2,466 matches
-
un banal (chiar dacă „primul”) accident de muncă ? Să fie vorba deci de o tratare realistă a temei, pe baza principiului „Cine muncește se rănește” ? La o primă vedere, s-ar părea că avem de a face cu o simplă poveste etiologică : „El [Noe] s-a tăiat la deget pe când lucra corabia și, curgând jos sânge, s-a făcut călinul” (23, p. 19). O legendă deci menită să fixeze într-un timp mitic apariția și să justifice existența unui umil arbust de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
39). Mircea Eliade a demonstrat paralelismul dintre acest tip de legende și mituri cosmogonice în care întregul cosmos ia naștere din trupul sacrificat al unei ființe primordiale (66). Totuși, la o privire mai atentă, se pare că partea a doua (etiologică) a motivului din legenda românească pare a fi subsidiară și târzie. Motivul inițial și principal era, probabil, cel al rănirii lui Noe, dar, pierzându-i-se semnificația autentică, i-a fost ulterior anexat motivul creșterii călinului din sângele picurat pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
subsidiară și târzie. Motivul inițial și principal era, probabil, cel al rănirii lui Noe, dar, pierzându-i-se semnificația autentică, i-a fost ulterior anexat motivul creșterii călinului din sângele picurat pe pământ. Dar dacă nu avea inițial un rost etiologic, ce altă semnificație putea să aibă motivul epic al rănirii meșterului ? Să fie vorba de o reminiscență atrofiată a „jertfei de sânge” pe care o cere construcția ? Sau de o pedeapsă pe care o ispășește meșterul pentru că a încălcat unele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Noe [...] a făcut o toacă de paltin [...] și a început a toca ; și de ce toca, de aceea se strângeau lemnele de pe unde le risipise Sarsailă” (8, p. 130). Printre altele, legenda românească a potopului are, referitor la toacă, un caracter etiologic. Acesta apare în mod explicit atât în cea mai veche atestare documentară a legendei (1674), dato- rată arhiepiscopului Marcus Bandinus : „în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe, au luat [românii] obiceiul de a bate scân- dura [= toaca] înainte de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trimitere la funcția creștin-ortodoxă a toacei de paltin. Remarc cât de importantă este această funcție a palti nului, odată ce există două legende care o stabilesc. Atât legenda Sfântului Sisinie, cât și cea a potopului au referitor la paltin un caracter etiologic. Ambele legende „explică”, „motivează” și „stabi lesc” funcțiile magico- -religioase ale paltinului, legându-le (în moduri diferite) originile de evenimente, personaje și timpuri mitice. Acest aspect a fost sesizat încă de Simeon Florea Marian, în corpusul său inedit de Botanică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
neconcordanțe (chiar dacă acestea sunt justificabile sau parțiale) : 1. Spre deosebire de legenda Sfântului Sisinie, în cântecele funerare nu apare motivul „blestemarea/binecuvântarea copacilor” (bradul este amenințat cu tăierea, dar nu bleste- mat). Această neconcordanță ar putea fi justificată de caracte- rul pregnant etiologic al legendei Sfântului Sisinie, caracter care a contaminat probabil și „poveștile” copacilor. În producțiile folclorice neetiologice (cum este bocetul sau descântecul) acest motiv nu apare. Mai mult decât atât, de regulă, în „descântecele de Samcă (Avestiță)” nu este atestat deloc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rolul șolomonarului în declanșarea furtunilor și a grindinei este minor. El nu participă la facerea ei (lucru care ține de puterea și menirea balaurului), ci doar la dirijarea ei. Astfel, prezența lui în «mitologia» furtunii pare a fi una strict etiologică” (4, p. 135). Nu cred că problema se poate pune nici într-un fel, nici în celălalt. Este ca și cum am pune în discuție, de pildă, cine este mai important, Vtra, balaurul vedic ce zăgăzuiește apele cerești, sau Indra, zeul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vița-de-vie este considerată „Iarba Dracului”. Mai mult decât atât, legendele originii celor două plante sunt foarte asemănătoare. Atât tutunul, cât și vița-de-vie au răsărit dintr-un pârț tras de Diavol într-o groapă acoperită apoi cu pământ. În alte legende etiologice, vinul este o coproducție divino-demonică. Fiind făcut de Dumnezeu, vinul era bun, dulce și nealcoolic (mustul), dar și-a băgat Dracul coada „și de atunci oamenii se îmbată” (94). Este o tipică rezolvare dualistă (bogomilică) a situației. Sunt deci de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că Iuda și-a pus capăt zilelor îngrozit de condamnarea lui Isus și scârbit de faptul că fusese, la rându-i, trădat. Cât privește „țarina” dobândită cu cei treizeci de arginți, cred că avem de-a face cu o explicație etiologică retroactivă. Matei spune că arhiereii au cumpărat terenul, numindu-l „țarina sângelui”; Luca, dimpotrivă, afirmă că Iuda însuși l-a dobândit înainte de „a crăpa” și că din cauza morții sale „toxice” locul a fost botezat ca atare. Elementul comun este numele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Medicină din Paris, că "diferitele forme de holeră, numită asiatică, europeană, epidemică, sporadică, fie la adult, copil, bărbat sau femeie, sunt varietăți aparținând la una și aceeași specie nosologică"5. Cercetările din 1883-1884 ale lui Robert Koch privitoare la agentul etiologic al holerei asiatice, reprezentat de Vibrio cholerae, un bacil în formă de virgulă, aveau să întărească însă convingerea în specificitatea bine conturată a unei cotropitoare afecțiuni epidemice, care nu trebuia nicidecum confundată cu mult mai puțin agresiva "holeră" despre care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
epidemiile izbucnind mai ales vara și toamna), electricitatea atmosferică și cantitatea de ozon din aer13. Este însă evident că lista întocmită de doctorandul bucureștean se referă numai la factorii capabili să influențeze ivirea și desfășurarea epidemiilor, iar nu la substratul etiologic al holerei. Omologarea în 1884 a vibrionului ca agent cauzal al acestei atât de temute boli infecțioase a permis stabilirea unei distincții hotărâte între cauzele determinante și cauzele "ajutătoare" ale declanșării epidemiilor. Dar a trebuit să mai treacă o vreme
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
după punerea în evidență de către Robert Koch a bacilului virgulă, printre sceptici figura și un român, doctorul Constantin Georgescu, care, într-un memoriu prezentat la concursul de medic de regiment clasa I, se întreba dacă vibrionul este cu adevărat agentul etiologic al holerei sau numai un produs de descompunere a substanței vii: D. Koch nu spune nimic dacă bacilul D-sale este cauza sau efectul holerei"14. 3. Primele pandemii holerice Există unele indicii că holera, denumită în secolul al XIX
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vibrionilor. Asemenea observații tind să impună convingerea că apariția infecției holerice primare la om este un soi de "incident biologic", neobligatoriu pentru derularea ciclului vital al vibrionului. Cu alte cuvinte, omul ar constitui doar "un rezervor secundar temporar" al agentului etiologic al holerei. Pe de altă parte, s-a pus în evidență eventualitatea ivirii unui "stadiu de hibernare" în dezvoltarea vibrionului, care, în condiții vitrege de existență, își reduce dimensiunile de 15-30 de ori, transformîndu-se într-un "coc" minuscul, cu metabolismul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
corelare a tuturor simptomelor semnificative. România este un pacient imaginar care suferă de o boală reală. Or, din acest punct de vedere, cartea confirmă boala imaginară, oferă o listă selectivă de simptome ale bolii reale, dar nu și un diagnostic etiologic. în fine : de ce este România altfel ? Dar ce înseamnă „altfel” ? Altfel față de Occident, ni se sugerează. Altfel comparativ cu Europa, că doar n-o să ne comparăm cu Bulgaria, pricepe publicul. Dar atunci, din două una : ori avem de a face
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
într-un sistem informatic. Așadar, accesul ilegal în sistemul informatic se face, de regulă, în scopul săvârșirii uneia sau mai multora dintre infracțiunile prevăzute de Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, situație care justifică reținerea unui concurs cu conexitate etiologică în care accesul ilegal reprezintă mijlocul prin care se realizează scopul și anume efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. 4. Puncte de vedere solicitate conform art. 414^4 din Codul de procedură penală Au fost solicitate și transmise puncte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
a datelor înscrise pe card. ... c) După ce se clonează un card și prin intermediul acestuia se accesează bancomatul, chiar fără a se efectua nicio operațiune bancară, se săvârșește infracțiunea prevăzută de art. 42 din Legea nr. 161/2003 , aflată în concurs etiologic cu infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 . ... d) Nu se poate reține infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 , constând în fabricarea ori deținerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
Abia după ce cu ajutorul datelor captate prin skimming se clonează un card și prin intermediul acestuia se accesează bancomatul, chiar fără a se efectua nicio operațiune bancară, se săvârșește infracțiunea prevăzută de art. 42 din Legea nr. 161/2003 , aflată în concurs etiologic cu infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 . Nu se poate reține infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 , constând în fabricarea ori deținerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
în urma acelei expediții împotriva tătarilor a regelui Ludovic, din 1343 sau 1345, sprijinită și de Sf. rege Ladislau I (1077-1095), care, cf. legendei, a ieșit din mormânt în ajutorul oastei creștine". Tradiția întemeierii, spune el, "caută să explice, în mod etiologic, originea romană și credința ortodoxă a românilor". Pentru a explica numele, limba și credința, "s-a inventat narațiunea despre frații Roman și Vlahata, ca străbuni omonimi ai românilor și vlachilor". Întreaga povestire din introducere, conchide el, nu este decât un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
romană și credința ortodoxă a românilor". Pentru a explica numele, limba și credința, "s-a inventat narațiunea despre frații Roman și Vlahata, ca străbuni omonimi ai românilor și vlachilor". Întreaga povestire din introducere, conchide el, nu este decât un "mit etiologic" în care "pravoslavnicii frați Roman și Vlahata" înfățișează pe "eroii eponimi ai românilor ortodocși, numiți și vlachi". În alt izvor al literaturii medievale, epopeea germană Niebelungenlied (începutul secolului al XIII-lea), întâlnim un alt erou eponim: "ducele (herzoge) Ramunc din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un nume de om (persoană) și anume principele Roman Mâstislavici al Volhiniei, ajuns, în 1199, principe al Haliciului sau Galiției, un suveran energic și războinic, cunoscut în epocă, aflat chiar în vecinătatea Moldovei. Gh. Brătianu se întreba: ducele Ramunc, mit etiologic sau figură istorică? El menționează că poate fi o referire (aluzie) la "partea de miazănoapte a Moldovei" și după "ambianța istorică" din jurul "ducelui Ramunc" și a "valahilor", înclină spre opinia lui Iorga despre o figură istorică reală. Istoricul (Gh. Brătianu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să-și controleze anxietatea, descoperim că nevoia de a recurge la astfel de comportamente este mai puțin pregnantă și nu mai reprezintă un pericol. În concluzie, asocierea dintre tulburările de personalitate și cele anxioase nu pare să aibă o relevanță etiologică. Ba mai mult, cu un tratament adecvat, este mai puțin importantă din punct de vedere terapeutic decît s-ar putea crede. Pașii care trebuie urmați de indivizii care prezintă comorbiditate cu tulburările de personalitate vor fi detaliați în Ghidul practic
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se poate declanșa mai ușor în cazul indivizilor care suferă de tulburări anxioase, eșecul de a identifica în mod clar un substrat biologic unic pentru atacurile de panică a fost dovada faptului că atenția s-a deplasat asupra căutării factorilor etiologici care determină un pacient cu anxietate ridicată (ca trăsătură de personalitate) să dezvolte tulburare de panică și agorafobie, mai curînd decît o altă tulburare anxioasă. Unele dintre principalele preocupări au fost examinarea proceselor cognitive în cazul pacienților anxioși și studierea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Interesant este faptul că Starcevic și Bogojevic (1997) au descoperit că fobia legată de moarte reprezintă cea mai apropiată fobie specifică ce precedă declanșarea tulburării de panică și agorafobiei, ceea ce sugerează că activarea acestor temeri poate avea o oarecare însemnătate etiologică în dezvoltarea panicii. Una dintre complicațiile ce trebuie avute în vedere este apariția unei tulburări de personalitate. Pacienții cu tulburări de panică prezintă un grad ridicat de risc (în comparație cu populația), putînd dezvolta și o tulburare de personalitate care să se
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
vezi Spiegel și Bruce, 1997). Așadar, cel mai îndreptățit punct de vedere este acela că trebuie să așteptăm rezultatele cercetărilor înainte de a recomanda combinarea benzodiazepinelor cu TCC în practica medicală. Rezumat Tratamentul tulburării de panică însoțite de agorafobie corespunde modelelor etiologice discutate. Un pachet complet de tratament nemedicamentos implică metode de control al atacurilor de panică (de exemplu, instruirea pacientului cu informații despre anxietate, controlul respirației, exerciții de provocare a panicii), precum și reducerea evitării agorafobice și a semnificațiilor tragice (prin expunere
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
iar SPAI are, de asemenea, un grad ridicat de specificitate în deosebirea fobiei sociale de alte tulburări anxioase (Cox et al., 1998; Peters, 2000). Toate instrumentele noi par să fie sensibile la schimbarea tratamentului (Ries et al., 1998). Etiologia Teoriile etiologice ale fobiei sociale care au fost propuse cuprind domenii genetice/biologice, de mediu și cognitiv-comportamentale. Pînă în prezent, cercetările sugerează factori ereditari, care includ o vulnerabilitate generală la tulburările anxioase (Andrews et al., 1990a; Kendler et al., 1992a; Manuzza et
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]