3,819 matches
-
Dar acest aspect mai atrage atenția educatorului și asupra altor condiții, norme de eficiență, rezultând chiar esența autorității prin competență pedagogică, managerială, tocmai în leadership: • să aleagă cele mai adecvate strategii, proceduri de influențare și sprijinire, • să utilizeze evaluarea continuă, feedbackul, efectele și aprecierea lor, • să utilizeze autoanaliza, autocorectarea continuă multiplu determinate, • să recurgă la antrenarea elevilor în conceperea, realizarea activității, • să utilizeze efecte, opinii și ale altor factori antrenați în cooperare, • să analizeze coeficientul de încredere ce i se acordă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetării, cu efectuarea unor acțiuni de probă, de pretestare. b) Abia apoi are loc cercetarea-acțiune-formare propriu-zisă, ca un proiect global care unește: • spiritul științific de cunoaștere (scopuri, baza teoretică, interogații asupra realului, interpretări, corelații, variante, modelare, obiectivitate, semnificații, analize critice, feedback), • cu acțiunea (de punere în practică a proiectului, în condițiile reale, fără izolare de laborator, cu cuplul cercetător-practician sau cercetătorul-actor direct ca practician) și • cu formarea (ca scop, formarea spiritului științific prin exersare continuă, prin acumularea și prelucrarea științifică a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și al dispozitivului metodologic al formării (stabilirea unor puncte de reper în definirea concepției, a criteriilor de analiză, formularea ipotezelor, valorificarea altor rezultate anterioare, etapizarea, elaborarea proiectului), • un timp al comunicării, al scrierii, care durează de-a lungul cercetării, prin feedback, prin raportare la ipoteze și criterii. Pe fondul cercetării-acțiune generale, în cunoașterea problematicii educației, s-au conturat două modalități de adaptare la domeniu: cercetarea-acțiune-formare (inițiativa, coordonarea și implicarea directă aparțin cercetătorului) și acțiunea-formare-cercetare (inițiativa și realizarea directă aparțin educatorului practician
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
observați?(anexă 4) APLICĂ - Imaginați va un dialog Între Moș Crăciun și Mihăiță!Completați ce lipsește!(anexă 5) ARGUMENTEAZĂ-Puneți semnele de punctuație corespunzătoare și spude ce s-au folosit. (anexă 5) Activitate indirectă Rezolvarea cerințelor primite 64 Activitate indirectă Realizarea feedback-ului Se Împart elevilor câte 2 fișe(anexele 6,7) pe care le vor completa .Se dau indicațiile necesare. Activitate directă Fișele se iau pentru corectat Elevii vor asculta un joc de rol interpretat de elevii mai mari:Părțile plantei-rolul
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
2003): a. iluzia spațiului tridimensional; b. avataruri care servesc drept reprezentări vizuale pentru membri și care pot fi transformate (personalizate) pentru a reflecta identitatea virtuală a utilizatorilor; c. medii de discuții în timp real (chat environments) care beneficiază de un feedback aproape instantaneu. Active Worlds, Adobe Atmosphere, OnLive! Traveler, Second Life sunt astfel de lumi virtuale. Ele constituie o categorie specială, deoarece pot adăposti o varietate de comunități de toate tipurile și, dintre toate oportunitățile prezente în spațiul virtual, simulează cel
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Artă și cultură. Comunitățile formate pe criterii estetice permit construcția unui cadru socio-tehnic în care pluralitatea ideilor și a formelor de manifestare potențează actul creativ. Membrii comunității se întrunesc online pentru a-și împărtăși ultimele creații, pentru a primi un feedback de la ceilalți sau pentru a realiza împreună creații noi. Comunitățile virtuale de acest tip permit, alături de formele artistice clasice, manifestări noi, de tipul design-ului web sau graficii computerizate. Comunități virtuale cu această temă principală de discuție sunt și următoarele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ro/forum/). 5. Activități comerciale. Odată cu apariția Internetului și cu extinderea acestuia, companiile comerciale au sesizat oportunitatea de a constitui comunități ale clienților cu scopul de a păstra legătura cu aceștia pentru a-i fideliza și pentru a primi un feedback cu privire la serviciile și produsele oferite. Faptul că aceste comunități au avut succes este demonstrat de frecvența lor mare în spațiul virtual. Prin intermediul lor sunt promovate idei și tendințe referitoare la produsele și serviciile companiilor care le inițiază, iar clienții membri
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a crește capacitatea de autoadministrare a comunității. De asemenea, design-ul comunității include adesea și un sistem prestabilit de ierarhizare a membrilor în funcție de numărul de mesaje transmise sau de alte criterii. Membrii comunităților virtuale oferă permanent (voluntar sau involuntar) un feedback cu privire la design-ul acestora în termeni de eficiență, atractivitate, flexibilitate, accesibilitate, măsura în care le sunt îndeplinite nevoile etc. În urma unui studiu referitor la design-ul comunităților online, Gallant, Boone și Heap (2007) propun un model de evaluare bazat pe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
față în față. Experiența senzorială de a-i întâlni pe ceilalți este limitată în spațiul virtual, deoarece aici oamenii comunică în cea mai mare măsură prin limbaj scris și nu pot vedea reacțiile nonverbale ale celorlalți, reacții care oferă un feedback și reglează comunicarea. În plus, barierele lingvistice creează dificultăți și distorsiuni în comunitățile online de nivel global, având în vedere că nu toți participanții se exprimă cu aceeași ușurință în limba engleză, care este nu numai limba de circulație, dar
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
câmpul conștiinței temerile și convingerile care îl împiedică să participe. Ca urmare a modului și măsurii în care participă la comunitățile virtuale, membrii acestora dobândesc diferite statusuri și roluri sociale, care vor influența la rândul lor, printr-un mecanism de feedback, participarea ulterioară la viața comunității. Unele dintre concluziile lui Bales (1951) privind studiul grupurilor sociale prin metoda analizei procesului de interacțiune (Interaction Process Analysis IPA) sunt aplicabile și în contextul comunităților virtuale. Între acestea se înscriu: confirmarea specializării rolurilor în cadrul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de învățat. În interpretarea cibernetică, metoda de învățământ are semnificația unei tehnici de lucru ce încorporează în sine: elemente de programare (a secvențelor, operațiilor, comportamentelor etc.); elemente de comandă sau de dirijare a activității elevului și elemente de legătură retroactivă (feedback). În această concepție, metoda apare ca o modalitate de direcționare a învățării, prin intervenția stimulativă a programării, însoțită de un control imediat și sistematic al rezultatelor parțiale înregistrate (de evaluare) și de necontenită corectare și ajustare a mersului mai departe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
factorii atitudinali și educaționali (siguranța, stăpânirea de sine, cordialitatea, respectul, încrederea, interesul sincer pentru dialog). Se poate realiza prin respectarea următoarelor principii: − principiul coerenței - receptorul să primească și să înțeleagă mesajul conform cu intențiile emițătorului; − principiul schimbului permanent - emițătorul să primească feedback-ul (întrebări, precizări, informații) și să tină cont de mesajul reprimit (să asculte argumentele și să-și dezvolte comportamentul); − principiul percepției globale - corelarea comunicării verbale cu elementele comunicării non-verbale. Pentru orice manager, dezvoltarea comunicării trebuie să constituie o preocupare permanentă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de unde nici nu te aștepți. 2. lucrul în echipă / colaborare În condițiile luării unei bune decizii, colaborarea cu ceilalți, sprijinul reciproc în identificarea celei mai bune soluții, este o necesitate. Colegii de lucru reprezintă sursă de informații și chiar de feedback. Lucrul în echipă asigură o bună comunicare la nivel organizațional. Itemii acestei dimensiuni sunt: - Pentru a lua cea mai bună hotărâre/ decizie, discut cu colegii. - Colaborez cu cei din jur și țin cont de unicitatea lor. - Sunt dornic(ă) să
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
a drepturilor și îndatoririlor elevilor și personalului didactic și nedidactic; cunoașterea documentelor școlare, elaborarea și completarea lor; desfășurarea, sub conducerea mentorului, a unor activități de observare, simulare și analiză a activităților instructiv-educative (asigurarea transferului de competențe, metode, strategii, proiectare didactică, feedback, managementul școlar al grupului educat); formarea de abilități practice prin susținerea de activități didactice de probă, susținute de studentul practicant sub îndrumarea mentorului; susținerea unor activități didactice de probă și a unei lecții care va fi considerată finală, considerată rezultat
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
a lecției; c) gândirea critică a studentului practicant și a stagiarului este dezvoltată prin abilitarea acestora pentru găsirea de metode alternative în vederea realizării obiectivelor lecției. (17) Cadrul didactic-mentor realizează feed-back ul: a) persoanele implicate în observare sunt dirijate în oferirea feedbackului; b) feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecției observate; c) în discutarea lecției observate este încurajată reliefarea aspectelor pozitive; d) discutarea lecției observate facilitează depistarea și explicarea de către profesorul mentor a conceptelor neînțelese de studenții practicanți/stagiari. (18
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
factorii atitudinali și educaționali (siguranța, stăpânirea de sine, cordialitatea, respectul, încrederea, interesul sincer pentru dialog). Se poate realiza prin respectarea următoarelor principii: − principiul coerenței - receptorul să primească și să înțeleagă mesajul conform cu intențiile emițătorului; − principiul schimbului permanent - emițătorul să primească feedback-ul (întrebări, precizări, informații) și să tină cont de mesajul reprimit (să asculte argumentele și să-și dezvolte comportamentul); − principiul percepției globale - corelarea comunicării verbale cu elementele comunicării non-verbale. Pentru orice manager, dezvoltarea comunicării trebuie să constituie o preocupare permanentă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
de unde nici nu te aștepți. 2. lucrul în echipă / colaborare În condițiile luării unei bune decizii, colaborarea cu ceilalți, sprijinul reciproc în identificarea celei mai bune soluții, este o necesitate. Colegii de lucru reprezintă sursă de informații și chiar de feedback. Lucrul în echipă asigură o bună comunicare la nivel organizațional. Itemii acestei dimensiuni sunt: - Pentru a lua cea mai bună hotărâre/ decizie, discut cu colegii. - Colaborez cu cei din jur și țin cont de unicitatea lor. - Sunt dornic(ă) să
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
și/sau coeziune (limbaj ambiguu sau eliptic, contra dicții între termeni, incorectitudine gramaticală etc.); contextul situațional este inadecvat comunicării; referentul este indeter mi nat/confuz (este ignorată dimensiunea logică a referinței) etc. Factorii de bruiaj pot fi înlăturați prin efectul feedback. Rolul feedbackului este de a sem nala reacțiile receptorului și eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul săși ajusteze/adecveze discursul. 2. TEXTUL. TIPURI DE TEXTE 2.1. Cuvântul și enunțul. Textul și contextul Cuvântul este un semn lingvistic convențional, este unitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
coeziune (limbaj ambiguu sau eliptic, contra dicții între termeni, incorectitudine gramaticală etc.); contextul situațional este inadecvat comunicării; referentul este indeter mi nat/confuz (este ignorată dimensiunea logică a referinței) etc. Factorii de bruiaj pot fi înlăturați prin efectul feedback. Rolul feedbackului este de a sem nala reacțiile receptorului și eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul săși ajusteze/adecveze discursul. 2. TEXTUL. TIPURI DE TEXTE 2.1. Cuvântul și enunțul. Textul și contextul Cuvântul este un semn lingvistic convențional, este unitatea lingvistică minimală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tehnicilor manageriale de vârf, obținerea de rezultate consistente. Pentru menținerea pe piața economică trebuie aplicate o serie de principii - viziune clară (misiune, politică, strategie), orientare către clienți (cunoașterea necesităților explicite și latente, satisfacerea necesităților), Îmbunătățirea continuă (măsurarea și analiza rezultatelor, feedback, inovare). Un rol important Îl are și aplicarea bunelor practici În managementul resurselor umane Însemnând orientare către satisfacerea angajaților, motivare, recompensare, formare continuă. Responsabilitatea etică față de societate implică un parteneriat Între clienți, angajați, acționari proprietari și furnizori. Cele 8 elemente
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
și Încercări; asigurarea unor procese, metode de supraveghere si a unui sistem informațional eficient, referitor la calitate; motivarea și pregătirea lucrătorilor În domeniul calității; evaluarea nivelului calității prin costuri; măsuri corective eficiente; supravegherea continuă a sistemului calității, cu asigurarea unui feedback informațional; audituri periodice ale sistemului calității Prin urmare, asemenea lui Deming și Juran, el opinează că un produs sau serviciu poate fi considerat de calitate, numai atunci când satisface așteptările consumatorului . El acordă Însă o importanță deosebită corelației dintre calitate și
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
Rela-Valentina Ciomag Academia de Studii Economice București Cuvinte cheie: emițător, receptor, sistem cognitiv, feedback. Rezumat O întrebare tot mai des întâlnită în societatea contemporană este „de ce există atâtea probleme de comunicare”. Răspunsul a devenit o temă centrală de dezbatere, „specialiștii” oferindu-și zilnic serviciile pentru îmbunătățirea performanțelor de comunicare prin noi metode de inițiere
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
Tot acest proces poate fi definit. codare și vehiculat grație canalului de comunicare către receptor (destinatar) printr-o activitate de decodare. Tot acest proces presupune o modalitate de control, reglare, și corectare a greșelilor, cu alte cuvinte trebuie să existe feedback-ul între receptor și emițător. Comunicarea este un proces extrem de complex, de interacțiune, un schimb de informații, de semnificații, așadar este esențialmente social. Fiind o interacțiune, comunicarea se prezintă ca un fenomen dinamic, ce implică o tranformare, un proces de
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
importante, prin urmare este obligatoriu ca în cadrul respectivului sistem să existe posibilități de reglare, de adaptare și de transformare. Ca să fie eficientă deci, comunicarea trebuie să funcționeze ca un sistem circular și să se autoregleze. Aceastaă reglare este definită prin feedback, trebuie să presupună o flexibilitate a rolurilor, o interacțiune. Orice comunicare corectă presupune o flexibilitate a rolurilor, o interacțiune, orice comunicare trebuie să se analizeze, să se organizeze și să se realizeze ca o interacțiune, orice comunicare trebuie să fie
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
cita din nou pe Castellsxe "Castells, M.", „ceea ce caracterizează revoluția tehnologică actuală nu este importanța cunoștințelor și a informațiilor, ci aplicarea acestora pentru generarea de noi cunoștințe și pentru prelucrarea informațiilor și dezvoltarea instrumentelor de comunicare, într-o buclă de feedback cumulativ între inovație și utilizarea inovației” (1996, p. 32). Interpretările prezente ale dezvoltării secvențiale de la agrar la industrial și de acolo la o economie bazată pe servicii reprezintă o simplificare a unor legături extrem de complexe între diferitele schimbări care au
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]