3,070 matches
-
probă, indicarea adresei părților și a martorilor, precizarea dacă persoana vătămată se constituie parte civilă și, atunci când este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente." ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 8 din Convenție 20. Reclamantul pretinde că măsura de expulzare al cărei obiect l-a făcut, precum și interdicția de ședere pe o perioadă de 10 ani, pronunțată împotriva sa, aduc atingere dreptului său la respectarea vieții private și de familie, garantat de art. 8 din Convenție, redactat astfel: "1. Orice
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
art. 35 paragraful 3 din Convenție. De asemenea, Curtea constată că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarat admisibil. B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților 22. Guvernul nu contestă că măsura de expulzare a reclamantului poate fi analizată din perspectiva art. 8 din Convenție în ceea ce privește dreptul la respectarea vieții de familie a reclamantului, dar apreciază că ingerința era prevăzută de lege, și anume de art. 83 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
impusă statelor de a nu expulza străinii extrem de periculoși pentru siguranța și ordinea publică națională, chiar și în prezența unei posibile ingerințe în viața privată a acestora. Acesta susține că reclamantul trăise în România doar timp de 7 ani înainte de expulzare și invocă jurisprudența Brahimi în care expulzarea unui reclamant care trăise timp de 8 ani în Franța fusese considerată compatibilă cu garanțiile art. 8 din Convenție (Brahimi împotriva Franței, nr. 64.357/01, 19 iunie 2003). În cele din urmă
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
extrem de periculoși pentru siguranța și ordinea publică națională, chiar și în prezența unei posibile ingerințe în viața privată a acestora. Acesta susține că reclamantul trăise în România doar timp de 7 ani înainte de expulzare și invocă jurisprudența Brahimi în care expulzarea unui reclamant care trăise timp de 8 ani în Franța fusese considerată compatibilă cu garanțiile art. 8 din Convenție (Brahimi împotriva Franței, nr. 64.357/01, 19 iunie 2003). În cele din urmă, Guvernul insistă asupra criteriului privind durata șederii
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
art. 8 din Convenție (Brahimi împotriva Franței, nr. 64.357/01, 19 iunie 2003). În cele din urmă, Guvernul insistă asupra criteriului privind durata șederii reclamantului și invocă condamnarea reclamantului pentru infracțiuni săvârșite pe teritoriul românesc, ca motiv principal al expulzării sale. 24. Reclamantul contestă argumentul Guvernului. Acesta afirmă că situația în speță este similară cu cea a reclamanților în cauzele Lupșa împotriva României (nr. 10.337/04, 8 iunie 2006) și Kaya împotriva României (nr. 33.970/05, 12 octombrie
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
410/99, pct. 54, CEDO 2006-XII]. 26. Chiar dacă, în aceste condiții, art. 8 din Convenție nu conferă unei anumite categorii de străini un drept absolut de a nu fi expulzați, jurisprudența Curții demonstrează pe larg că există circumstanțe în care expulzarea unui străin implică încălcarea acestei dispoziții (a se vedea, de exemplu, hotărârile Moustaquim împotriva Belgiei, 18 februarie 1991, pct. 49, seria A nr. 193, și Boultif, citată anterior; și, de asemenea, Amrollahi împotriva Danemarcei, nr. 56.811/00, 11 iulie
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
Yilmaz împotriva Germaniei, nr. 52.853/99, 17 aprilie 2003, și Keles împotriva Germaniei, nr. 32.231/02, 27 octombrie 2005). În Cauza Boultif, citată anterior, Curtea a enumerat criteriile care trebuiau utilizate pentru a aprecia dacă o măsură de expulzare era necesară într-o societate democratică și proporțională cu scopul legitim urmărit. Aceste criterii, reproduse la pct. 40 din hotărârea camerei, sunt următoarele: - natura și gravitatea infracțiunii săvârșite de reclamant; - durata șederii persoanei în cauză în țara din care trebuie
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
și - gravitatea dificultăților cu care soțul sau soția riscă să se confrunte în țara în care reclamantul trebuie expulzat. 27. În speță, Curtea subliniază că reclamantul a fost condamnat în 1998, și anume cu mai mult de 7 ani înainte de expulzarea sa, pentru infracțiuni de fals și uz de fals, fals privind identitatea și nerespectarea normelor privind operațiuni de export și import, și că această condamnare a fost urmată de o grațiere. De asemenea, aceasta subliniază că reclamantul avusese drept legal
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
împotriva Italiei (GC), nr. 39748/98, pct. 30, CEDO 2004-I]. 31. În cauzele Lupsa și Kaya, citate anterior, Curtea a hotărât că art. 83 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 - text legal care a reprezentat temeiul expulzării și al interdicției de ședere a reclamantului - răspundea criteriului accesibilității, dar ridica probleme în ceea ce privește previzibilitatea. Înainte de a constata încălcarea art. 8 din Convenție, Curtea a hotărât că, în speță, curtea de apel se limitase la o examinare pur formală a
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
Informații avea "informații suficiente și grave conform cărora desfășura activități de natură să pună în pericol siguranța națională". În urma contestației reclamantului, ordonanța parchetului a fost confirmată prin hotărârea Curții de Apel București. În ceea ce privește afirmația Guvernului potrivit căreia motivul principal al expulzării reclamantului era săvârșirea mai multor infracțiuni pe teritoriul României, Curtea constată că, astfel cum reiese din ordonanța din 21 februarie 2005, singurul motiv invocat de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru a justifica expulzarea și interdicția de
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
motivul principal al expulzării reclamantului era săvârșirea mai multor infracțiuni pe teritoriul României, Curtea constată că, astfel cum reiese din ordonanța din 21 februarie 2005, singurul motiv invocat de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru a justifica expulzarea și interdicția de acces pe teritoriul românesc al reclamantului era pericolul pe care acesta din urmă îl reprezenta pentru siguranța națională. În acest context, Curtea concluzionează, în mod contrar afirmațiilor Guvernului pârât, că argumentul potrivit căruia condamnarea reclamantului reprezenta motivul
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
și interdicția de acces pe teritoriul românesc al reclamantului era pericolul pe care acesta din urmă îl reprezenta pentru siguranța națională. În acest context, Curtea concluzionează, în mod contrar afirmațiilor Guvernului pârât, că argumentul potrivit căruia condamnarea reclamantului reprezenta motivul expulzării acestuia nu poate fi reținut. 33. Desigur, este adevărat că noțiunea de "siguranță națională" nu poate face obiectul unei definiții exhaustive, putând avea un sens larg, cu o mare marjă de apreciere lăsată la dispoziția executivului (a se vedea Hewitt
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
legitim" și era "necesară într-o societate democratică". Prin urmare, a fost încălcat art. 8 din Convenție. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție 38. Reclamantul denunță o încălcare a garanțiilor procedurale în cazul expulzării. Acesta invocă art. 1 din Protocolul nr. 7, care se citește după cum urmează: "1. Un străin care își are reședința în mod legal pe teritoriul unui stat nu poate fi expulzat decât în temeiul executării unei hotărâri luate conform legii
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
urmează: "1. Un străin care își are reședința în mod legal pe teritoriul unui stat nu poate fi expulzat decât în temeiul executării unei hotărâri luate conform legii, iar el trebuie să poată: a. să prezinte motivele care pledează împotriva expulzării sale; b. să ceară examinarea cazului său; și c. să ceară să fie reprezentat în acest scop în fața autorităților competente sau a uneia ori a mai multor persoane desemnate de către această autoritate. 2. Un străin poate fi expulzat înainte de exercitarea
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
și c. să ceară să fie reprezentat în acest scop în fața autorităților competente sau a uneia ori a mai multor persoane desemnate de către această autoritate. 2. Un străin poate fi expulzat înainte de exercitarea drepturilor enumerate în paragrafele articolului precedent atunci când expulzarea este necesară în interesul ordinii publice sau se întemeiază pe motive de securitate națională." A. Cu privire la admisibilitate 39. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 paragraful 3 din Convenție. De
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
Prin urmare, este necesar să fie declarat admisibil. B. Cu privire la fond 40. Guvernul nu contestă aplicabilitatea, în speță, a art. 1 din Protocolul nr. 7, dar consideră că motive de securitate națională impuneau măsuri urgente. Prin urmare, acesta apreciază că expulzarea reclamantului era justificată din perspectiva paragrafului 2. 41. De asemenea, Guvernul susține că, deși a fost expulzat, reclamantul a beneficiat de aceste garanții procedurale în fața unei instanțe. În această privință, expune că reclamantul a fost reprezentat de avocatul său, care
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
deși a fost expulzat, reclamantul a beneficiat de aceste garanții procedurale în fața unei instanțe. În această privință, expune că reclamantul a fost reprezentat de avocatul său, care a putut invoca în fa��a curții de apel motivele care militau împotriva expulzării sale (a se vedea, mutatis mutandis, Mezghiche împotriva Franței, nr. 33.438/96, decizia Comisiei din 9 aprilie 1997). În cele din urmă, Guvernul afirmă că prezenta cauză este diferită de Cauza Lupșa, citată anterior, în măsura în care reclamantul în speță a
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
numai asupra executării pedepsei. 42. Reclamantul invocă mutatis mutandis Cauza Kaya, citată anterior, și consideră că situația în speță este similară. 43. În speță, Curtea ia act de faptul că reclamantul locuia în mod legal pe teritoriul României la momentul expulzării. Prin urmare, deși a fost expulzat din motive de securitate națională, caz autorizat de art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr. 7, acesta avea dreptul să se prevaleze de garanțiile enunțate la paragraful 1 al acestei dispoziții (a se vedea
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
puterea publică drepturilor garantate de Convenție. 45. În această privință, Curtea reamintește că, la examinarea capătului de cerere întemeiat pe art. 8 din Convenție, a concluzionat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , care constituia baza legală a expulzării reclamantului, nu îi oferise garanții minime împotriva caracterului arbitrar al autorităților (supra, pct. 35). 46. În afară de aceasta, Curtea subliniază că, printr-o ordonanță a parchetului, reclamantul a fost declarat indezirabil pe teritoriul României, i s-a interzis accesul pe teritoriul
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
Serviciul Român de Informații avea "informații suficiente și grave conform c��rora desfășura activități de natură să pună în pericol securitatea națională", fără alte precizări. De asemenea, Curtea observă că reclamantul a primit o copie a ordonanței parchetului în ziua expulzării sale în Italia. Totuși, Curtea observă că respectiva comunicare trimisă reclamantului nu conținea nicio trimitere la faptele imputate și avea un caracter pur formal (supra, pct. 9). Prin urmare, Curtea poate doar să constate că autoritățile nu i-au oferit
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
nicio trimitere la faptele imputate și avea un caracter pur formal (supra, pct. 9). Prin urmare, Curtea poate doar să constate că autoritățile nu i-au oferit reclamantului niciun indiciu privind faptele care îi erau imputate. 47. În consecință, deși expulzarea reclamantului a avut loc în temeiul executării unei hotărâri luate conform legii, Curtea apreciază că autoritățile interne nu au respectat garanțiile de care reclamantul trebuia să beneficieze în temeiul art. 1 paragraful 1 lit. a) și b) din Protocolul nr.
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
și nu teoretice și iluzorii, și consideră, având în vedere controlul pur formal exercitat de curtea de apel în speță, că reclamantul nu a putut cu adevărat să solicite examinarea cazului său și nici să invoce motivele ce pledau împotriva expulzării sale (a se vedea, mutatis mutandis, Lupșa, pct. 60, și Kaya, pct. 60, hotărâri citate anterior). Prin urmare, a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 7. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenție 49. Reclamantul se plânge
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
hotărâri citate anterior). Prin urmare, a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 7. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenție 49. Reclamantul se plânge că a fost supus unor rele tratamente din partea agenților de poliție la momentul expulzării sale în Italia. Art. 3 din Convenție este redactat după cum urmează: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." Cu privire la admisibilitate 50. Guvernul invocă neepuizarea căilor de recurs interne și afirmă că reclamantul ar fi
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
niciun element care să poată pune la îndoială existența acestor leziuni nu a fost prezentat de Guvern. Acesta afirmă că respectivele tratamente inumane și degradante i-au fost aplicate ca urmare a refuzului său de a semna notificarea măsurii de expulzare. Cu privire la termenul invocat de Guvernul pârât înainte de întocmirea certificatului medical, reclamantul pretinde că a fost abandonat de agenții de poliție în aeroportul din Verona după expulzarea sa din România și că a trebuit să efectueze o călătorie până la Roma pentru
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
au fost aplicate ca urmare a refuzului său de a semna notificarea măsurii de expulzare. Cu privire la termenul invocat de Guvernul pârât înainte de întocmirea certificatului medical, reclamantul pretinde că a fost abandonat de agenții de poliție în aeroportul din Verona după expulzarea sa din România și că a trebuit să efectueze o călătorie până la Roma pentru a consulta un medic. 52. Reclamantul face trimitere la jurisprudența Curții în ceea ce privește sarcina probei în cazul unor tratamente contrare art. 3 din Convenție și afirmă că
HOTĂRÂRE din 15 februarie 2011 în Cauza Geleri împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]