3,476 matches
-
învățare și a sarcinilor de lucru; aceeași sarcină se exersează pe conținuturi și materiale diferite, cu reguli noi de joc, în alte situații de instruire; regulile și elementele de joc modifică succesiunea acțiunilor, ritmul de lucru al elevilor; stimulează și exersează limbajul în direcția urmărită prin obiectivul operațional, dar și aspecte comportamentale prin regulile de joc; în cadrul aceluiași joc, repetarea răspunsurilor, în scopul obținerii performanțelor și reproducerea unui model de limbaj adaptat conținutului pot fi reguli de joc. Ca formă de
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
Prin intermediul jocului, copiii își îmbogățesc experiența cognitivă, învață să manifeste o anumită atitudine față de ceea ce întâlnește, își educă voința și pe această bază își conturează profilul personalității lui. În activitatea de fiecare zi a copilului, jocul ocupă locul preferat. Jocul exersează atât mușchii, cât și procesele intelectuale. El educă stăpânirea de sine și sentimentele. Jocul obligă la aprecierea atitudinii altora dar și a lor personală. Elevul se familiarizează cu lumea valorilor. El este introdus în grup social, ia contact cu alți
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
și poziții față de poartă, mărind dificultatea execuției prin folosirea aparatelor ajutătoare și prin prezența adversarilor semiactivi sau activi, sau În cadrul unor complexe cu conținut tactic, cum ar fi Încrucișările, blocajele, paravanele, etc. Indicații metodice * În procesul instructiv educativ, profesorul poate exersa cu elevii (jucătorii), procedeele tehnice de aruncare la poartă, atât sub forma lor izolată (la Începutul perioadei de Învățare), cât și sub forma unor complexe de exerciții, a căror finalizare constă din cel mai corespunzător procedeu tehnic de aruncare la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingii de către cei cinci atacanți (fig. nr. 77). Ex. 2. Deplasări sincronizate a doi apărători, În timp ce atacanții execută suveică simplă, cu dribling multiplu, În fața porții (fig. nr. 78). Ex. 3. Deplasări sincronizate ale celor doi apărători (exercițiul 2) pot fi exersate și atunci când interii realizează Încrucișări simple cu dribling. Ex. 4. Deplasări laterale Între două jaloane, efectuate de un grup de trei apărători, care urmăresc mingea pasată de trei atacanți (fig. nr. 79). Ex. 5. Un apărător se deplasează În poziție
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
intrării În blocare, iar respingerea mingii trebuie să fie orientată către partener. Ex. 4. Jucătorii sunt plasați pe un șir, pe mijlocul terenului, la distanța de 11-13 m, iar un apărător se află la nivelul semicercului de 6 m: se exersează blocarea aruncărilor la poartă (fig. nr. 82). Obs.: aruncările la poartă se execută În felul următor: un jucător la stânga, altul la dreapta, iar Înălțimea la care se aruncă va fi indicată de profesor; se va atrage atenția asupra poziției brațelor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aruncările de la 7m sau de la colț, pentru a urmări și a intra În posesia mingii, plasamentul și prim-planul au o mare importanță. Atât urmărirea mingilor (tactica individuală În apărare), cât și recuperarea acestora (tactica individuală În atac) se pot exersa În cadrul exercițiilor specifice fazelor de atac și de apărare, pe care le-am prezentat În cele două semestre. Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea marcajului și a demarcajului Unul din atributele jocului modern În apărare este legat de inițiativa, care presupune
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de exemplu, un vârf de contraatac este În situația de a nu mai putea finaliza datorită replierii apărătorilor, el trebuie să colaboreze cu jucătorii din “valul 2”, oferind astfel Încă o posibilitate de finalizare pentru ceilalți jucători. Acest lucru trebuie exersat În lecții. Sarcinile jucătorilor din “valul 2” În desfășurarea contraatacului susținut Dacă portarul nu poate lansa direct vârful de contraatac, el nu trebuie să irosească timp, ci să Încerce să repună mingea În joc cu un jucător din valul 2
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lor și cu alte procedee ale mișcării În teren. Ex. 2. Deplasări laterale prin mișcare de translație urmărind mingea pasată Între atacanții dispuși În potcoavă. Ex. 3. Jucătorii sunt dispuși În zona centrală, pe perechi: inter centru și apărători. Se exersează atacarea adversarului cu minge și retragerea la semicerc, deci colaborarea Între doi apărători aflați În zone Învecinate (fig. nr. 171). Ex. 4. Jucătorii sunt plasați În atac pe posturile: interi și pivot, cu apărători (centru și intermediari). Atacanții pasează Între
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
primi altăceva decât un gând (un impuls) identic. în ceea ce ne înveșmântăm, așa vom acționa. Deschizând porțile împărăției horror, vom fi învăluiți în moartea propriei conștiințe. Să reținem: „Lumea este o carte de semne” (Mircea Vulcănescu). Acelea pe care vom exersa a le contura vizual, iar și iar, acelea ne vor pecetlui destinul, într-un veșmânt hidos al mutilării. Aceasta ar putea constitui și esența gândirii lui Vlad Zografi, având ca motivații de dezbatere, strict, textul dramatic. rltimul eseu ne plasează
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
care Îl va conduce la Înțelegere). Avantajele Învățării active sunt: Se poate obține feedback asupra măsurii În care elevii Înțeleg materialul și pot corecta aspectele Înțelese greșit. Elevii Își dezvoltă propriile aptitudini de gândire și de Înțelegere propriuzisă a temei, exersând În același timp și aptitudinile care le vor fi verificate. Sporește participarea activă, constructivă a elevilor Lecțiile vor avea un impact mai puternic și vor fi mult mai interesante III. INTEGRAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDARE ȘI ÎNVĂȚARE În anii
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
țină cont de normarea În concordanță cu nivelul general finalității sistemului școlar În fiecare etapă a dezvoltării acestuia. V. DOBÂNDIREA CAPACITĂȚILOR V.1. Definiția capacității Capacitatea este putința, aptitudinea de a face ceva și este o activitate ce poate fi exersată. A identifica, a compara, a memora, a analiza, a sintetiza, a clasifica, a ierarhiza, a abstractiza, a observa; toate acestea reprezintă capacități. Termenii „aptitudine” și „abilitate” sunt termeni apropiați aceluia de „capacitate”. Plilipe Meirieu dă o definiție interesantă a capacității
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
sinonim pentru „savoir-faire”. Nici o capacitate nu există În stare pură și orice capacitate nu se manifestă decât prin utilizarea conținuturilor”. O capacitate se manifestă doar atunci când se aplică la conținuturi, dar, În același timp, capacitatea de a analiză, poate fi exersată pe o infinitate de conținuturi: o carte, o listă de materiale necesare unui experiment, un text științific, o problemă, un proiect, etc. Un număr mare de capacități dezvoltate În Învățământ sunt cele cognitive, dar nu trebuie uitate capacitățile psihomotrice și
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
rapiditate, ajungând să cuprindă o parte din intuiție, așa cum se Întâmplă, de exemplu, În cazul unui etnolog. Această evoluție poate fi reprezentată pe o axă a timpului (Figura 1). O capacitate poate fi dezvoltată În diferite moduri: - ea poate fi exersată mai rapid; - ea poate fi exersată mai precis; - ea poate fi exersată mai sigur; - ea poate fi exersată mult mai spontan (ea este mai aproape de un savoir-être În sensul dat de De Ketele ). Dezvoltarea capacităților se datorează În esență aplicării
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
din intuiție, așa cum se Întâmplă, de exemplu, În cazul unui etnolog. Această evoluție poate fi reprezentată pe o axă a timpului (Figura 1). O capacitate poate fi dezvoltată În diferite moduri: - ea poate fi exersată mai rapid; - ea poate fi exersată mai precis; - ea poate fi exersată mai sigur; - ea poate fi exersată mult mai spontan (ea este mai aproape de un savoir-être În sensul dat de De Ketele ). Dezvoltarea capacităților se datorează În esență aplicării lor la o varietate mai mare
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
exemplu, În cazul unui etnolog. Această evoluție poate fi reprezentată pe o axă a timpului (Figura 1). O capacitate poate fi dezvoltată În diferite moduri: - ea poate fi exersată mai rapid; - ea poate fi exersată mai precis; - ea poate fi exersată mai sigur; - ea poate fi exersată mult mai spontan (ea este mai aproape de un savoir-être În sensul dat de De Ketele ). Dezvoltarea capacităților se datorează În esență aplicării lor la o varietate mai mare de conținuturi. O capacitate poate fi
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
evoluție poate fi reprezentată pe o axă a timpului (Figura 1). O capacitate poate fi dezvoltată În diferite moduri: - ea poate fi exersată mai rapid; - ea poate fi exersată mai precis; - ea poate fi exersată mai sigur; - ea poate fi exersată mult mai spontan (ea este mai aproape de un savoir-être În sensul dat de De Ketele ). Dezvoltarea capacităților se datorează În esență aplicării lor la o varietate mai mare de conținuturi. O capacitate poate fi mai mult sau mai puțin prezentă
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
varietatea acestora este limitată și se situează În interiorul unui ansamblu de situații. Important pentru profesor este să aleagă un ansamblu de situații ușor de identificat, cu ajutorul câtorva parametri. Dacă ar exista numai o singură situație În care fiecare să-și exerseze competența, atunci această exersare ar constitui pur și simplu o reproducere. Din contră, definirea unei competențe printr-un spectru larg de situații nu ar permite evidențierea competenței cuiva Într-un anumit moment. Exemple de competență: 1. „Rezolvarea unei situații problemă
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
clar: dacă ne pronunțăm pentru evaluarea elevului În termenii formării de competențe, situația de evaluare este de același tip ca și situația de integrare. Cu alte cuvinte, ea ar trebui să constituie imaginea fidelă a situației În care elevul Își exersează competența. La unele cursuri, situația de studiere a integrării este confundată cu situația de evaluare. Acestea sunt cursurile la finele cărora elevului i se cere să realizeze o lucrare proprie, care i-ar mobiliza toate cunoștințele, priceperile și deprinderile, prin intermediul
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
ortograme le analizăm fonetic și ortografic, le pronunțăm până la desemnarea cuvintelor componente și le scriem cu elevii, îndrumându-i și corectându-i mereu. (Este eficientă dictarea zilnică, de 5-6 minute, care să includă și ortogramele învățate, pentru ca școlarii să-și exerseze priceperile de scriere corectă a acestor grupuri de cuvinte). În manualul clasei a II -a, aproape în fiecare text, elevii vor întâlni ortograme; acestea le explicăm tot pe bază practic-intuitivă, la nivelul capacităților lor perceptive și exersăm scrierea acestora, cu
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
școlarii să-și exerseze priceperile de scriere corectă a acestor grupuri de cuvinte). În manualul clasei a II -a, aproape în fiecare text, elevii vor întâlni ortograme; acestea le explicăm tot pe bază practic-intuitivă, la nivelul capacităților lor perceptive și exersăm scrierea acestora, cu motivațiile necesare. Pentru a preveni formarea unor deprinderi greșite, este bine să-i obișnuim pe copii să întrebe cum se scrie corect, în anumite situații, îndeosebi în momentele când lucrează independent. Deoarece în clasa a II-a
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
din partea copiilor ăși nu e vorba doar de a veni și a se informa asupra notelor și disciplinei și a-i aplica copilului o pedeapsă acasă, ci de participarea la activitățile educative concrete). Comportamentele sociale dezirabile ăacceptate de societate) sunt exersate în școală în mod sistematic, sunt dezbătute și eventual schimbate, uneori forțat, după norme universal valabile. Poate determina copilul să aibă comportament dual, acasă față de școală, dacă familia nu împărtășește sau nu cunoaște valorile și comportamentele promovate de școală. (Pot
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
noștrii! Cum putem să ne ameliorăm nivelul de inteligență Să ne întrebăm mai întâi ce tip de inteligență dorim să ne dezvoltăm. Apoi, pentru a o ameliora, este necesar: să devină pentru noi o mare prioritate; să avem motivație; să exersăm cu regularitate; să dispunem de resurse de bună calitate, adică de profesori buni și de materiale bune. VI. STADIILE DE DEZVOLTARE ALE COPILULUI PROCESUL DE AUTOCUNOAȘTERE AL COPILULUI “Întotdeauna am căutat în jurul meu tărie și încredere și mereu le găseam
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
ăscenarii, povestiri cu tâlc, etc.) pentru a transmite copilului modele de comportament dezirabil. Nu acceptați mai puțin, manifestați explicit dezacordul dumneavoastră atunci când încalcă regulile. 2. Stabiliți planuri în vederea sprijinirii comportamentului dezirabil: Încercați să sprijiniți copiii în activitățile care îi pasionează. Exersați împreună cu ei comportamentele de bază din diferite situații ăacasă, la școală, în societate etc.). Formulați așteptări adecvate vârstei copiilor. Anticipați eventualele probleme de disciplină în scopul prevenirii lor. Oferiți recompense copiilor care adoptă coportamente dezirabile Utilizați umorul și ironia ăcu
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
și adaptare mai rapidă la cerințele școlii și ale societății). Pentru copil timpul liber are mai multe semnificații: Este o activitate plăcută petrecută în afara interdicțiilor părintești și cu parteneri pe care el și-i alege; Este șansa lui de a exersa comportamentele învățate și de a le explora limitele ăcât are voie să facă și cât nu are voie în funcție de alte restricții decât cele ale familiei); Cunoaște alți copii ăadulți chiar) și alte modele de comportament ăprin jocurile în care se
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
de creativitate. De aici rezultă faptul că orice copil trebuie să beneficieze de mijloace generale și speciale de stimulare a creativității. Educația creativității presupune un moment inițial, și anume autoeducația ei, adică efortul și motivația fiecărei persoane de a-și exersa și dezvolta deschiderea față de tot ceea ce înseamnă comportament creator. Metode destinate personalității creatoare În acest caz, acțiunea de educație a creativității urmărește nu doar exersarea subsistemelor psihologice implicate, ci și personalitatea ca rezultantă integrativă și armonioasă a lor. Dintre cele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]