3,552 matches
-
Petru Lucinschi se antrenase atât de mult în sforăriile sale de culise și în intrigi de palat, încât nu a sesizat, nici măcar în ultima clipă, că își pregătește propria debarcare. Memoria timpului îi va reține, probabil, profilul de monument al ezitărilor și al expectativei, de maestru neîntrecut al intrigilor și al combinațiilor fără scrupule. Ultima sa „creatură politică” - Alianța Braghiș - s-a dovedit o adunătură de ariviști, care și-a trădat „boss-ul” cu prima ocazie. Ce figură emblematică a fost
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ceva probleme cu display-ul, care îi arăta, din când în când, fantomatic, ca o misterioasă întâmplare cibernetică, galeria secretarilor de partid ai Republicii Moldova, secretari care se înghesuiau să ne conducă destinele și în postcomunism. Maestrul 1-a preferat, fără ezitare, pe cel care ajunsese cel mai sus în ierarhia puterii, a mizat pe învingător și este convins că ne vom ridica din sărăcie și nevoi. Să dea Dumnezeu să i se împlinească profeția... Noiembrie, 1997 La trei ani de la apariția
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
intervalul reflecției este redus la minimum și, În anumite circumstanțe, chiar eliminat. Între decizia sinuciderii și punerea În act se suspendă orice graniță. A doua categorie include sinucigașii care amână decizia fatală prin diverse subterfugii. La aceștia, hotărârea alternează cu ezitarea, deciziei Îi poate urma răzgândirea, iar luptei aprige - abandonul. În cele din urmă, punerea În act e un deznodământ pe care nu-l mai aștepta nimeni - dar care nici nu mai uimește pe nimeni. Această categorie de sinucigași Își refuză
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ascensiunea stabilită cu atâta limpezime. Un traiect pe care se acumulează deznădejdile și deruta. Frazele lui au, din ce În ce mai des, un apăsat aer testamentar. Cuvintele par a fi Încrustate În piatră. Nici o moliciune, nici o inflexiune din care să deduci nesiguranța ori ezitarea. În Jurnalul lui vorbește o disperare compactă și un spirit torturat de perspectiva de a nu mai putea contempla scheletul negru al unei construcții dinadins proiectată ca o ruină: Împlinesc În curând cincizeci de ani. Ce am realizat? O operă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
tonul e ezitant și plin de contradicții, nu e mai puțin adevărat că Sylvia Plath e pe deplin conștientă de ceea ce o așteaptă. Semnele de Întrebare diseminate cu destulă generozitate În Întregul text al jurnalului vorbesc, În fapt, nu de ezitările ei, ci de circumscrierea destul de precisă a spațiului pe care-l are de cucerit. Creatorul și obsesiile sale e În permanență dublat de om și de maniacala căutare a echilibrului. În Jurnalul Sylviei Plath vorbește, să nu uităm, o femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mea, tot brutal, sunt epuizată, pentru că am dat cu amândouă mâinile... Într-un anumit sens, Jurnalul Sylviei Plath e, În Întregimea sa, istoria „unui caz de epuizare”. Nerăbdătoare, tânăra poetă arde etapele unei existențe prea previzibile, prea plină de convenții. Ezitările Între diverșii iubiți (mai mult sau mai puțin Întâmplători), uimitorul refuz de a se conține, exuberanța violentă și agresivitatea aparent nevinovată conțin, toate, germenii unei instabilități care se va dovedi tragică. Sinuciderea e, la Sylvia Plath, consecința normală a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
au descoperit acest secret psihanalitic și nu ezită să facă uz de el. Așezată cu forța În fața acestei oglinzi, ea se supune, mecanic, ordinelor care vin dintr-o lume de dincolo de ea Însăși, o lume a cărei prizonieră perpetuă este. Ezitările Își găsesc o confirmare atunci când, Într-o carte a lui Freud, descoperă imaginea perfect structurată a ceea ce, În mintea ei, e Încă haos și indeterminare. Recunoscându-se În descrierile freudiene ale impulsurilor sinucigașe, Sylvia Plath are, de fapt, revelația că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
inutilă. Pentru că, așa cum observa Eric Marty, „autorul se află În insolubila situație paradoxală de a scrie pentru el ceea ce deja el știe”12. Dar știe autorul cu adevărat totul despre sine? Jurnalul e dovada omniscienței autoscrutătoare sau a nesiguranței, a ezitărilor? Dacă, declarativ, jurnalul e o consemnare, o luptă cu timpul trecut, În realitate el sondează În timpul paralel al biografiei subconștiente. Eul autoportretului rezumă, de fapt, structura jurnalului și, prin derivație, structura lumii percepută prin lentilele subiectivității auctoriale. Jurnalul intim conține
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
scrie numai pentru sine, nimeni nu acceptă riscul aneantizării eforturilor disperate de a se explica, de a comunica, de a intra Într-un anumit circuit al tensiunii existențiale. Mai aproape de realitate e observația că statutul ambiguu al jurnalului Îl dau ezitările Între uzul privat și destinația publică, incertitudinea (singura incertitudine!) publicării sale83. Precaritatea textuală nu e, Însă, o piedică În devenirea literară. Marcat de strategia secretului, jurnalul intim Își construiește o identitate prin Înseși gesturile care Îl cenzurează, care Îi conferă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
anului 1918. Fără siguranța înfrângerii Puterilor Centrale, unirea Basarabiei și a Bucovinei cu Regatul nu puteau fi văzute ca un succes deplin al cauzei naționale. Ocuparea militară a noilor teritorii și asigurările politice internaționale obținute prin plasarea noastră, nu fără ezitări, în rândul învingătorilor au permis inventarea unei victorii românești, care începea cu ziua de 11 noiembrie 1918 și se definitiva prin confruntările militare din anii 1918-1920. Sfârșitul războiului nostru a fost inițial plasat în 1919, fiind marcat simbolic prin ocuparea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca metonimie a persoanei (personajului), contribuind la configurarea și stabilizarea identității. Pe termen scurt, identitatea fizică este ușor recognoscibilă (cineva care intră, iese și reintră în aceeași sală în interval de o jumătate de oră); în schimb se insinuează dubii, ezitări cînd confruntăm o percepție recentă (recunoașterea agresorului dintr-o mulțime de suspecți) cu o amintire incertă, pentru că traumatizantă și îndepărtată (violul, agresiunea). De aceea se va recurge la mărcile materiale-indici ca urme irecuzabile ale prezenței anterioare în spațiul evenimentului "reconstituit
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau particular al semnelor faciale, Paul Ekman a prezentat unui grup de subiecți fotografii cu figuri exprimînd o bucurie, emoție etc.; bucuria a fost identificată în proporție de 93%, surpriza 88%, dezgustul 83%, tristețea 81%, teama 76%, mînia 72% (cu ezitări privind distincția teamă/surpriză); în sprijinul universalității semnelor faciale pledează și modul de comunicare al primatelor; mînia este reprezentată de privirea fixă, descoperirea dinților, iar bucuria de ochii strălucitori și ridicarea colțului buzelor într-o schiță de surîs. În abordarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ceva mai târziu de granițele strict temporale ale fenomenului renascentist, prin Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu. Efortul fantezist al autorului român este meritoriu, cu atât mai mult cu cât opera sa apare spontan, în lipsa unui model în limba română. 101 Imprecizia, ezitările se datorează și unui factor care ține de hazard: destinul pe care l-au cunoscut atât Poetica lui Aristotel, cât și parte din operele la care el făcea referire în cazul acelei parôdia: ele nu s-au păstrat, dând astfel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Semionov, cu ficțiunile lui, să vorbească în numele celor care au stat în lagăre, ci lipsa de har. Căci tocmai de talent e legată misiunea scriitorului. Să fie oare simpla rememorare a unor evenimente suficientă pentru ca publicul larg să ridice fără ezitare lucrarea respectivă pe piedestalul literaturii, al prozei artistice?84. Natura specială a materialului concentraționar aduce cu sine dificultăți de reprezentare. Fiecare experiență în parte este unică. În plus, există caracteristici identitare care instaurează inegalitatea în fața Legii concentraționare, care, de altfel
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
zece porunci - potrivit Scripturii, Dumnezeu însuși - intervine frecvent în diferitele împrejurări ale poporului izraelit, poruncind să fie scos din mijlocul poporului și ucis un om sau altul, în funcție de gravitatea faptelor sale. Dumnezeu l-a lăudat pe Avraam pentru că, fără nici o ezitare, era pe punctul de a-și sacrifica fiul unic, pe Isaac, în țara lui Moria (cf. Fac 22, 30-40); lui Moise i-a poruncit să fie eliminat un om care a fost descoperit în timp ce aduna lemne în ziua sfântă a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
păgân? Cât de teribile puteau fi dificultățile în care se aflau în continuu sclavul creștin sau, și cu atât mai mult, sclava unui stăpân păgân!... Și cu toate acestea, înțelepciunea marelui apostol ori a altor misionari creștini a considerat, fără ezitare că, pentru moment, pentru a nu atrage atenția și nici pentru a nu provoca vreo reacție punitivă a autorităților, nu le era permis creștinilor să rupă aceste relații; ba chiar, în situații extreme, trebuiau să îndure consecințele îmbrățișării noii credințe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rațiune: își mărturiseau îndatoririle și își apărau drepturile cu promptitudine și curaj. Demnitatea și onestitatea soldaților creștini poate fi admirată prin cuvintele explicite ale sfântului Iustin: Dacă un creștin este lipsit de zel față de îndatoririle sale pedepsiți-l fără nici o ezitare, așa cum îi pedepsiți și pe ceilalți supuși. Cercetați dacă într-adevăr creștinii se pătează de delicte, și dacă îi aflați vinovați, pedepsiți-i fără milă. Mai sinceri de atât, nu se putea fi! Blamând comportamentul creștinilor răi, Iustin se plângea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe un ostaș cucernic din cei care îi erau mai apropiați, cărora după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iope (Fap 10, 7-8), să-l cheme pe Petru. Aceștia, întâlnind Apostolul, i-au transmis cuvintele centurionului fără nici o ezitare, spunându-i: Cornelius sutașul, om drept și temător de Dumnezeu și mărturisit de tot neamul iudeilor, a fost înștiințat de către un sfânt înger să trimită să te cheme acasă la el, ca să audă cuvinte de la tine (Fap 10, 22). Chemarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vechii rânduieli, n. trad.) și atunci își pot păstra poziția și gradele câștigate în armată, ori, în caz că se împotrivesc poruncii (de a jertfi idolilor, n. trad.), să le piardă. Atunci foarte mulți ostași din împărăția lui Cristos au preferat, fără ezitare și fără să mai discute, mărturisirea lui Cristos în schimbul măririi aparente și bunăstării avute înainte. Consecința acestor acțiuni imperiale a fost deosebită. Spre sfârșitul secolului III, creștinii erau destul de numeroși; de teama mulțimii lor, persecutorii evitau provocarea deodată a unui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
victorii „fulger” și surprinzătoare ca cea germană. Într-un dialog din 14 octombrie 1940, Il Duce îl chestiona pe mareșalul Badoglio de cât timp și ce număr de divizii sunt necesare pentru a ocupa Grecia. Răspunsul generalului este dat fără ezitare: 20 divizii și trei luni „pentru a îngenunchea Grecia”. Mussolini își declină aspirația de-a atrage Grecia în sfera de influență a Italiei, însă cu anexarea Epirului (nord-vestul Greciei), a Insulelor Ionice, Korfu și să ocupe Salonicul „indiferent dacă-i
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
scris sau vorbit), mimică, unelte de muncă, Într-un cuvânt, mijloace care fac posibil progresul. Acestea se pot obține prin organizarea mediului În școală și intervenind direct de fiecare dată când copilul este incapabil să-și exprime liber temerile, frustrările, ezitarile. Cum se poate interveni În procesul personal de experiență? Unica posibilitate de intervenție se găsește În organizarea mediului În care copilul trăiește și Își Împlinește experiențele. Acesta trebuie să fie bogat În posibilități, pentru ca tatonarea să fie rapidă, complexă și
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
sau adoptivi) pot apărea divergențe Între cei doi părinți, soldate cu certuri și tratamente discriminatorii, preferențiale. Acestea pot să apară și În familii normal Închegate, Între părinți și bunici. În asemenea condiții copilul Învață să profite, să speculeze În favoarea sa ezitările și neînțelegerile, care Îl predispun la duplicitate morală și caracterială, putând să-i deschidă drumul spre deviere comportamentală. Defectele copilului nu reprezintă altceva precizează A. Berge decît partea vizibilă a unui conflict profund dintre părinte și copil: Un defect nu
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
împotriva foștilor coreligionari (cum fac adesea neofiții). Procesul teoretic pe care l-am descris nu este mecanic. Operațiunea reală nu urmează o logică predeterminată sau o ordine cronologică fixă. Totul se derulează la nivelul conștiinței, al impresiilor, al reflecțiilor, al ezitărilor. Valorile, ca și proiectele care în final vor prevala, vor apărea după o perioadă de incubație mai mult sau mai puțin lungă. Drumul urmat va fi diferit de la un caz la altul, cu atât mai mult în cazul actorilor individuali
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
-ți anula libertatea când ești în doi? În fața pericolului de a fi "încolțit", se experimentează: se trăiește împreună temporar pentru a verifica... Căile care duc la stabilizarea uniunii sub forma căsătoriei sau a simplei coabitări pot urma mai multe trasee. Ezitările sunt motivate nu atât de căutarea facilităților, cât de teama de a eșua și de prudența în fața incertitudinilor viitorului. Cu prietenia (C. 3.), rămânem în sfera interpersonală. Anchetele arată că, atunci când cei care răspund sunt invitați să își claseze valorile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
foarte abil, pentru a nu avea soarta tatălui său adoptiv. La 13 ianuarie 27 î.Hr., a șocat Senatul, declarând că se retrage în viața privată. Bineînțeles că senatorii i-au cerut să rămână, iar Octavianus a acceptat, după o teatrală ezitare. A preluat controlul asupra Spaniei, Galliei, Ciprului și Egiptului, pe 10 ani, iar la 16 ianuarie același an, a devenit Augustus. Va primi apoi cele mai importante titluri de la Roma, inclusiv cel de pater patriae, în anul 2 d.Hr
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]