucrează în răstimp ca operator la Buftea, țesător la Codlea etc. Ulterior e profesor suplinitor în Vulcan, primitor-distribuitor la un
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
, Gina (18.III.1927, Bacău), prozatoare și eseistă. Este fiica Lorei Sebastian (n. Adelstein), profesoară de pian, și a lui A. Sebastian, economist. Urmează la Bacău Liceul de Fete, apoi Liceul Evreiesc, absolvit în 1944. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1950), timp de douăzeci și cinci de ani va fi redactor la Agerpres și ulterior profesoară de limba engleză
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
Industriei Construcțiilor de Mașini trece în subordinea Ministerului Energiei Electrice. Articolul 2 Numărul maxim de posturi aprobat Ministerului Energiei Electrice se majorează cu numărul de posturi prevăzute în statul de funcțiuni al direcției ce se preia, inclusiv posturile de ingineri, economiști principal I și ÎI, micsorindu-se corespunzător numărul de posturi al Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini. Personalul care trece la Ministerul Energiei Electrice se considera transferat în interesul serviciului. Articolul 3 Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor lua măsuri pentru
HOTĂRÎRE nr. 18 din 5 ianuarie 1990 privind trecerea Direcţiei de montaj şi reparaţii capitale utilaj energetic şi tehnologic din cadrul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini la Ministerul Energiei Electrice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106814_a_108143]
-
Olt), poet, prozator și publicist. Este fiul Dumitrei și al lui Nicolae Smărăndescu, dascăl. Urmează Liceul Comercial din Pitești (1943-1951) și Facultatea de Economie Generală din cadrul Institutului de Studii Economice din București, absolvită în 1956, ulterior susținându-și doctoratul (1976). Economist principal, director adjunct la Centrocoop până în 1969, expert la Consiliul de Miniștri (1971-1984), director adjunct al ONT Carpați și director în Ministerul Turismului (1984-1991), va funcționa apoi ca asistent și lector asociat la Academia de Studii Economice din București. Debutează
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
un program de psihoprofilaxie, care implică activitatea unei „echipe terapeutice” complexe, cu caracter interdisciplinar, în care activitatea medicului, a psihiatrului și a psihologului se împletește cu cea a infirmierei, a asistentei sociale, a defectologului, a sociologului, a juristului și a economistului. Orice acțiune de igienă mintală este o cooperare lărgită, în care statul este obligat să intervină, susținând-o moral și material. Este în interesul instituțiilor de stat și guvernamentale să promoveze acțiunea de igienă mintală, pentru prevenirea creșterii riscului bolilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sistemului de valori ale modelului socio-cultural. Avându-se în vedere faptul că aria de cuprindere socială a acțiunii de igienă mintală este extrem de largă, aceasta reclamă o importantă concentrare de forțe cu caracter multidisciplinar: medici, psihologi, educatori, asistenți sociali, sociologi, economiști, juriști, asistenți medicali, precum și instituții de stat. Activitatea trebuie să se înscrie într-un larg program de măsuri sociale, care să antreneze majoritatea sectoarelor vieții sociale. Această acțiune trebuie să își găsească locul în programele de măsuri social-politice permanente ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiunea de igienă mintală. Aceasta presupune o conlucrare activă între membrii echipei. În ceea ce privește componența sa, echipa terapeutică dispune de următorii specialiști: medic psihiatru, medic de medicină generală sau specialist igienist sau de medicină socială, psiholog, asistent social, sociolog, jurist și economist, pedagogi, asistenți medicali. Li se asociază familiile celor vizați, instituții sociale, școala, biserica etc. 2) Dotarea tehnico-materială Succesul echipei terapeutice nu depinde numai de competența profesională și de conștiinciozitatea membrilor săi. Incontestabil că acestea reprezintă aspecte importante, de care trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familiei Cadrul general Chestiunea statutului social al familiei și a relațiilor dintre persoanele care compun acest grup reprezintă o temă de interes major pentru un mare număr de specialiști psihologi, pedagogi, psihiatri, psihanaliști și psihoterapeuți, asistenți sociali, medici, sociologi, juriști, economiști. Problemele pe care le ridică familia de astăzi, criza gravă pe care o traversează, schimbarea ierarhiilor și a rolurilor în interiorul grupului familial, conflictele și „nevroza conjugală” care duc la dezorganizarea familiei sunt numai câteva dintre temele majore la cere ne
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al legilor vieții, al sănătății și al bolii, unde medicul alienist va putea să înțeleagă mai bine devianța inteligenței și tratamentul ei, unde omul de stat va putea să se edifice în marile probleme ale medicinei politice sau internaționale, iar economistul în ceea ce privește oportunitatea măsurilor de administrație sanitară, și magistratul în interpretarea faptelor judiciare ale crimei”. Cât de actual mod de a vedea și înțelege medicina! Departe de a fi un simplu mod de tratare a bolilor, medicina este și o practică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
devianței sociopatice reclamă o organizare specială a acestei rețele de asistență. Se impune cu necesitate formarea atât a unor instituții specializate în desfășurarea acțiunii de igienă mintală, cât și a unor cadre de specialitate (medici, psihologi, psihopedagogi, asistenți sociali, sociologi, economiști, juriști), antrenate în activitatea de igienă mintală. Formarea de cadre specializate trebuie făcută prin recrutarea acestora dintre specialiștii mai sus menționați, care trebuie instruiți în domeniul igienei mintale. În acest scop, se vor organiza cursuri de specializare sau perfecționare care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
TUCHILĂ, Costin (8.X.1954, Ploiești), critic literar și eseist. Este fiul Anetei (n. Marcu) și al lui Vasile Tuchilă, economist. Parcurge anii de școală la Liceul „Al. I. Cuza” din Ploiești (1961-1973), apoi e student la Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-portugheză, a Universității din București (1974-1978). Profesor la mai multe școli generale din București (1978-1986), devine redactor
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]