2,704 matches
-
de artă venită din adâncul timpurilor (sau chiar, astăzi, din "adâncul viscerelor" unui artist) nu este un S.O.S.? Ea nu caută să farmece universul pentru plăcere, ci pentru a se elibera de el. Unde noi vedem capriciu sau fantasmă gratuită, existau, fără îndoială, angoasă și rugă. Fetișul primitiv, în care azi vedem un "poem-obiect" cu funcție simbolică, stă mărturie nu atât pentru libertatea spiritului, cât pentru aservirea strămoșilor noștri față de noapte, cu zeii, animalele și umbrele ei bântuitoare, acești
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Pentru pictorul recunoscut la fel ca pentru cel mai modest fabricant de covoare. Claude Viallat, arătându-și suprafețele de bureți albaștri pe fond oranj: "Pictorul nu mai are a justifica o cunoaștere. El nu este un iluzionist, un prezentator de fantasme, un fabricant de imagini. El trebuie, în interiorul unui limbaj specific, să vorbească o limbă diferită, să-i stabilească vocabularul imediat specific și posibilitățile de comunicare" (catalog Support/Surfaces, 1970). Iar un creator de "covoare contemporane" s-ar dezonora dacă n-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ne-ar lua în brațe. Secretul forței imaginilor este, fără îndoială, forța inconștientului în noi (mai degrabă destructurant ca o imagine decât structurat ca un limbaj). Interiorizăm imaginile-lucruri și exteriorizăm imaginile mentale astfel încât imageria și imaginarul se determină reciproc. Visul, fantasma și dorința dau imaginii-obiect ceva plin și suculent care se suge ca un sân și dispare deodată în noi. Forță dionysiacă, s-ar fi zis acum un secol (dar Dionyssos e legat de auditiv, iar la Nietzsche auzul era mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
serioasă, își însușește fictivul și narativul. Sfidează pictura de gen și de istorie pe propriul ei teren. Nu e de ajuns să vezi, trebuie să știi, replică ingenios cubistul. Evacuarea contingentului, repliere în Necesitatea Interioară. Loc pentru abstract. Și pentru fantasmă. Zăcăminte de nepătruns: Forma pură și Inconștientul. Kandinsky și Max Ernst. Odată materialul și temporalul ocupate de imaginea mecanică, arta pune stăpânire pe Spiritual. După Kandinsky, eliberarea. Duchamp, cu mult înaintea "artei retiniene", este cadoul involuntar făcut de peliculă pânzei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
integrat atunci când membrii sunt în interacțiune, împărtășesc simțăminte, credințe, mentalități, practici comune, se simt devotați unor scopuri comune. Când grupul este integrat, el ține indivizii dependenți de el, în serviciul lui, sub oblăduirea lui, nu-i lasă pradă propriilor pulsiuni, fantasme. Într-un grup integrat există schimb de idei, de trăiri, o coparticipare la energia colectivă, fiecare întărindu-și, astfel, energia proprie. Dar integrarea nu se realizează automat. Reglarea socială poate fi făcută de către puterea ascultată, de către cea legitimată, din respect
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
veacul acesta, nici în cel ce va să vie, oare nu diavolul le deschide gura?” (Origen, Omilii la Cartea Ieșirii, omilia III, cap. II, în PSB, vol. 6, p. 71) „... aceste otrăvuri vă vin din creierii înfierbântați de boala unor fantasme nenorocite ale vrăjmașilor”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 210, VI, în PSB, vol. 12, p. 434) „... dacă ar fi primit cu inima curată învățăturile dumnezeieștii Scripturi și n-ar fi pus în ele gândurile lor n-ar fi căzut
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
demitizate" în ceea ce privește statutul lor și poziționate la același nivel cu cele sociale). Această evoluție a problemei științificității cunoașterii umane și a relației sale cu fenomenul ideologic a deschis, cu timpul, calea unor teorii care își propun să se elibereze de "fantasmele trecutului" și să destructureze "vocabularele finale" asumate de obiectiviști și, respectiv, de relativiști. S-a conturat, pe o astfel de direcție, inițiată și susținută de filosofia americană contemporană, ceea ce am numit, la începutul acestui subcapitol, concepția pragmatistă asupra ideologiei 168
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de integrare-identitate la nivel de grup sau comunitate. Subliniez aici că, întrucât atingerea unui anumit interes poate fi interpretată ca o formă a raționalității instrumentale, ideologia se manifestă acțional în plan politic nu într-o modalitate irațională (prin construcția unor "fantasme" sau "iluzii" neconforme cu realitatea), ci într-una rațională. De altfel, în teoria politică recentă o astfel de imagine este consolidată din perspectiva punerii ideologiei în legătură cu diverse tipuri de dileme sociale, în cadrul analizelor specifice teoriei jocurilor, așa cum rezultă din tabelul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la imaginea arborelui genealogic, la ideea familiilor de limbi cu limba mamă apărută în mod misterios undeva și cu fiicele ei ducând spre alte meleaguri, în întregime sau aproape în întregime, limba respectivă ca fonetică, lexic și gramatică. În locul acestor fantasme trebuie avută în vedere continuitatea globală a materialului lingvistic, care poate parcurge în evoluția sa stadiile silabic, aglutinant și flexionar, dar care poate genera la oricare din aceste stadii o limbă capabilă să satisfacă orice nivel de cultură și civilizație
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a da socoteală referitor la inima omenească profund divizată. Atenți la propriile lor vise, Suprarealiștii consideră visul, această "altă scenă" de care vorbește Freud, ca pe o lume foarte apropiată de universul teatral, căci este reprezentare spațială, figurație vizuală a fantasmelor. De aceea găsesc ei adesea în el o sursă de inspirație profundă. La vreo treizei de ani mai târziu, Eugène Ionesco (1909-1994), Arthur Adamov (1908-1970), Romain Weingarten (născut în 1926), Fernando Arrabal (născut în 1932), care, în sânul marii Avangarde
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
umanitatea mecanomorfă a lui Urmuz pare o sublimare a celei caragialiene, la rândul ei o rafinată imagine parodică a lumii fenomenale, așa cum ironicul Caragiale lasă să se întrevadă în condescendenta precizare digresivă din Poetul Vlahuță: "acea umbră nu este o fantasmă, ci o persoană reală, este însuși poetul Vlahuță (adică nu poetul Vlahuță adevărat, ci farsorul, care se dă drept Vlahuță, și nici o persoană reală în sensul propriu, ci numai în sensul figurat, adică închipuit real)"37. În ciuda caricaturizării excesive, perechile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
supraviețuirea camuflată, dar activă, a miturilor în lumea modernă. Încetând a mai fi ,,poveste sacră", ,,revelație primordială", ,,istorie exemplară", ,,model arhetipal" mitul continuă să fie activ în universul oniric, în imaginarul social, în visele, dorințele, fobiile și nostalgiile omului actual. Fantasmele mitice au fost deseori preluate, transpuse într-un registru ideologic, apoi activate propagandistic (inclusiv prin mijlocirea benzilor desenate) pentru eficienta manipulare și îndoctrinare a ,,omului nou" din cadrul fostei societăți socialiste multilateral dezvoltate românești. ( Ideea este excelent prezentată și argumentată de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
privilegiate" în sensul că banda desenată reprezintă o formă populară și de mare succes prin care mitul devine manifest în lumea modernă. Mitul nu este originea benzii desenate. Nu o explică. O folosește ca mijloc de reactivare eficientă a unor fantasme străvechi, cum ar fi cele ale eroului salvator. Vizibilitatea și narativitatea benzii desenate o pot transforma pe ea însăși într-un mit, unul realmente periculos, mai ales în societățile totalitare. Chiar scopul declarat al acestei cărți este acela de a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
iar miturile fiind considerate, cum o făcea Alain, o trăsătură a infantilismului omenesc), Luminile nu au făcut decât să laicizeze și să materializeze vechile figuri ale imaginarului, să recupereze și să dispună după propriile reguli geometrice, mecanice, carteziene, materialiste "toate fantasmele esențiale ale omenirii".69 Știința actuală pe globul pământesc este știința impusă în Europa, cea axată pe acțiune (mecanică, cuantificare, formularea legilor naturii), dar cum știința urmărește îndeaproape teoria, ea urmărește de fapt și ideologia, reflectând totodată ambianța și preferințele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mituri eclipsate recuperează miturile de odinioară și creează epistema de astăzi, iar savanții aflați în avangarda cunoașterii naturii sau a omului devin conștienți de relativitatea constitutivă a adevărurilor științifice și de realitatea perenă a mitului. Mitul nu mai este o fantasmă gratuită subordonată elementului perceptiv sau rațional. Este o res reală care poate fi manipulată atât în bine, cât și în rău."191 Un mit în sine nu poate fi nici bun, nici rău, ceea ce îl face periculos fiind doar întrebuințarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să demitizezi conștiința este suprema încercare mistificatoare." Pentru aceasta este necesară o "pedagogie" a culturii fizice și una a judecății, dar și una a imaginației, care impun o educație estetică, pe deplin umană, precum și o educație "fantastică la scara tuturor fantasmelor umanității", opera de artă fiind "hormon și suport al speranței omenești": "odinioară marile sisteme religioase jucau rolul de păstrătoare ale regimurilor simbolice și curentelor mitice. În prezent, pentru o elită cultivată beletristica, iar pentru mase presa, benzile ilustrate și cinematograful
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
epocă fiabile nepermițând să se analizeze obiectiv unele evenimente constitutive ale omenirii, legenda intervine cu "frânturi de istorie" alcătuite pe criteriile subiective de "curiozități", "noutăți extraordinare"; le deformează, le falsifică amplificându-le prin adăugarea unor detalii inventate, alese din nenumăratele fantasme ale imaginației colective."198 Girardet mai afirmă că atât mitul cât și visul funcționează pe o dinamică a imaginilor, dar că în mit aceste elemente componente ale dinamicii sunt greu de disociat și la fel ca visul, mitul nu poate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
politice, acceptă și el trei paliere ale definirii mitului. Astfel, prima accepțiune ar fi acea a lui Eliade, a povestirii sacre, explicative. A doua ar fi cea a lui Barthes, conform căreia mitul nu este mai mult decât mistificare, iluzie, fantasmă, camuflaj. În fine, este introdusă o a treia perspectivă, cea a lui Georges Sorel, care îi identifică mitului o funcție mobilizatoare, de "însuflețire creatoare", un "ansamblu de imagini motrice", care face apel la mișcare, incită la acțiune, stimulând energii cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
stalinismul, care a avut foarte mulți adepți chiar în Occident, unde nu se cunoșteau (ori se ignorau în mod iresponsabil) atrocitățile-i uzuale. Stalinismul a renăscut mari mituri ale umanității, ca cel prometeic al eliberării de natură, care printr-o "fantasmă infantilă de atotputernicie" lua în stăpânire cu ajutorul Științei natura, antropologia și societatea, într-o atitudine combativă față de lume și un voluntarism exacerbat, manifestat și în proiectul "omului nou" care nu putea fi construit decât pe un teren uman viran. Stalinismul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
317 Gilbert Durand atrăgea atenția asupra "exploziilor mitice în istorie", precipitate istorice care survin atunci când instituțiile unei civilizații nu se adaptează la lenta evoluție a viziunilor asupra lumii.318 Lucian Boia profită de această deschidere teoretică, înaintând ideea că toate fantasmele mitologiei milenariste tradiționale ale "religiei științifice moderne" au fuzionat într-o sinteză explozivă care a oferit omenirii ceea ce aștepta: transformarea lumii și a condiției umane, iar ponderea determinărilor mitice în tot ceea ce îl privește pe om nu mai poate fi
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sau neverificate) prezentate drept adevărate, care au o circulație liberă până la nivel internațional și care conțin un "sens", o morală pilduitoare ca fabulele sau povestirile medievale. Cu ajutorul lor sunt expuse public teme care nu pot fi exprimate direct (xenofobie, sexualitate, fantasme), ori prea abstracte (economice, politice, sociale), în care abundă stereotipurile și tabuurile (misoginismul, homofobia, pedeapsa imanentă), și referințele arhetipale alături de cele sociologice, de cele mai multe ori false, dar exemplare. Precum miturilor, autorul le identifică trei niveluri de semnificație: primul, cel manifest
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
chiar de simpatii de extremă dreaptă, și chiar de antisemitism, au fost de asemenea apărați cu patimă, stabilirea adevărului rămânând de nenegociat. Pe de altă parte, însăși opera și traseul intelectual și biografic al celor trei oferă baza speculațiilor și fantasmelor. Dacă Jung este acuzat pentru anumite texte de la începutul anilor '30 în care se putea discerne o simpatie față de nazism și chiar față de Hitler, în 1945 el critica vehement "omul-masă" și "personalitatea-mana", creionând un tablou pentru Hitler astfel: "gesturile teatrale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ochi, mi-a sugerat o sperietoare psihopată (cu o mătură pe post de mână întinsă) mai degrabă decât o ființă omenească... O regretabilă lipsă de educație, un comportament la marginea nebuniei, o inteligență mediocră combinată cu șiretenia isterică și puterea fantasmelor unui adolescent, toate erau înscrise pe chipul acestui demagog. Toate gesturile sale erau create și coordonate de către o minte isterică, cu unica intenție de a impresiona. Se purta în public precum un om care își trăiește propria biografie, în acest
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de solidaritate specifici unui grup uman anume, din necesitatea desprinderii de haosul natural (lupta eroului este cu predilecție împotriva întunericului, a "formelor exagerate ale naturii", încarnate prin monștri).442 Conform lui Lloyd de Mause, grupul nu investește eroul doar cu fantasme luminoase, ci mai ales cu cele negative, iar el purifică grupul absorbind impuritățile: funcția eroului nu este doar inițiator-exploratorie, ci mai ales cathartică ("un grup uman își construiește riturile, miturile, cultura în general așa cum se construiește un ritual de exorcizare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
orientat spre cultul sfințeniei, care generează o imagine mai vastă și mai senină a istoriei și a societății, precum în cazul indienilor.456 Morretta evidențiază și această caracteristică tulbure și turbulentă a eroului: "în zilele noastre se înmulțesc eroii diverselor fantasme ideologice ori se lățește răutatea pură a asasinatului gratuit și anarhic. Treptat, eroul a suferit în Occident o stranie metamorfoză: în lagărele naziste sau gulagul stalinist au murit milioane, eroi anonimi și sfinți prin însăși suportarea celor mai fantastice torturi
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]