11,529 matches
-
nu atît pe emigrare, cît pe lărgirea comerțului, pe persecuțiile religioase și pe încălcările drepturilor omului. Indicii emigrării din România demonstrau faptul că aceasta nu mai constituia o problemă în 1980. În Statele Unite imigraseră 2.886 români, iar în Germania Federală, aproape 13.0002068. Problema emigrării evreilor a jucat, de asemenea, un rol mai mic în cadrul audierilor, aceasta și datorită acordurilor din vara anului 1979, între guvernul român și Conferința Președinților Principalelor Organizații ale Evreilor din SUA. În 1980, au emigrat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
produsul agricol excedentar guvernamental. Mai mult decît atît, Bucureștiul era un "furnizor de încredere", de la care se puteau importa produse derivate din petrol 2120. Reprezentanții guvernamentali au atras atenția asupra creșterii numărului de emigranți care plecau în Statele Unite și Germania Federală și asupra politicii externe independente a Bucureștiului. Emigrarea evreilor către Israel scăzuse în ultimii doi ani, însă reprezentanții Administrației credeau că aceasta se datorează în mare măsură scăderii numărului evreilor din România. John Scanlan, de la Departamentul de Stat observa că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
milioane de dolari, pe baza obiecțiilor ridicate de Departamentele de Stat și al Agriculturii 2150. Cu toate acestea, vizita lui Haig s-a soldat cu cîteva rezultate tangibile pentru București. Pe 25 februarie, Departamentul de Stat a anunțat că guvernul federal va restitui 5,8 milioane de dolari în contul a două bănci particulare, Banca Euro-Americană din New York City și Banca Internațională din Chicago, deoarece România nu-și achitase datoriile la scadență. Însă ceea ce era și mai important, nici băncile și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aflase de cel puțin 24 de cazuri în care persoanele cărora li se aprobase emigrarea trebuiau să restituie statului cheltuielile de educație, înainte de a-și primi pașapoartele. Printre aceștia se numărau emigranți care voiau să plece în Olanda, Italia, Germania Federală și Canada 2224. Întrucît Administrația dăduse greș cu metoda diplomației discrete, de astă dată și-a exprimat în mod public îngrijorarea. Pe 4 martie, președintele Reagan a declarat că decretul privind taxa pentru învățămînt emis de România contravine "prin literă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
crezuse inițial că va primi. În plus, de vreme ce taxa de învățămînt îi afecta pe toți emigranții și nu numai pe cei care plecau din America și Israel, Bucureștiul putea scoate bani de pe urma acesteia. De la încheierea acordului din 1978, cu Germania Federală, Bonnul plătise aproximativ 5.000 de mărci pentru fiecare persoană de etnie germană care emigrase din România pentru a pleca în Germania Federală. Pe 31 mai, Hans-Dietrich Genscher a făcut o vizită la București, pentru a negocia un nou acord
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din America și Israel, Bucureștiul putea scoate bani de pe urma acesteia. De la încheierea acordului din 1978, cu Germania Federală, Bonnul plătise aproximativ 5.000 de mărci pentru fiecare persoană de etnie germană care emigrase din România pentru a pleca în Germania Federală. Pe 31 mai, Hans-Dietrich Genscher a făcut o vizită la București, pentru a negocia un nou acord financiar, în vederea suspendării noii taxe de învățămînt. Deși acest fapt nu a fost dezvăluit publicității, ministrul vest-german de Externe se pare că a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Camera Reprezentanților era, în mod clar, neconstituțională 2242. După două săptămîni, Curtea a adoptat aceeași hotărîre în alte două cazuri. În procesul Grupul Beneficiarilor de Gaze împotriva Consiliului Consumatorilor de Energie din America, precum și în cazul Senatul Statelor Unite împotriva Comisiei Federale de Comerț, Curtea Supremă a hotărît că, practic, toate interdicțiile legislative prin veto sînt nule2243. Întrucît această hotărîre afecta peste 200 de măsuri legislative, Comitetul pentru Relații Externe al Camerei Reprezentanților a susținut audieri timp de trei zile, începînd cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu ministrul Comerțului Exterior, Vasile Pungan, nu au îndepărtat temerile Congresului privind relațiile comerciale româno-americane. În raportul său, Gibbons concluziona că oportunitățile comerciale oferite companiilor americane sînt din ce în ce mai mici, ceea ce se datorează, parțial, "prezenței și amestecului considerabil al Franței, Republicii Federale Germane și Japoniei". Delegația credea că cifra de două miliarde de dolari preconizată pentru comerțul bilateral, la ședința Consiliului Economic Româno-American din luna octombrie a anului precedent nu este realistă. În raport se recomanda ca America să-și continue relațiile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președintele își prezenta hotărîrea de a prelungi pentru încă un an scutirea României de la condiția emigrării. Pentru a-și justifica decizia, el a scos în evidență faptul că România le permite în continuare cetățenilor să emigreze în Statele Unite și Germania Federală. Dat fiind că emigrarea către Israel scăzuse oarecum în 1983, președintele a asigurat Congresul că intenționează să "supravegheze îndeaproape" procedurile românești de emigrare către Israel. A insistat, de asemenea, asupra promisiunilor României de a nu le impune viitorilor emigranți taxa
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
statele membre ale CAER să fie ajutate de Consiliu să-și rezolve problemele economice interne. România era dispusă să-și joace rolul. Ea încheiase deja acorduri de cooperare și comerț bilateral, pînă în anul 2000, cu Polonia, Bulgaria și Germania Federală și desfășura tratative în vederea semnării unor acorduri similare cu Cehoslovacia și Ungaria. România era, de asemenea, în favoarea unor noi proiecte multilaterale de investiție, cu condiția ca beneficiile să se împartă, în mod egal, între participanți. Proiectele existente erau, în marea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Trible a ripostat imediat. Referindu-se la cea de-a 38-a Adunare Generală, acesta a comparat configurațiile generale ale voturilor celor două țări. Israelul votase pentru Statele Unite în proporție de 93,3% din numărul total de voturi israeliene, Germania Federală, 82%, România, 16,3%, iar Uniunea Sovietică, 13,8%. În ceea ce privește sprijinul acordat Washingtonului la Națiunile Unite, poziția Bucureștiului nu se deosebea prea mult de cea a Moscovei 2338. Mai mult decît atît, aceste voturi indicau faptul că România nu se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lansa planul de "sistematizare rurală", un program amplu de eliminare a jumătate din cele 13.000 de sate românești, pînă în anul 2000. Persoanele afectate aveau să se mute în centre agroindustriale, unde țăranii aveau să trăiască la bloc2515. Germania Federală și Ungaria au protestat, cîteva zile mai tîrziu, împotriva acestui plan. În multe din satele ce urmau a fi distruse trăiau cetățeni de origine germană și maghiară. Planul lui Ceaușescu părea încă un pas în efortul de a distruge ceea ce
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cîțiva. Problema evreilor era în prim-plan și în cele din urmă, Bucureștiul a acceptat să o rezolve. Spre satisfacția tuturor, acordul cu România, din 1979, a rezolvat problema emigrării evreilor. Prea puțin îi păsa Congresului că emigrația în Germania Federală și Israel sporise din cauza faptului că Bonnul și Ierusalimul plăteau în valută pentru fiecare emigrant. Pe congresmeni nu prea îi interesa nici faptul că mulți români, fie că erau sau nu evrei, nu puteau intra în Statele Unite din cauza cifrelor prevăzute
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Library Vice Presidential Files Executive Files: Country White House Central Files (WHCF), Subject Files: Trade, Country Files BIBLIOGRAPHY Lucrări ale lui Arthur Burns, Ron Nessen, William Seidman Din Biblioteca Prezidențială Jimmy Carter White House Central Files (WHCF), Country Files: Romania, Federal Gowernment Organizations, Foreign Affairs Lucrări ale lui Stu Eizenstat Alte materiale nepublicate John Campbell, The American Outlook on the Balkans, 1944-1946, presented at the AAASS Annual Conference, Honolulu, Hawaii, November, 1988. Robert Weiner, Romanian-American Relations During the Glasnost Period, prezentate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie 1989. 2536 "Chronology 1989", "Foreign Affairs", vol. 69, nr. 1, p. 230; Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, E 554 2537 Ibidem 2538 Ibidem, p. E780, E1859. Uniunea Sovietică, Bulgaria, Ucraina și Germania Federală au refuzat să voteze. 2539 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, E1859 2540 Ibidem, p. E780 2541 RFE, Reportaj cu privire la Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 1 aprilie 1989, p. 1 2542 CSM, 30 martie 1989, p.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era de părere că Europa trebuie să fie gata să primească popoarele din Est. În mod paradoxal, cu excepția Ungariei (moartea prematură a lui Jozef Antall a pus sub semnul întrebării numeroase orientări), Estoniei și Germaniei de Est reunificate cu Germania Federală, toate celelalte țări par să fie refractare la democrația creștină, chiar dacă în viața lor politică există partide de acest gen. Deși contrastele sînt evidente, democrația creștină rămîne unul din curentele politice majore, care pare să se bucure și în viitor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a răspîndit și în Austria, prin intermediul legilor din mai 1874, și în Elveția, în cantoanele protestante: Mgr Eugène Lachat, episcop de Bâle, și Monseniorul Gaspard Mermillod, la Geneva, au fost excluși din diocezele lor în 1873; la sfîrșitul anului, Dieta federală a decis să rupă relațiile diplomatice cu Sfîntul Scaun. Noua constituție federală din 1874 conținea articole discriminatorii în materie confesională 4. Franța, în primii ani ai celei de-a III-a Republici, dominate de monarhiști, putea apărea ca o excepție
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Elveția, în cantoanele protestante: Mgr Eugène Lachat, episcop de Bâle, și Monseniorul Gaspard Mermillod, la Geneva, au fost excluși din diocezele lor în 1873; la sfîrșitul anului, Dieta federală a decis să rupă relațiile diplomatice cu Sfîntul Scaun. Noua constituție federală din 1874 conținea articole discriminatorii în materie confesională 4. Franța, în primii ani ai celei de-a III-a Republici, dominate de monarhiști, putea apărea ca o excepție în acest ansamblu stăpînit de un sindrom anticlerical. Caracterul singular al acestor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de la Dusseldorf din 1949, mărturisit și de reflecțiile elaborate, chiar înainte de sfîrșitul războiului, de Alfred Müller-Armack și Ludwig Erhard, care au reorganizat economia germană pe baza economiei sociale de piață. Erhard, ministru al Economiei între 1949-1963, apoi cancelar al Germaniei Federale, acționa, spunea el "după principiile și responsabilitatea sa de creștin"6; Müller-Armack, autor al unor lucrări de sociologie a religiilor, director în ministerul Economiei între 1952-1958, secretar de stat pe lîngă Erhard între 1958-1963, nu înceta să sublinieze ancorarea economiei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
datorită personalităților diferite). Dacă vrem să ne ocupăm de marile curente, trebuie să amintim preferința pentru descentralizarea administrativă. Este adevărat că federalismul catolic a eșuat cu neo-guelfism-ul lui Vincenzo Gioberti, care plănuia să facă din Papă suportul unui Stat italian federal. Programul creștin-democrat de la Torino (1899) prevedea "o largă descentralizare administrativă". La primul Congres lombard al democrației creștine de la Milano (1901) s-a vorbit de "lărgirea activității municipale și regionale". Ulterior, raportul Gonella din 1946, care avea tendința să pună pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de generalul de Gaulle privind crearea Consiliilor regionale și restructurarea Senatului prin reprezentarea categoriilor socio-profesionale. Aceasta se datora, de fapt, altor motive, mai generale, dar adevărata reformă regională a fost realizată de socialiști după 1981. În țările în care soluțiile federale au fost adoptate, importanța istorică a fost atribuită creștin-democraților. În Germania, preocuparea Centrului pentru realizarea federației a fost accentuată de CDU. După război, Adenauer propovăduia formarea unui Stat federal, dotat cu "tot ceea ce îi este necesar pentru a exista, dar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fost realizată de socialiști după 1981. În țările în care soluțiile federale au fost adoptate, importanța istorică a fost atribuită creștin-democraților. În Germania, preocuparea Centrului pentru realizarea federației a fost accentuată de CDU. După război, Adenauer propovăduia formarea unui Stat federal, dotat cu "tot ceea ce îi este necesar pentru a exista, dar nimic mai mult", după cum spunea el în discursul din 4 aprilie 1946. Trebuia șters nazismul și sprijinite puterile aliate. În final, articolul 30 din legea fundamentală stipula că "exercitarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
aliate. În final, articolul 30 din legea fundamentală stipula că "exercitarea puterilor publice și îndeplinirea sarcinilor ce revin Statului aparțin Land-urilor, cu excepția dispozițiilor sau autorizațiilor contrare prezentei legi fundamentale". În 1950, chiar CDU a primit o organizare de tip federal. În Belgia, tensiunile lingvistice și clivajul comunitar au dus la scindarea Partidului Catolic în 1937: Katholieke Vlaamsche Volkspartij și Partidul Catolic Social vor forma de acum înainte o federație, Blocul Catolic Belgian. Partidul Creștin Social a fost creat după eliberare
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a fost creat după eliberare, dar nu a rezistat noilor tensiuni, ducînd la formarea, în februarie 1968, a două partide regionale, Christelijke Volkspartij flamand și Partidul Creștin Social valon. Evoluția a luat sfîrșit prin adoptarea, în 1992, a unei Constituții federale la nivel de regat. Răspunsurile uneori ezitante ale democrației creștine la problemele regionale, mai ales tendința partidelor la putere de a tot amîna aplicarea reformelor, chiar de a le sacrifica de dragul alianțelor, nu fac din regionalism punctul forte al politicii
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mult la situarea președintelui Republicii în balotaj în timpul alegerilor prezidențiale. Din ce motive creștin-democrații luptă în favoarea unei Europe unite? Europa lor se sprijină pe trei valori fundamentale creștinismul, pacea, democrația pentru a atinge două obiective: o Europă comunitară, o Europă federală. Dacă creștin-democrații, discipoli ai lui Jacques Maritain, acționînd după modelul creștin, dar nu ca niște creștini, au refuzat să identifice Europa cu credința creștină și să asocieze creștinismul cu Occidentul, ei nu și-au dorit mai puțin să insufle principiile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]