3,414 matches
-
Comunicări Acad. Prof. C-tin. Ciopraga, Acad. C. Gh. Marinescu, Prof. M. Leucov, Prof. I. Căpreanu, Dr. V. Bejan. Cuvântul invitaților din IV comunități. 31.VIII Închiderea taberei 7.IX Contribuție la edificarea Așezământului memorial monastic din or. Bălți sub egida Asociației Spiritualitatea românească din Basarabia Președinte Dr. V. Pruteanu) 22-23.X Participare la Congresul organizat la Timișoara de Astra Română Porțile de Fier 30.X Aniversarea a 12 ani de la Înființarea Societății În prezența delegației din Italia. 24.XI Dezbatere
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
zero. Au fost încadrați primii cercetători și au început cercetările. Au fost derulate o serie de contracte de cercetare, iar în 1995 a fost organizată o expediție româno-britanică în complexul lagunar Razelm-Sinoe și în Marea Neagră. Aplicația a fost efectuată sub egida Ministerului Cercetării și Tehnologiei și al lui British Council. De la Departamentul de Oceanologie al Universității din Southampton au participat la expediție: prof.dr.Paul Riddy - geofizician, prof.dr. John Williams - planctonolog, prof.dr. Martin Sheader - bentolog. De la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
implica să îndepărteze eventualele dificultăți în realizarea acelor opere pe care el le numea «ale Domnului». Spunea cu convingere: «Trebuie să fim catolici. Toată lumea îi aparține lui Dumnezeu. Se stinge o lumină aici, se aprinde acolo». Puțin contează sub ce egidă se pune cineva: într-a sa ori într-a altei Congregații religioase, ca preoți diecezani ori ca simpli laici. Motiv pentru care, oricine demonstrează că se inspiră din spiritul genuin al Evangheliei, aparține Operei. «Opera trebuie să fie asemenea unei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ȚARA NOASTRĂ, revistă apărută săptămânal, la Sibiu de la 1 ianuarie 1907 până la 5 decembrie 1909 și la Cluj din 15 octombrie 1922 până la 29 mai 1938, sub egida Astrei; din 10 aprilie 1932 se transformă în cotidian. La prima serie redactor, apoi proprietar-editor este Octavian Goga, care între 26 aprilie și 7 iunie 1908 figurează ca director împreună cu Ilarie Chendi; redactori responsabili sunt, succesiv, Ovidiu Gritta, Lazăr Devan
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
la „tovarășul Toma”. Avertizat de Filioreanu, acesta s-a uitat pe primele două pagini, după care a început să dea indicații: „Nota să fie cam atît de lungă” (și a măsurat cu palma), articolul de fond să înceapă cu „Sub egida tovarășei” etc. Pentru a-l speria pe S., a spus că „în săși tovarășa Găinușă s-a mirat (cînd, căci plecase de cîteva zile la București?) de lipsa de orientare a redacției”, ba chiar ar fi întrebat „Dar ce, sîntem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
artistice de masă din jud. Suceava, frate cu procurorul și vestitul colecționar Ciornei, domiciliat În același oraș. Coautor - dimpreună cu Mureș Gh. Rădășanu (un fiu al Învățătorului, azi decedat) - al masivului volum de Jocuri populare bucovinene, editat În 1981, sub egida 817 a dat niciodată; de ce, nu știu. Se vede că n-oi fi vorbit bine. Eu plec de acasă pe fugă. Am plecat duminică 28 la Iași, am stat luni la șc. Nor. „V. Lupu” unde am Învățat, că s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Flt., fie de la Comitetul Județean pentru cultură din Suceava, fie de la Cercul literar din Flt. - de oriunde, ca dânsa să se ducă la Prof. Pop - directorul Secției de folklor a Academiei - cu care e prietenă, ca să ia aceasta sub egida ei - „șezătoarea”. E așa de greu de realizat așa ceva? Doamna Ungureanu așteaptă mereu și nu-i vine nimic 471. Nu se poate duce cu mâna goală să ceară ea ceva pentru Fălticeni. Inițiativa trebuie să pornească din acest oraș. Apoi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
afla de la ea multe amănunte despre Rubin, pictor de talent fără școală, ca și Todirel Tatos. Verișoarele erau mândre de el. Cât privește pe Doina Bucur (Florica Ionescu, născută Pursch) știu că a dat vreo 2 concerte la Flt. sub egida „Ligii”, că era violonistă virtuoasă și că mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui Ciurea, de la care puteți afla mai multe). Tatăl ei Oscar Pursch era compozitor talentat, fiul lui „Papa Pursch” șeful muzicii militare (Rgt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
culegere de „Mărturii fălticenene” foarte posibilă și realizabilă și, mai ales, frumoasă. O vom Îmbogăți și cu ilustrații, ca să fie cât mai interesantă și atrăgătoare. Nu credeți că ar putea fi dată „Cărții românești” spre publicare ca fiind elaborată sub egida Muzeului Fălticenilor? Nu credeți că ar câștiga prin aceasta un spor de prestigiu și Muzeul Dstră și cartea? Muzeul o elaborează la propunerea noastră și „Cartea românească” o tipărește. Vă rog să Vă gândiți și la această formulă, iar eu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aici, Îmi iau eu sarcina să-i solicit. Vreau când mă prezint la Dl. Gafița cu propunerea, să-i pot pune În față materialul măcar În parte, pentru ca să-și dea seama de seriozitatea lucrării. și faptul că solicităm publicarea sub egida Muzeului fălticenean, cred că Îl va atrage și-l va interesa. Sunt sigură că va primi cu bucurie și 1042 prefațarea volumului. Eu vreau să rămân și În cadrul acestui volum ca un colaborator al Dstră și voi fi fericită ca
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dl. prof. Virgil Tempeanu. Aștept rezultatul intervenției Dstră și pentru alte colaborări. În legătură cu „Mărturiile”, vreau să mă opresc mai mult și să Vă mai Împărtășesc din gândurile mele. Problema trebuie să rămână definitiv În forma aceasta: „Mărturiile fălticenene” apar sub egida Muzeului, pentru a se cunoaște că nimeni nu urmărește nimic și că la volum contribuie toți care se simt legați 1044 sufletește de orășelul modest, cu oameni buni, cinstiți și talentați. Cu acest gând ne vom adresa tuturor, inclusiv D-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dat dracului toate necazurile și greutățile din ziua respectivă. Soția mă mângâia cu gândul că și la naștere tot așa este, trebuie răbdare și pricepere. Sincer să fiu, mașina de bună e bună. Motorul ceas, conducerea, direcția extraordinare. Se simte egida RENAULT-ului, dar... Dacă nu ar fi acest dar, toate ar fi bune. Aproape de Pitești un alt mașinist care luase turismul în aceeași zi stătea tras pe dreapta cu mașina în pană. Distrusă cutia de viteze. L-a mângâiat ideea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de a cădea de la o zi la alta, s-a mai vorbit de la acest microfon. Nu știm de ce noi suntem cei care trebuie să convingem autoritățile române de valoarea acestor monumente. De ce nu o face patriarhul României, Iustin Moisescu? Sub egida Patriarhiei se publică în ultimii ani o serie intitulată Arta creștină în România; e vorba de albume de artă destinate mai mult exportului, pe care le întâlnești în mai toate bibliotecile de specialitate din Apus. Fiindcă la capitolul șiretlicurilor politice
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se săvârșea asupra lui cu fiecare clipă, cu fiecare zi ce trecea, el rămâne senin în toată mizeria pe care o trăiește, socotind-o o treaptă spre devenire, asemeni sfinților. Versurile sale au apărut în 1995 la Editura Majadahonda sub egida Fundației George Manu și sunt rodul memorării lor de către foștii lui colegi de Cazimcă: Gheorghe Calciu Dumitreasa, Iosif V. Iosif și Marcel Petrișor. în această ediție a apărut „Psihaion” în 41 de strofe de câte patru versuri, de câte 13
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au intrat profesorii Basil Munteanu, C. Marinescu și V. Veniamin. Secretar (1951-1953), apoi secretar general (1955-1958) și consilier (după 1958) a fost numit George Ciorănescu. Fundația își încetează activitatea în 1978. Reîntemeiată cu intenția de a-și desfășura activitatea sub egida regelui Mihai I, Fundația era menită să sprijine material și să încurajeze producția artistică, literară și științifică românească din exil. S-au acordat astfel numeroase burse de studii tinerilor români aflați în Europa occidentală și au fost susținute, prin tipărirea
FUNDAŢIA REGALA UNIVERSITARA „CAROL I”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287111_a_288440]
-
Gender Mainstreaming”, preluată și definită de Consiliul Europei Începând abia cu anul 1995, este prefigurată În articolul 2 al aceleiași rezoluții 6. În ceea ce privește agenda internațională, aceasta este mai reprezentativă (din punct de vedere participativ) pentru interesele politice ale femeilor, sub egida ONU fiind reunite laolaltă atât statele de tip welfare, cât și celelalte categorii din ce În ce mai dezavantajate - țările În curs de dezvoltare etc. Transferul de politici de la nivel ONU la nivel UE are următoarele caracteristici: În primul rând, statele UE, de la cele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
respectiv implementarea managementului riscurilor la nivel 49 IIA, UK & Ireland, Position Statement 2004, The Role of Internal Audit Enterprise-Wide Risk Management, Conclusion. 50 K. H. Spencer Pickett, Auditing the Risk Management Process, Editura John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, sub egida The Institute of Internal Auditors, 2005, p. 2. Capitolul 3. Managementul riscului 293 organizațional. Abordarea în identificarea și administrarea riscurilor este una strategică și se referă la toate domeniile și preocupările companiei. De fapt, caracteristica unei companii de succes o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscurilor, elaborat de K. H. Spencer Pickett, este structurat pe cinci faze, ale căror elemente componente le prezentăm în cele ce urmează. 54 K. H. Spencer Pickett, Auditing the Risk Management Process, Editura John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, sub egida The Institute of Internal Auditors, 2005, p. 26, adaptare și prelucrare a explicațiilor modelului. MISIUNEA Președintele și Consiliul de administrație (Riscul strategic) FORMAREA STRATEGIEI MANAGEMENTUL DE CONDUCERE (Riscul operațional) IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Hărțile de risc (financiare, de afaceri, de proiecte, de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
au fost implementate. Riscul care rămâne, după opțiunile de tratament implementate, respectiv riscul rezidual trebuie să fie documentat și supus monitorizării și verificării; 64 K. H. Spencer Pickett, Auditing the Risk Management Process, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, sub egida The Institute of Internal Auditors, 2005, pp. 15-19, adaptare și prelucrare. Guvernanța corporativă 300 (4) consistența (Consistency) sugerează că o organizație ar trebui să aplice o abordare adecvată asupra modului de administrare a riscurilor care să fie adaptate la politicile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
audit interne, Editions d’Organisation, Paris, 2002, tradusă în România printr-un proiect finanțat de PHARE, sub coordonarea Ministerului Finanțelor Publice, București, 2003 [10] Spencer Pickett K. H., Auditing the Risk Management Process, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, sub egida The Institute of Internal Auditors, 2005 [11] Spencer Pickett K. H., The Essential Handbook of Internal Auditing, John Wiley & Sons Ltd., The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO 198 SQ, England, 2005 [12] Spencer Pickett K.H., The Internal Auditing
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Noului Roman, reprezentată odinioară cu strălucire (de la Nerval la Vian și Romain Gary). Lăsăm În urmă, deși poate vom reveni vreodată asupra ei, și literatura francofonă din Magreb (Tahar Ben Jelloun este cunoscut la noi printr-o traducere aflată sub egida editurii Univers și printr-o alta la Paralela 45) sau Antilele franceze. Să spunem că, prin Patrick Chamoiseau, creolitatea literară s-a ales În anii “90 cu un Goncourt. “Estetica nostalgiei” care ar defini romanul contemporan francez s-ar configura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la Facultatea de Litere și Filosofie din București, unde, în 1923, va fi avansat conferențiar de istoria literaturii române moderne și folclor, iar în 1929, profesor titular. În 1932 înființează, pe lângă catedra sa, Institutul de Istorie Literară și Folclor. Sub egida acestuia, scriitori de prestigiu (Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu ș.a.) au depus, pe baza unui chestionar, „mărturisiri literare”, publicate ulterior (1941-1942) în „Revista Fundațiilor Regale”, pe care o conduce între 1941 și 1945. Timp de
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
aplicare din lipsă de fonduri. Cu substanțialul ajutor material obținut de la forurile culturale și politice occidentale de prințul Nicolae al României, inițiativa prinde contur după 18 ianuarie 1949, când Academia din Paris consemnează oficial înscrierea activității Centrului în cadrul și sub egida sa academică. La 4 august 1949, actul de fondare este semnat, dintre români, de Mircea Eliade, Emil Cioran, Leontin Constantinescu, Paul Costin-Deleanu, Nicolae Hodoș, Horia Stamatu și Octavian Vuia, și de Marcel Brion și Edmond Jaloux, dintre francezi. Ca membru
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
istorie, geografie și probleme demografice până la științe exacte și științe aplicate. Mai înainte însă ca aceste secțiuni să-și înscrie în programele lor de cercetare temele de bază ale simpozioanelor științifice, în primăvara anului academic 1949-1950 au fost organizate, sub egida Centrului, la Institutul Catolic (Universitatea Liberă din Paris), o suită de „cursuri universitare românești în exil”. Prelegerile aveau loc săptămânal, luni seara, pentru un număr de șapte cursuri: Istoria românilor (C. Marinescu și N.I. Herescu), Istoria limbii române (Sever Pop
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
, publicație editată în anul 1903, sub egida Întrunirii Academice Române „Bucovina”; apare la Cernăuți, un singur număr. Intenția programatică a editorilor este ca „de la un suflet la altul, de la o idee la alta să ducă pe aripile însuflețirii naționale acele simțăminte frumoase și acele inspirațiuni nobile, care
ALMANAH LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285271_a_286600]