3,990 matches
-
și mai puțin lângă câmpie); cele mai înalte dealuri ajung la peste 1 000 m, iar cele mai joase la 300 m; au forma unor șiruri de dealuri acoperite de păduri (de stejar și gorun pe cele joase și de fag pe cele înalte), separate de depresiuni și de văi largi pe care se află așezări mari cu livezi, vii și culturi cerealiere; din subsol se extrag petrol, gaze naturale, cărbuni, sare etc. b. Diviziuni Subcarpații Moldovei. Se desfășoară între râurile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
arealelor diferitelor specii vegetale din acele locuri peste teritoriul țării noastre. Astfel, în est și sud s-a dezvoltat o vegetație ierboasă de stepă, în sud-vest și în Dobrogea s-au dezvoltat specii sudice, pe dealurile înalte s-a extins fagul, provenit din vestul Europei, etc. Relieful, alcătuit din munți, dealuri, podișuri și câmpii, cu o dezvoltare în altitudine până la 2 544 m, a impus condiții de viață variate (mai ales climatice), care au determinat o grupare a speciilor vegetale în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Creșterea suprafeței agricole, a zonelor de locuit și industriale etc. a fost însoțită de înlăturarea ve getației naturale de pe spații întinse din câmpie și dealuri, de introducerea unor specii cu valoare economică mai mare (plantații de molid în locul pădurilor de fag), de protejarea speciilor declarate monument al naturii. DISTRIBUȚIA VEGETAȚIEI Există mai multe zone, la contactul dintre ele dezvoltându-se areale de tranzit în care se îmbină elementele vegetale în conformitate cu modificările ce survin în condițiile de viață. Zona stepei corespunde regiunilor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
nord, ocupând cea mai mare parte a teritoriului țării noastre. Dispunerea ei pe mai multe trepte de relief, fiecare cu anumite caracteristici climatice, a determinat separarea mai multor etaje. 62 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de stejar în Podișul Sucevei Pădure de fag și molid în Munții Podu Calului Etajul stejarului este caracteristic regiunilor cu altitudini mai mici de 500 m. Include câmpiile mai înalte și părți însemnate din Podișul Getic, Dealurile de Vest, vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei, Podișul Sucevei și nordul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cerul și gârnița, iar în cele mai înalte stejarul pedunculat și gorunul. La acestea se adaugă carpenul, ulmul, teiul, frasinul, arțarul, paltinul, jugastrul. O mare parte din aceste păduri au fost tăiate, locul lor fiind luat de culturi agricole. Etajul fagului ocupă dealurile înalte și munții joși între 500 și 1 200 m. Reprezintă peste o treime din suprafața forestieră a României. În cadrul acestui etaj, între 600 și 800 m, se află pădurile de gorun și de fag din Depresiunea Maramureș
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
culturi agricole. Etajul fagului ocupă dealurile înalte și munții joși între 500 și 1 200 m. Reprezintă peste o treime din suprafața forestieră a României. În cadrul acestui etaj, între 600 și 800 m, se află pădurile de gorun și de fag din Depresiunea Maramureș, din estul, nordul și vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei și din Podișul Getic. Fagul are cea mai mare desfășurare între altitudini de la 800 și 1 000 m. La peste 1 000 m fagul se îmbină cu coniferele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
peste o treime din suprafața forestieră a României. În cadrul acestui etaj, între 600 și 800 m, se află pădurile de gorun și de fag din Depresiunea Maramureș, din estul, nordul și vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei și din Podișul Getic. Fagul are cea mai mare desfășurare între altitudini de la 800 și 1 000 m. La peste 1 000 m fagul se îmbină cu coniferele, mai ales cu bradul și molidul. În depresiunile intramontane (Maramureș, Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Brașov, Loviștea, Petroșani), unde
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de gorun și de fag din Depresiunea Maramureș, din estul, nordul și vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei și din Podișul Getic. Fagul are cea mai mare desfășurare între altitudini de la 800 și 1 000 m. La peste 1 000 m fagul se îmbină cu coniferele, mai ales cu bradul și molidul. În depresiunile intramontane (Maramureș, Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Brașov, Loviștea, Petroșani), unde în vatra acestora sunt frecvente temperaturi mai joase și geruri și temperaturi ușor mai ridicate pe versanții însoriți, în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai joase și geruri și temperaturi ușor mai ridicate pe versanții însoriți, în dispunerea vegetației se constată o inversare în privința poziției: coniferele se află pe fundul depresiunilor și al culoarelor de vale, ca și pe versanții cu expoziție nordică, iar fagul VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 63 Pădure de fag în Podișul Getic ocupă versanții însoriți de deasupra. Și în acest etaj, mai ales în depresiuni, pe culoarele de vale și pe dealurile mai joase, vegetația de pădure a fost înlocuită de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ridicate pe versanții însoriți, în dispunerea vegetației se constată o inversare în privința poziției: coniferele se află pe fundul depresiunilor și al culoarelor de vale, ca și pe versanții cu expoziție nordică, iar fagul VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 63 Pădure de fag în Podișul Getic ocupă versanții însoriți de deasupra. Și în acest etaj, mai ales în depresiuni, pe culoarele de vale și pe dealurile mai joase, vegetația de pădure a fost înlocuită de om cu pășuni, fânețe, culturi pomicole și viticole
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Maramureș, Obcina Mestecăniș, Munții Bistriței, Munții Călimani - Gurghiu - Harghita, Munții Ceahlău, Munții Hășmaș etc.), în toate masivele din Carpații Meridionali și în Munții Bihorului. La partea inferioară, la altitudini de 1 000 - 1 200 m, se combină cu pădurile de fag (estul Carpaților Orientali, Carpații de Curbură, munții vulcanici din grupa nordică a Carpaților Orientali, Munții Apuseni). În componența pădurilor de conifere intră molidul, apoi bradul, pinul și specii mai rare, ca zada și tisa. Lemnul de conifere este mult solicitat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
comestibil, iasomie etc. Importanța vegetației constă în faptul că este: componentă însemnată a peisajului geografic (de exemplu, păduri de câmpie, de munte, din luncile râurilor etc.); sursă de material lemnos care se exploatează pentru cherestea, mobilă, masă lemnoasă de conifere, fag, dar și din alte esențe; mediu pentru existența animalelor (oferă adăpost, hrană); element de protecție a solului împotriva eroziunii, a alunecărilor. FAUNA Varietatea și bogăția în specii se datorează complexității condițiilor de viață în cadrul cărora vegetația este cea mai importantă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
câmp, hârciogul, popândăul, iepurele etc.) și diferitele specii de păsări (prepelița, dropia). În regiunile de câmpii înalte, dealuri și munți cu o vegetație de păduri există cea mai mare varietate de animale, diferențiate pe etaje. În pădurile de stejar și fag viețuiesc vulpea, lupul, jderul, pisica sălbatică, dihorul, precum și numeroase păsări — cucul, privighetoarea, mierla, coțofana, pupăza etc. În munți, în pădurile de amestec și de conifere trăiesc mamifere (ursul, cerbul, căprioara, lupul, veverița, râsul etc.) și păsări (vulturi, cocoșul de munte
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
roșcat și brune. Ele fac parte din clasa argiluvisolurilor. Fiind fertile, sunt indicate pentru diverse culturi cerealiere, livezi și viță de vie. Solurile din regiunile de dealuri înalte și de munți joși (clasa cambisolurilor) sunt acoperite de păduri de foioase (fag) și s-au dezvoltat sub climat umed. Sunt soluri brune și brun acide propice pomiculturii. Solurile din regiunile montane înalte cu păduri de conifere, climat rece și cu precipitații bogate aparțin clasei spodosoluri (podzoluri). Solurile de pe culmile carpatice alpine și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din România; produse obținute în industria de prelucrare a lemnului. ACTIVITățI ECONOMICE 117 • lemnul de rășinoase, cu cele mai multe unități de prelucrare repartizate în Carpații Orientali (aproape 20, între care Vama, PrunduBârgăului, Piatra Neamț, Gheorgheni, Nehoiu etc.); • lemnul de foioase (în principal fag, dar și alte esențe), cu întreprinderi amplasate mai ales în zona colinară: Fălticeni, Ciurea (lângă Iași), Gugești (jud. Vrancea), Stâlpeni (jud. Argeș) etc. b) industria de placaje, furnire și plăci aglomerate din lemn (PAL) și plăci fibrolemnoase (PFL), utilizate la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de birou (Timișoara, Sibiu), chibrituri (București, Timișoara, Brăila, Gherla). Explicați prezența majoritară a centrelor de producere a cherestelei în zona montană. Identificați pe harta industriei lemnului: • trei centre care produc cherestea din rășinoase și trei centre care produc cherestea de fag; • trei combinate de prelucrare a lemnului amplasate în zona montană; • două combinate de prelucrare a lemnului amplasate în zona de câmpie. 118 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Industria materialelor de construcții Materiale de construcții naturale Datorită evoluției geologice îndelungate și varietății
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în Subcarpați, Depresiunea Colinară a Transilvaniei etc.) au apărut puncte de extracție în jurul cărora degradarea elementelor mediului s-a accentuat. În regiunile deluroase înalte (la peste 450 m altitudine) relieful este intens fragmentat, există un grad de împădurire ridicat (gorun, fag, carpen), văile sunt înguste. Defrișarea versanților pentru extinderea suprafețelor cu pășuni a stimulat, datorită pantelor mai mari și rocilor argiloase, alunecările de teren, formarea torenților, șiroirea. În aceste regiuni predomină așezările rurale mici și mijlocii desfășurate în lungul văilor și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
două mari categorii: esențe moi și esențe tari, cărora li se aplică tehnica de prelucrare corespunzătoare, ținând seama și de folosirea lor pentru obiectele cele mai potrivite. între esențele moi se înscriu: bradul, alunul, mesteacănul, salcia, iar dintre cele tari: fagul, frasinul, arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și Curmătura (1772); 5. existența unei suprafețe considerabile ocupată cu păduri care pe total se ridică la peste 1416 ha, ceea ce reprezintă o pondere de 29,7% din totalul suprafeței comunei. Constituită în principal din arbori de esență tare (stejar, fag, frasin, ulm etc.), aceasta creează un microclimat aparte perceput în mod plăcut de turiști, inclusiv prin prezența fructelor de pădure, a ciupercilor, a florei și a faunei specifice etc. De specificat faptul că pădurea se plasează mai mult în sud
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
verosimilă, deoarece statuile celor doi principi Medici sunt astfel concepute încât ambele privesc către acest perete. Necesitatea de a oferi sarcofagiilor și statuilor care sunt așezate pe acestea - Aurora și Crepusculul pe sarcofagul lui Lorenzo, Ziua și Noaptea pe sarco‑ fagul lui Giuliano - s‑a impus realizarea unui stilobat 66 destul de înalt; dea‑ supra acestuia pe pereții laterali, panoul de zidărie este divizat în trei travee prin așezarea a patru pilaștri grupați doi câte doi și executați din marmură albă. Traveea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
verosimilă, deoarece statuile celor doi principi Medici sunt astfel concepute încât ambele privesc către acest perete. Necesitatea de a oferi sarcofagiilor și statuilor care sunt așezate pe acestea - Aurora și Crepusculul pe sarcofagul lui Lorenzo, Ziua și Noaptea pe sarco‑ fagul lui Giuliano - s‑a impus realizarea unui stilobat 66 destul de înalt; dea‑ supra acestuia pe pereții laterali, panoul de zidărie este divizat în trei travee prin așezarea a patru pilaștri grupați doi câte doi și executați din marmură albă. Traveea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu sine pretutindeni, fie ca visiting profesor, fie în calitate de conferențiar rătăcitor prin capitalele Occidentului. Călătorind prin împrejurimile Parisului, era de ajuns să vadă, din fuga autocarului, lanuri întinse cu maci ori să treacă pe sub arcurile umbrite ale unei păduri de fag pentru a se trezi dintr-o dată , visând, în Câmpia Munteniei și să zărească o creastă înzăpezită a Alpilor pentru a-și aminti de ascensiunile sale din tinerețe, în timp de iarnă, având ca țintă Piatra Arsă din Bucegi; să umble
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
întrebarea: și dacă Orfeu și-ar fi făcut un testament? Cu toții ajungem la concluzia că și-ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau și traca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ajungem la concluzia că și-ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându-se elementele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
el ca o simplă percepere, ci ca o percepere intenționată. Percepția prin mai multe simțuri asigura o cunoaștere mai completă a obiectelor. Cunoștințele nu trebuie să fie dobîndite numai din cărți, ci direct "de la cer și pămînt, de la stejari și fagi", adică prin observație și prin munca personală a elevilor: "să se ofere tineretului pentru studiu lucrurile și nu umbra acestora: lucruri solide, spun eu, adevărate, utile, care acționează puternic asupra simțurilor și imaginației. Aceasta se întîmplă dacă le aducem atît
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]