3,283 matches
-
Renașterea, numeroase forme de exprimare în artele cu caracter naturalist 299. Despre aceleași două modalități amintea și cunoscutul filosof Frithjof Schuon. Referindu-se la posibilitățile de redare a Fecioarei în arta creștină, Schuon afirma că artistul trebuie să aleagă între expresivitatea absolutei asemănări fizice, care ar fi de fapt imposibilă și ilegitimă în lipsa contactului direct cu modelul singura astfel de reprezentare, despre care se crede că ar fi fost realizată direct după trăsăturile Preacuratei, fiind cea a Sfântului Evanghelist Luca -, respectiv
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
spirituale a căror potență, neelucidată total nici până în zilele noastre, se lasă descoperită în continuare. Situate încă în "faza artei fără artiști"334, puritatea și valoarea simbolică a acestor opere trebuie luate în considerare cu atât mai mult cu cât, expresivitatea lor stilistică poate fi asemănată în anumite privințe, după cum au argumentat diverși autori, chiar și realizărilor artei moderne. Când ne referim la desenele și picturile rupestre, la statuetele și fragmentele de vase sau de arme rudimentare, la sanctuarele, sau chiar
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ale educației fizice nu contează forma de execuție, ci performanța, în gimnastică contează, alături de performanță, și estetica motrică și corporală (în toate mișcările se păstrează o anumită ținută a corpului și segmentelor sale, și anume: vârfuri, genunchi întinși, spate drept, expresivitate etc.). II.3 RAMURILE GIMNASTICII Popularizarea gimnasticii în întreaga lume civilizată și dezvoltarea ei, mai ales în secolul XX, au făcut posibilă diferențierea în cadrul acestei discipline a mai multor ramuri, diferențiate prin obiectivele urmărite și aparatele folosite, în vederea realizării aceluiași
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
Copil fiind, inventasem un plan genial de salvare a lumii. Dar m-am luat cu joaca... Insomnia și nevroza sunt poate singurele boli ... creative. Nu poți deveni critic mare, devorând doar scriitori minori. Nu-i poți pretinde unui birjar și expresivitate în limbaj și delicatețe. Căutăm Paradisul în vicii. Uneori, nesimțiții trec drept olimpieni. Vrem să fim cât mai longevivi. Poate așa vom găsi sensul vieții. Perseverența nu poate ajuta porcul să zboare. Și nici pe grafoman să devină scriitor. Plombat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
avem poeme. Marele scriitor devine treptat un foarte mic cititor. Ce scriu postmodernii e tot mămăligă, dar făcută în tavă de cozonaci. Poezia actuală a devenit un soi de logaritm cu ușoare evaziuni estetice. Ticăloșia are vigoare în viață și expresivitate în artă. Artei și religiei îi revin nemărginirile din noi. Majoritatea polemicilor pe teme de artă se încheie cu răsturnarea șiștarului. Critica știe să presare puțină cenușă peste opiniile prea laudative. Există scriitori care nu - și descoperă aura artistică nici
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
vedere lingvistic, termenul corupție exprimă efectiv ceva grav și complex, pentru noi oamenii. Fără să îngreunăm analiza (ne referim la diferite dicționare pe care le poate consulta cititorul), etimologia ne oferă două înțelesuri principale și unul secundar, dar de o expresivitate puternică. 1. Întregul dezintegrat Înainte de toate considerăm faptul că prin cuvântul corupție înțelegem în principal acțiunea de a sfărâma, a distruge, a frânge în atâtea părți ceva ce de la sine este făcut pentru a fi păstrat integru, unit, întreg. A
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
într-un fel, prin aceasta) s-au dovedit stele de primă mărime pe cerul culturii europene: Tzara, Ionesco, Cioran. Dar foarte mulți alții - câțiva în mod sigur mai valoroși - au rămas încîlciți în capcana dulce a unei limbi cu o expresivitate infinită, dar tocmai de aceea intraductibilă: Urmuz, Arghezi, Blaga, niște simpli necunoscuți. Cu tot respectul pentru ei, nu vreau să le împărtășesc soarta. Nu vreau nici să devin "romînul de serviciu", invitat stereotip să-și reprezinte țara la colocvii și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
2.2. Terminologie și limbaj divinatoriu / 188 13.2.2.1. Termeni operatori / 188 13.2.2.2. Termeni psihologici / 189 13.2.2.3. Termeni de comunicare / 190 13.2.2.4. Termeni imperativi / 190 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate / 190 13.2.3.1. Familiaritatea / 191 13.2.3.2. Stereotipia / 192 13.2.3.3. Polisemia / 192 13.2.3.4. Prezența unor imagini arhetipale / 193 Capitolul 14. Simbol și simbolism social în demersul divinatoriu / 195
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
încerci etc. Astfel de expresii și cuvinte ascund o atitudine activă în fața vieții. Destinul nu este perceput ca un dat implacabil, ci ca o luptă în care multe pot depinde de voința, credința și priceperea umană. 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate Lucrurile stau similar și în cazul retoricii. Înainte de a face obiectul de studiu al specialiștilor, retorica a avut o formă populară înrădăcinată în ocultism. Hermes Trismesgistul, Jakob Böhme și mulți alții s-au ocupat de importanța retoricii în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sportivă Această ramură este specifică numai femeilor. Probele de concurs, desfășurate cu obiectele portative, sunt: individual și ansamblu, exercițiile fiind impuse sau liber alese. Caracteristica esențială a acestei ramuri este efectuarea mișcărilor pe fond muzical, ceea ce le conferă ritm, armonie, expresivitate și coordonare perfectă. Elemente de conținut ale gimnasticii ritmice sportive sunt (Luca, 1993, p. 26): a. exerciții de tehnică corporală: exerciții cu caracter pregătitor: de front, de dezvoltare generală, exerciții aplicative; exerciții de bază: mers, alergare, sărituri, exerciții de echilibru
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
al gimnasticii, atât pentru alte ramuri sportive, cât și pentru viață în general. 4. Comparativ cu alte forme de practicare a exercițiilor fizice, în gimnastică o mare importanță o deține forma mișcărilor, în sensul că este solicitată efectuarea acțiunilor cu expresivitate, grație, ținută. Tot din punctul de vedere al formei, constatăm în gimnastică prezența unor forme ale mișcărilor create special în scopuri pedagogice, menite să contribuie la influențarea diferențiată a organismului, creșterea treptată a gradului de dificultate, adaptarea la unele necesități
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
planul structurii spațio temporale, cât și pe planul structurii schemei corporale, perioadă în care un rol important îl are educația psihomotrică, care trebuie să pregătească copilul să pășească într un univers necunoscut. De altfel, prin reacțiile sale gestice și mimice expresivitatea corpului traduce experiențele emoționale și afective, conștiente sau incoștiente. În procesul de structurare persuasivă, de convingere, perceperea elementelor spațiului precede perceperea propriului corp. Copilul, înainte de 3 ani nu are în ceea ce privește corpul său decât o experiență globală. Cu timpul, începe să
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
adulți, care par să aibă pe plan global o dezvoltare psihomotrică normală, sunt foarte slabi pe planul percepției temporale. De aceea, a putea evita aceste insuficiențe, munca în jurul celor 6 ani este fundamentală și se face pe două direcții: Favorizarea expresivității ritmice corporale spontane și posibilitatea de a le sincroniza cu suporturi sonore adaptate. 2.1.6. Educarea percepției auditive, în special a structurilor ritmice Această muncă a percepției temporale va avea drept consecință dezvoltarea memoriei imediate, care are rol foarte
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
contradicție În termeni: reale sînt lucrurile, imaginile sînt cel mult o dublură a lor existentă În capul nostru (și țin deci de imaginar). Imaginile sînt fără doar și poate secunde, ireale, subiective, iar cele artistice de-a dreptul infidele realului. Expresivitatea ultimelor ține să fie fidelă nu obiectului ci emoției, aspirației, perspectivei umane cărora le sacrifică exactitatea reproducerii. De fapt, haiku-ul ne focalizează simțurile asupra unui obiectiv bine delimitat din realitate În intenția de a-l percepe cît mai concret
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vieți. Cunoașterea unui număr mare de cuvinte și a formelor gramaticale nu este suficientă. Elevul trebuie să știe să-și exteriorizeze gândirea proprie, să înțeleagă și să se facă înțeles cu ajutorul cuvintelor. Funcția socială a limbii impune claritate, precizie, conciziune, expresivitate, corectitudine. Cine vorbește, vrea să fie înțeles, cine ascultă, vrea să înțeleagă. Vorbim nu numai pentru a ne comunica gândurile, ci și pentru a produce un anumit efect: a convinge, a impresiona, a determina la acțiune. A-ți cunoaște limba
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
literară, când aceasta capătă aspect scris. Eminescu numea limba măsurariul civilizațiunii unui popor, într-adevăr, în limbă se reflectă toate realizările materiale și spirituale ale unei comunități, definită ca atare prin limba sa specifică. Interesul pentru limbaj și pentru resursele expresivității trebuie susținut în toate mediile vieții noastre politice și culturale. Cunoașterea și cultivarea limbii constituie un instrument primordial al formării intelectuale, un instrument de fortificare și de creștere a inteligenței, ceea ce reprezintă țelul suprem al școlii de toate gradele. Limba
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
fac din el un autor care comunică, dar mai ales se comunică. Pentru Arghezi, actul publicistic este totodată și unul literar, autorul scriind gazetărie ca și cum ar scrie literatură. Ceea ce omologhează textul jurnalistic în spațiul literar sunt ludicul (arta ca joc), expresivitatea și caracterul ficțional. Doar aceste texte scapă de "apăsarea timpului", cum ar spune G. Călinescu, și se așază cuminți într-o istorie a literaturii publicistice. Întâlnirea cu un autor ca Tudor Arghezi nu pare să fie deloc întâmplătoare. Opera publicistică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
comunicare cu opera argheziană, un nou cod de lectură pentru cel ce ne-a dat canonul pamfletului polemic. Mai mult, printr-o cercetare cu adevărat performantă, sunt (de)construite, într-un mod elevat, un tipar discursiv aparte, o logică a expresivității textuale, după cum sunt formulate căile unei comunicări maximale specifice gazetăriei pamfletare. Toate acestea sunt articulate de Minodora Sălcudean în economia unui ceremonial de seducție și a unor mecanisme de persuasiune, ambele omologate sub sigla inconfundabilă a unei strategii discursive pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și de a demonstra că poate fi citită și savurată ca literatură autentică nu doar de specialiști, ci îndeosebi de cei preocupați să redescopere scriitura din perioada interbelică întocmai ca pe un spectacol literar al disputelor de idei, în care expresivitatea discursului și strategiile argumentative au câștig de cauză. Invocând câteva "premise pentru un nou Arghezi", criticul Ion Simuț sesiza un aspect care poate schimba radical perspectiva interpretării, și anume că "poezia argheziană are o structură ironică generatoare, o structură de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
contiguitatea indefinită a altor discursuri"3. Pentru că orientări moderne precum poetica sau semiotica narativă au ignorat studiul așa-numitei "literaturi de idei", Angenot propune o pespectivă interdisciplinară de abordare, avertizând, din start, că "nu reduce discursul literar la ficțiune, la expresivitatea limbajului, la ambiguitățile și la seducția pe care subversiunea textuală o exercită asupra teoreticienilor"4. Asimilându-le însă, le integrează unei metodologii de ansamblu pe care și-a dorit-o aplicabilă "prozei de idei" în general. În ceea ce ne privește
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
condiția literarității. Totuși, dată fiind diversitatea perspectivelor și, implicit, a punctelor de vedere asupra criteriilor de stabilire a literarității textelor de frontieră, vom pleca de la cele două convenții teoretice la care subscrie, pe considerente teoretice, dar și empirice, Paul Cornea: expresivitatea și ficționalitatea (el insistând asupra termenului de fictivizare, pe care-l consideră, printr-un raționament disociativ, specific literaturii)41. Expresivitatea textului polemic aparținând unui scriitor consacrat rezidă în însăși predispoziția acestuia de a manipula resorturile intime ale limbii și de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de frontieră, vom pleca de la cele două convenții teoretice la care subscrie, pe considerente teoretice, dar și empirice, Paul Cornea: expresivitatea și ficționalitatea (el insistând asupra termenului de fictivizare, pe care-l consideră, printr-un raționament disociativ, specific literaturii)41. Expresivitatea textului polemic aparținând unui scriitor consacrat rezidă în însăși predispoziția acestuia de a manipula resorturile intime ale limbii și de a-i pune în lumină dinamismul semantic. Scriitorul, atunci când polemizează explicit, comunică și se comunică în egală măsură, pentru că asumarea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu interbelicii (publicistica lui Ion Vinea, de pildă, ar putea constitui obiectul unui demers analitic și hermeneutic profiabil), trecând prin Eminescu, Hașdeu, Maiorescu, C.A. Rosetti, pentru a nominaliza doar câțiva polemiști de vocație. În concluzie, operația de identificare a expresivității în discursul scriitorilor-gazetari ar echivala cu o aventură a deconspirării "figuralului"( Laurent Jenny) care, în discurs, joacă rolul de indice al "redeschiderii lumii, al continuării originării sale, al activării unei noi decizii expresive, unde se aud ecourile întemeierii limbii"43
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
enunțiatorului în realitatea obiectivă (ca scriitor), dar și în realitatea textuală (ca pamfletar, deci locutor susceptibil de a ataca subversiv). În plus, trebuie să aibă disponibilitatea emoțională de a participa cu fidelitate la jocul artistic. Mesajul satiristului este tranzitiv, iar expresivitatea sa rezidă în violența nudă a limbajului. Diferența dintre ironie și parodie este cu mult mai subtilă, dat fiind că ultima ar reprezenta un caz particular al primei. După Marian Popa "parodia e imitația caricaturală a unei forme, ironia, imitația
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
al scriiturii, destinat să pună în relief discursul autorului. 2.6.2. Discursul argumentativ. Fiind un discurs argumentativ, discursul polemic comportă o cercetare dublu orientată: către aspectul rațional (logica argumentării, coerența și coeziunea textului) și către aspectul emoțional (dimensiunea retorică, expresivitatea etc). Aceasta din urmă joacă un rol esențial în polemica literară a cărei finalitate, alături de persuadarea destinatarului (= lector imparțial), în baza argumentației nude, este captația afectivă. Acțiunea conjugată a elementelor raționale și a celor retorice asigură spectacularitatea oricărei polemici. Definită
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]