2,349 matches
-
situația internațională se agravase în așa măsură, încât simțeam în aer iminenta izbucnire a unui conflict armat cu dezastruoase consecințe pe plan general! Hitler ocupase regiunea Sudeților din Cehoslovacia pe care ulterior a devorat-o complet, în timp ce democrațiile occidentale își etalau neputința și credeau în asigurările pacifiste ale Germaniei hitleriste și tot așa până la 1 septembrie 1939, când, printr-un fals grosolan, Germania pretextează un atac provocat de polonezi și astfel cu data aceasta de 1 septembrie putem înscrie una din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vrut și eu să mă amestec printre temerari, dar n-am vrut să-mi supăr fiica prin insistența mea către temeritate. Am colindat apoi piețele învecinate cu forfota turiștilor, îndemnați la tot pasul de negustorii de toate culorile, care-și etalau cu nonșalanță mărfurile tot mai atractive. Nu poți trece fără să nu cumperi un cât de mic suvenir... Acest lucru îl făcea cu prisosință fiica mea care, din timp în timp mai face și câte o poză, când observă ceva
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și mai bogat privind arta construcției, arta frumosului - frumos cu adevărat - frumos pe care oricât l ai admira, nu te mai saturi privindu-l și ai dori mereu să-l revezi. Am poze făcute la fața locului în care stăruie etalându-și în soare înălțimea celebra „Campanela din Giotto”, precum și marea și monumentala biserică San Marco, unde se păstrează cu pioșenie moaștele sfântului aduse de la Constantinopol cu mari peripeții. Vizitând această biserică, mai că nu știi ce să admiri mai întâi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
iernii am numai flori cu mirosul și parfumul lor specific. Începând cu zambile albe ori albastre, continuând cu lalele, narcise galbene și albe, trandafiri frumos colorați, crini obișnuiți ori crini imperiali, hortensii ori Mâna Maicii Domnului?... până la crizantemele ce-și etalează frumusețea în lumina gălbuie a toamnei târzii. Nu de puține ori, la răsăritul soarelui, e o plăcere supremă să savurezi mirosul florilor ce-și arată frumusețea și gingășia lujerilor prin care se ridică spre soare. Cât de îmbătător și suav
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
post". Nu din motive financiare sau materiale, deși nici acestea nu puteau fi omise în perioada margarinei și a morcovilor la borcan. Pentru cei care au desfășurat o activitate în "exterior", indiferent de domeniu, aceasta era altceva. Acolo îți puteai etala cel mai bine calitățile, pregătirea, maturitatea profesională. Fiind cinstit cu mine însumi, știind exact ce și cât pot, mă consideram fără exagerare un Jolly Jocker, bun pentru orice post! La acestea se adăuga și faptul că vorbeam bine trei limbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am așezat în fața televizorului din hol pentru a vedea ce mai face generalul Pinochet. A doua zi, la ora "9 trecute fix" eram prezent, împreună cu soția, în salonul cel mare al ambasadei, pentru întâlnirea cu colectivul. Deși dimineață, ne-am etalat decent croielile maeștrilor Ardeleanu și Secăleanu, știind că prima impresie este uneori decisivă. După cum am mai spus, și "băieții", și "fetele" erau tineri, colectivul fiind compus din secretar III atașat cultural, secretar III atașat de presă, secretar III atașat comercial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în Belgia pentru Muzeu. Adăpostește colecții de sculptură și pictură chiliană și straină, în special spaniolă și italiană, precum și o interesantă colecție de sculpturi din Africa subsahariană 15 statuete donate Muzeului de poetul Vicente Huidobro. Cu directorul muzeului mi-am etalat cunoștințele "în domeniu", plecând de la picturile rupestre de la Altamira și ajungând la impresioniști, cubiști, foviști... Ca bun "meseriaș", nu s-a lăsat mai prejos, așa că a fost o discuție care mi-a mers "la suflet". Fusese prin Paris, așa că știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
capul ț)iat și cu pielea jilav), așteptând s) fie g)țiț pentru cin). Al)turi, o sal) pentru atleți. Pereții sunt acoperiți cu fotografiile unor b)rbați puternici, cu colanți și piei de leopard. Unii sunt Înf)țișați singuri, etalându-și umerii, coapsele și brațele. Alții sunt Înconjurați de familie, care Îi admir). Nu-mi este foarte clar cum poti, cu asemenea bicepși, s)-i Îmbr)țișezi pe cei dragi. Haltere, greut)ți și dispozitive cu arcuri pentru dezvoltarea pectoralilor
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
noapte, botezând cu numele lui un orb dintr-un roman. Voi evoca de asemenea fluturii din familia Sfinx, turboreactoarele copilăriei mele! Culorile mureau Încet În serile de iunie. Pâlcurile de lilieci Înfloriți, În fața cărora stăteam cu plasa În mână, Își etalau ciorchinii pufoși și cenușii În lumina crepusculară - stafia purpuriului. O lună umedă abia răsărită atârna deasupra aburului unei poieni din apropiere. În multe grădini am stat așa, În anii ce au urmat - În Atena, În Antibes, În Atlanta - dar niciodată
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
acea beznă enervantă, luminai cu lanterna șanțurile strălucitoare și lipicioase din coaja copacului și doi, trei fluturi de noapte, mari, care-i sorbeau dulceața, În timp ce aripile lor nervoase se deschideau pe jumătate ca acelea ale fluturilor de zi, cele inferioare etalându-și incredibila lor mătase stacojie de sub aripile cenușii ca lichenii. „Catocala adultera!“, strigam eu victorios În direcția ferestrelor luminate ale casei, În timp ce alergam spre ele, pentru a-i arăta tatei capturile. 6 Parcul „englezesc“, care despărțea casa noastră de câmpurile
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de răspândită printre noi. Uneori păream că Îi ignorăm așa cum un invadator arogant și foarte prost ignoră o masă de băștinași fără formă și fără chip; dar din când În când, foarte des de fapt, lumea fantomatică În care ne etalam senini suferința noastră, manifesta un fel de convulsie oribilă ca să ne arate cine era robul imaterial și cine era adevăratul stăpân. Dependența noastră fizică totală față de cutare sau cutare nație, care ne acordase cu răceală azil politic, devenea dureros de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Trăia. Piesele mele de șah marca Staunton (un set pe care mi-l dăruise În urmă cu douăzeci de ani fratele tatei, Constantin, naturalizat englez), niște piese masive splendide, din lemn maro sau negru, atingând peste zece centimetri Înălțime, Își etalau strălucitoarele contururi, de parcă ar fi fost conștiente de rolul pe care-l jucau. Din păcate, dacă le examinai de aproape, se vedea că unele piese erau ciobite (după ce călătoriseră În cutia lor prin cincizeci sau șaizeci de locuințe pe care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
trei ani, În acea zi cu puțin vânt, la Berlin (unde, desigur nimeni nu putea evita familiaritatea cu omniprezentul portret al Führer-ului), când noi, tu și cu mine, am stat În fața unui rond de panseluțe palide, ale căror fețe ridicate etalau o pată neagră ca o mustață și ne-am amuzat teribil când eu am sugerat destul de prostește asemănarea lor cu o mulțime de capete de mici Hitleri. În mod similar, pot identifica o grădină Înflorită din Paris drept locul unde
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
tipul „cine știe câștigă”. Nu ar fi nimic rău în asta dacă nu ar duce la vicierea noțiunii de cultură. În închisoare, unde deținuții, profitând de tovărășia unor inși presupuși tobă de carte, căutau să-și „îmbogățească” sau să-și etaleze „bagajul cultural”, mi-am dat în petec nereușind să le enumăr pe toate cele 9 muze și atrăgându-mi pe bună dreptate replica mustrător dezamăgită : „Ah, și eu care auzisem că sunteți un om cult !”. Acolo nu aveai recurs la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
s-au desprins de locul în care s-au format și pe care mulți chiar îl și evocă, cu vădită nostalgie, atunci când li se oferă ocazia. Este sigur însă că soprana Mihaela Grăjdeanu va putea oricând și oriunde să-și etaleze măiestria profesională, fără să urmărească o evadare din perimetrul ieșean (asta nu înseamnă să renunțe la orice oportunitate), ea făcând parte din rândul cântăreților statornici, serioși cu ei înșiși și cu cei din jur. (Flacăra Iașului, 15 martie 2003) BĂRBIERUL
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ale corului, care pot da sugestiv culoarea spațiului în care se petrece acțiunea. Faptul că s-a lucrat simultan la regie cu trei distribuții este un beneficiu pentru interpreți. Când sunt mai mulți pe rol, are fiecare prilejul să-și etaleze potențele artistice și este prezentă emulația. În rolul Leila, cele trei soprane lirice de bază ale instituției (menționate în ordinea apariției succesive în spectacole), Cristina Simionescu-Sandu, pe 7 iunie 2003, Mihaela Grăjdeanu, pe 11 iunie 2003, și Diana Călcâi-Bucur, pe
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
elegant din catifea, pe care îl împrumutasem de la prietena mea, Svetlana. Sandalele cu talpa din plută ortopedică, foarte înalte, mă făceau să par mai înaltă. Părul ușor coafat cădea puțin ondulat pe umeri. Ochelarii de soare îi țineam pe creștet, etalând superioritate și siguranță de sine. La toate acestea se adăuga parfumul franțuzesc pe care îl foloseam doar cu anumite ocazii și la care, în acea zi, nu făcusem economie. Toate acestea făceau ca prezența mea să nu treacă neobservată. Secretara
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
erau două șarete și o sanie. O șaretă cu roți de lemn, cam șubredă și una destul de uzată, cu roți de cauciuc. Erau și doi cai. Cel tânăr și viguros se numea Negru și era armăsar. Mereu în călduri își etala ostentativ bărbăția. Nu suporta femeile. Era calul pe care îl folosea vicele, la șareta cu roți de cauciuc. Se asemănau, atât cât se poate asemăna un viceprimar cu un armăsar. Erau prieteni; calul îl recunoștea după mirosul de țuică și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
s-a rezidit o patrie. În multe case la intrare, pe perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și câți din cei 8 colegi de serviciu și din ceilalți diplomați ai Direcției, inclusiv din cadrele "din conducerea superioară", erau "instituțional" posesori de "ochi albaștri". Cu siguranță că erau, însă majoritatea fiind tineri nu le crescuseră sau nu-și etalau încă "incisivii" profesionali. După intrarea în minister, an de an, șefii m-au blagoslovit, la aprecierile anuale, cu "foarte bine", eram "un tovarăș atent, sârguincios, dovedind interes pentru sarcinile de serviciu, spirit de inițiativa și colaborare..." Primit în Partid în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
post". Nu din motive financiare sau materiale, deși nici acestea nu puteau fi omise în perioada margarinei și a morcovilor la borcan. Pentru cei care au desfășurat o activitate în "exterior", indiferent de domeniu, aceasta era "altceva". Acolo îți puteai etala cel mai bine calitățile, pregătirea, maturitatea profesională. Fiind cinstit cu mine însumi, știind exact ce și cât pot, mă consideram bun pentru orice post! La acestea se adăuga și faptul că vorbeam bine trei limbi străine germana, franceza și engleză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
am așezat în fața televizorului din hol, pentru a vedea ce mai face generalul Pinochet. A doua zi, la ora "9 trecute fix", eram prezent, împreună cu soția, în salonul cel mare al ambasadei, pentru întâlnirea cu colectivul. Deși dimineață, ne-am etalat decent croielile maeștrilor Ardeleanu și Secăleanu, știind că prima impresie este uneori decisivă. După cum am mai spus, și "băieții", și "fetele" erau tineri, colectivul fiind compus din secretar III atașat cultural, secretar III atașat de presă, secretar III atașat comercial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în Belgia pentru muzeu. Adăpostește colecții de sculptură și pictură chiliană și străină, în special spaniolă și italiană, precum și o interesantă colecție de sculpturi din Africa subsahariană 15 statuete donate muzeului de poetul Vicente Huidobro. Cu directorul muzeului mi-am etalat cunoștințele "în domeniu", plecând de la picturile rupestre de la Altamira și ajungând la impresioniști, cubiști, foviști... Ca bun "meseriaș", nu s-a lăsat mai prejos, așa că a fost o discuție care mi-a mers "la suflet". Fusese prin Paris, așa că știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fel ca turist ieșean aflat în Polinezia. Primul caz este mai obișnuit. Plouă, de exemplu, în prima zi. Copiii, ființe fără care nu poate fi concepută o vacanță, înregistrează primii curgerea prea lentă a timpului. Se frământă, încep să-și etaleze fondul necrezut de mare de mofturi, "încasează câteva", indiferent de recomandările care combat agresivitatea față de ființele aflate la vârste mici, și se tot fâțâie, aducând un noroi consistent în casă. Refuză să doarmă după-amiaza, nu știu să joace decât "popa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
echipaj-timonier-artilerist-bucătar marinar-matelot-steward), alternau munca și odihna, contabilizau câștigurile, făceau mici investiții, când se putea, își alegeau iubite și se îmbrăcau în haine eclectice și epatante (fancy clothes 6, cum le numește Cordingly), luate de pe diversele vase capturate pentru a le etala, prin porturi, în zilele de răgaz. Mai trebuie amintit că nu doar regii puteau angaja corsari. Guvernatorii din colonii aveau și ei autoritatea să facă asemenea angajamente, și, adesea, jafurile continuau cu extinderea spre vasele neutre și cu împărțirea clandestină
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]