327,624 matches
-
peliculei, nu era rar să vezi spectatori cu ochii în lacrimi, dacă asistaseră la o tragedie, sau umflându-și toracele și înălțându-se pe vârfuri ca să pară mai înalți, dacă luaseră parte la o acțiune aventuroasă. Întorcându-ne însă la familia noastră cea compusă din tată, mamă și doi-trei fii/fiice, toți la ,țol festiv", trebuie adăugat că după film ea poposea nesmintit la o mică tratație la cofetărie, fiindcă altminteri seara ar fi fost considerată neizbutită. Acolo, la un cataif
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
-se racilele" nesimțiților, păcătoșilor și ticăloșilor, într-o emulație căreia nu-i punea punct decât ora înaintată și bosumflarea tot mai vizibilă a personalului de serviciu care trebuia să și șteargă pe jos înainte de închidere. Așadar, cu cățel cu purcel, familia se întorcea teleap-teleap acasă, unde la începutul anilor '60 nu o aștepta nici un televizor (și zău dacă îi ducea cineva lipsa); de aceea filmul abia văzut își continua neabătut magia vreme de săptămâni, apoi se întipărea în memoria pasivă, pentru
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
Universitate, locul tuturor întâlnirilor amoroase. Zăpăcit de rock cum eram pe atunci și cum am rămas, știu că am cumpărat și eu discul acela și l-am tot ascultat, mai mult pentru ritm, de pe platanul vechiului patefon împrumutat de la o familie de la etajul 3. Era debutul meu naiv și copilăresc într-un domeniu care avea să-mi ofere, mult, mult timp și până în clipa de față, cele mai gratuite și mai săltărețe compensații, necerând nimic în schimb decât dragoste, deschidere și
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
nici din chilii nici din biserica unde a păstorit tătâne-său și în care Filimon a fost o vreme cântăreț în strană apoi epitrop până la sfârșitul vieții. Scriitorul s-a săvârșit discret în cămăruța din "ospelul" Török de pe podul Mogoșoaiei. Familia, despre care rămâne bănuiala că nu l-ar fi iubit prea mult, depune grabnic o petiție la tribunal pentru inventarierea obiectelor defunctului și stabilește data înhumării "pe 20 ale corentei". Funeraliile au loc în cimitirul Bellu, abia înființat cu câțiva
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
perimetrul central al cimitirului, cu cartea lui Ivașcu în mână, și a izbutit să identifice, după o dimineață de cercetări febrile, "îngerul de marmură" ce se înălța pe soclul monumentului. Surpriza a fost că numele lui Filimon și ale membrilor familiei (ce se vedeau cu claritarte în cartea lui Ivașcu) fuseseră răzuite cu sârguință și cinism și înlocuite cu numele familiei Sterea-Ghenovici, ce cumpărase pe la sfârșitul anilor '50 parcela locului de veci de la o ultimă urmașă (probabil pauperă) a scriitorului. Am
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
febrile, "îngerul de marmură" ce se înălța pe soclul monumentului. Surpriza a fost că numele lui Filimon și ale membrilor familiei (ce se vedeau cu claritarte în cartea lui Ivașcu) fuseseră răzuite cu sârguință și cinism și înlocuite cu numele familiei Sterea-Ghenovici, ce cumpărase pe la sfârșitul anilor '50 parcela locului de veci de la o ultimă urmașă (probabil pauperă) a scriitorului. Am vizitat-o pe doamna Sarmiza Eglantina Ghenovici într-o mansardă din blocul Adriatica, pe cheiul Dâmboviței. Era o bătrânică mică
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
uitând să-și onoreze promisiunea făcută cu solemnitate. Mormântul (figura 8, loc 52) a intrat în proprietatea fiicei sale, Alexandrina Ghenovici (trecută și ea în lumea celor drepți acum doi ani). Pe soclul monumentului lui Filimon stă scris și astăzi "familia Sterea-Ghenovici". Pentru îndreptarea acestui sacrilegiu am înaintat memorii, de-a lungul a douăzeci de ani, către toți președinții ce s-au perindat în fruntea Uniunii Scriitorilor (începând cu D.R. Popescu și până la actuala conducere a breslei), dar lucrurile au rămas
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
nu era agreat de oficialități, și distinsa poetă s-a plîns că nu i s-a spus lucrul acesta. Pentru că, dacă știa, poate că nu mai venea ea. Oricum, nu s-a compromis din cauza asta. Pentru că, atunci cînd a sosit familia regală, a părăsit în mod ostentativ locul. Nici primarul comunist al orașului Die nu a fost încîntat de participarea regelui Mihai la acel festival. Dar el era un om civilizat și atunci cînd a constatat că fostul suveran al României
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
Dar, de cînd s-a împăcat cu toate culorile, de la roșul lui Iliescu și cenușiul lui Constantinescu pînă la portocaliul lui Băsescu, mă gîndesc că, după tot ce s-a întîmplat, el s-a ales cu o parte din proprietățile familiei regale și cu palatul în care și-a semnat încă o dată actul de abdicare, iar noi ne-am ales cu prințul Duda. Nu m-am numărat din capul locului printre monarhiști. Deși, în 1970, cînd am publicat eu volumul Inima
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
nu a ascultat nimic din pledoaria soacrei sale pentru că, în societatea machistă al cărei tipic reprezentant este, rolul femeii se reduce la a face treburile casei și copii. Ea nu trebuie să-și dea cu părerea în legătură cu deciziile privind viitorul familiei. Și acesta este doar începutul. Dacă, inițial, Ghiță face un simulacru de democrație familială, pe parcurs el renunță la orice formă de comunicare cu femeile din propria-i familie. De aici un șir întreg de malentendu-uri și quid pro quod-uri
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
nu trebuie să-și dea cu părerea în legătură cu deciziile privind viitorul familiei. Și acesta este doar începutul. Dacă, inițial, Ghiță face un simulacru de democrație familială, pe parcurs el renunță la orice formă de comunicare cu femeile din propria-i familie. De aici un șir întreg de malentendu-uri și quid pro quod-uri care au culminat cu abandonarea Anei în brațele lui Lică și drama care se cunoaște. Deși pretinde că își iubește soția, Lică manifestă față de aceasta, pe întreaga durată a
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
condamnabil. Bine, veți spune, dar faptele s-au petrecut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Are vreo importanță? Și atunci românul era român, iar ungurul ungur și amândoi ar fi trebuit să aspire la integrarea în marea familie europeană. Toate pălesc însă în fața grozăviei ce va să vie: Ion Slavici este un scriitor antisemit. ,Arîndașul" căsăpit de oamenii lui Lică pentru a fi jefuit este evreu. Mă tem că această scăpare din partea autorului nu este una pur accidentală
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Virgil Nemoianu Acum vreo doi ani avea loc în revista Familia o discuție despre conceptul de canon și despre modul în care acesta ar putea fi aplicat la literatura română mai recentă. Printre participanți era, țin minte, și Nicolae Manolescu și dînsul, ca și alții, păreau să mă invite să-mi
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
lumină de lună. Criză ministerială din cauza chestiunei Dunării, deoarece se pare că întreaga Europă a adoptat propunerea Barrčre și România stă izolată în opunerea sa..." Luna lui Maiorescu își găsește loc așadar între două pledoarii la Tribunal, o cină în familie și o criză ministerială legată de poziția României în Europa. O verificare în tabelele astronomice ale fazelor Lunii din anul 1882 arată că Luna lui Maiorescu, cea din însemnare, este plină, întreagă, așadar una care merită consemnată ca obiect în
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
vedemu totdeauna numai o singură parte a satelitei noastre sau a tovarășei noastre". Cei care tot n-au înțeles de ce văd o singură față a Lunii pot apela la romancier. Mulți cititori ai romanelor franțuzești trebuie că au făcut, în familie sau cu prietenii, experiența propusă de Jules Verne la pagina 32 a cărții scoase de curând de sub tiparul Domnului Hetzel: "Du-te în sufrageria dumitale și învârtește-te în jurul mesei în așa fel ca să privești tot timpul centrul; când plimbarea
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Ion Vartic Cîteodată manuscrisele nu ard Apariția Cronicii de familie a produs în epocă o mare vîlvă. La nivelul bîrfei literare, a ieșit imediat zvonul despre paternitatea multiplă a romanului. S-a spus, în culise, că o asemenea operă masivă e, în mod normal, produsul unui scriitor matur, cu multă
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
de a scrie și era preocupat numai de Colecția de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane, din care dădea la tipar, în reviste, parte după parte. Or, Învățătură de minte te trimitea înapoi înspre perioada bruioanelor și a genezei Cronicii de familie. În fine: am început să recitesc Învățătură de minte și, din prima clipă, am avut confirmarea: textul lui Dumitriu și acela al lui Vinea erau practic identice. Proza semnată de Petru Dumitriu, Învățătură de minte (Fragment), a apărut în Viața
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
de pe moșia lui Andronic Cozianul "a fugit spre Dunăre" vrînd "să se pribegească" - pare a fi scrisă cu gîndul de a umple golurile temporale dintre întîia atestare a neamului Cozienilor și epoca modernă în care el evoluează în Cronică de familie. Primele două capitole, existente în ambele variante, demarează greoi, sînt cam simpliste, cu registru minor. În mod curios, dacă, ipotetic, acceptăm ideea coautorilor, nuvela începe să devină interesantă doar în capitolele ulterioare, aflate numai în varianta Dumitriu, unde, treptat, acțiunea
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
un fel de primă parte a nuvelei, întreruptă în plin mister epic. Cred că Petru Dumitriu a renunțat s-o mai încheie fiindcă, între timp, a decis că Davida trebuie să fie, pe bună dreptate, debutul emblematic al Cronicii de familie. Întrebarea e de ce a publicat, totuși, Învățătură de minte la începutul lui 1959, cînd, în anii '58-'59, dă la tipar numai "biografii contemporane"? Sînt posibile măcar trei răspunsuri. Primul: descriind în aceste "biografii" Bucureștiul periferic, poate că și-a
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
se fi gîndit că s-ar putea să aibă aceeași soartă. De altfel, încă în aprilie '60, el a fost obligat să dea Securității o declarație despre relațiile lui cu Petru Dumitriu și despre rolul său în scrierea Cronicii de familie. Nu se știe, deocamdată, dacă anchetatorii sînt cei care i-au impus lui Vinea referirile și la Cronică de familie, conform unei înscenări deja proiectate, sau dacă Vinea e cel care le-a dat acestora, prin informațiile oferite, ideea acelui
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
obligat să dea Securității o declarație despre relațiile lui cu Petru Dumitriu și despre rolul său în scrierea Cronicii de familie. Nu se știe, deocamdată, dacă anchetatorii sînt cei care i-au impus lui Vinea referirile și la Cronică de familie, conform unei înscenări deja proiectate, sau dacă Vinea e cel care le-a dat acestora, prin informațiile oferite, ideea acelui scenariu al paternității multiple a romanului, care, apoi, va fi difuzat prin intermediul Glasului patriei. În schimb, în timpul anchetării în regim
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
un devotat prieten, dar nevoile, ocupațiile și îndatoririle mă făceau să-i frecventez mai mult Ťtelefonicť. Prezența mea în salonul lor era mult mai rară decît a altora". Ca atare, suspiciunea că ar fi colaborat efectiv la scrierea Cronicii de familie este abuzivă: "S-a exagerat și s-a denaturat rolul meu și contribuția mea la elaborarea" romanului. Nu a fost coautor, ci sursă de informații orale, căci "Petru Dumitriu mi-a cerut să-i fac expuneri verbale asupra epocii dintre
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
nedatată a lui Vinea către Beniuc. Ea trebuie să fi fost scrisă în anii '60-'62, cînd se pregătea contraofensiva oficială împotriva "trădătorului" Dumitriu, și pare reflexul anchetării în continuare, într-o formă intermediată, a scriitorului. Focalizată pe Cronică de familie, scrisoarea e un document important, în care lucrurile sînt spuse telegrafic și direct. În debutul ei, o afirmație categorică a lui Vinea: "... precizez: nici un rînd din acest roman nu a fost scris de mine". În mod comprimat, scrisoarea face aceleași
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
o treacă pe hărțile lor. Fiindcă există!ť ŤPe mine, îi răspund, Soarta m-a uitat. Poate că acest teribil �Fatum' sau �Moira' s-a mutat în cărțile din sertarul meu. Nu am copii, trebuie să consider sertarul ca fiind familia viitorului meu. Și a soartei noastre. Nu?ť". La foarte puțină vreme de la scrierea acestor rânduri, Revoluția din decembrie 1989 avea să schimbe din temelii societatea românească, deschizându-i porțile către lume și oferind scriitorilor, ca și publicului cititor, o
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
rodul unor sclipitoare asociații livrești. Convinși de teoria operei aperta, cu multiplele sensuri adăugate unui text de generații succesive de cititori și hermeneuți, înclinăm totuși, alături de Ion Vartic, spre prima variantă, cunoscută fiind ascendența scriitorului rus. (Făcea parte dintr-o familie extrem de cultivată, mama fiind o excelentă profesoară de liceu, iar tatăl un erudit profesor de dogmatică la Academia Teologică din Kiev, specialist în religii occidentale - pasionat de ritul anglican - și cunoscător de limbi vechi și moderne, între care și engleza
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]