2,422 matches
-
există toate acestea. Nu se măsoară nici în premii și nici în cuvinte ce înseamnă o asemenea muncă de cercetare, ce însemană să-ți regăsești rădăcinile într-o istorie pe care o ignorai complet. Nu frustrările m-au împins spre feminism O.Ș.: Mă întorc la Mihaela Miroiu. Ce ar trebui să nu se ia în seamă când se vorbește de Mihaela Miroiu. Ce nu e Mihaela Miroiu? M.M.: Dacă luăm lista cu răutățile care se spun la adresa mea... Nu sunt
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
un lăcătuș și un președinte de țară, cu condiția să lucreze cum trebuie. Admir oamenii în urma cărora rămâne ceva bun, util, n-are importanță ce, oameni care nu trăiesc degeaba, indiferent de sexul lor. Nu frustrările m-au împins spre feminism. O.Ș.: Dar ce anume? M.M.: Lipsa vizibilității ideilor femeiești în cultură, în politică, în economie, în societate, absența acestei perspective din tot ce înseamnă viața noastră structurată, publică. Eu spun tot timpul: nimeni nu trăiește în locul meu. Eu răspund
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
determinările la care am fost supuși fără să vrem. „În spațiul modernității, etica promovată de Gabriel Liiceanu este exotism curat.” O.Ș.: A apărut, vara asta, o carte la Editura Compania, Noii precupeți de Adrian Gavrilescu, unde se vorbește despre „feminismul în familie” cultivat de Mihaela Miroiu, se vorbește despre matriarhatul de la SNSPA și despre „mormanul de poșete” tot de la SNSPA. Ai citit cartea? M.M.: Mi-au spus unii despre ea și m-am uitat la câteva pasaje, am răsfoit-o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
corectitudinii politice” Despre dreptate, noroc și merit „Accesul interzis românilor și câinilor” Cetățeanul de rangul întâi De ce nu merg copiii romi la școaă? Ecologie în bătaia puștii Disprețul Lumea făgăduinței Dramele ascunse sub preș devin tragedii A cuceri/ A căpăta. Feminismul de la Vest la Est Femeile și liberalismul yoghin Celebrii și celebruțe, români și româncuțe Etică publică, sau monopol pe morală? 1 Decembrie: examen moral Partea a VI-a Educația: reformă și donquijotism Riscul dilemei: asimilare sau segregare? Gheișa, vizitiul și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în care făcea apologia votului censitar pe bază de educație (opt clase obligatorii pentru recunoașterea dreptului la vot), ghetoizarea populației de etnie romă, necesitatea pedepsei cu moartea, sancționarea penală a delictelor de opinie politică. Vezi excelenta reconstituire în documente a feminismului românesc începând cu 1815 întreprinsă de către Ștefania Mihăilescu, Emaniciparea femeii române. Antologie de texte 1815-1918, Editura Ecumenică, București, 2001, precum și continuarea până în 1948, apărută la aceeași editură, în 2005). Acest articol a fost publicat în volumul Neprețuitele femei. Publicistică feministă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ajute, dar cum?. Aplicând doctrina socialistă la realitate, adică arătând răul social cu degetul, făcând din boala poetului caz larg social și de presă. O rețea întreagă de propagandă s-a țesut în jurul poetului, iar această distinsă luptătoare pentru cauza feminismului, care a fost Cornelia Emilian („dintr-o veche familie nobilă din Transilvania, Erdely de Medve, născută la Zlatna în 1840”) „cu spiritul ei organizator lansează liste de subscripție în toată țara, tuturor prefecților și autorităților, precum și la particulari” cum exclamă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
utilizată de cercetători experimentați, care au la dispoziție resursele necesare unui asemenea demers. Sugestii de teme: „Rolul și locul lui J. Dewey în istoria gîndirii pedagogice”; „Schimbări ale legislației educaționale în România secolului XX”; „Ideologii ale reformei educaționale în România”; „Feminismul și impactul său asupra spațiului educațional”; „Imaginea instituției educaționale în mass-media începutului de secol XXI”. 3.4. Metode descriptive 3.4.1. Metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz Observația este o metodă de culegere a datelor, comună
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cultură, cu cele mai variate participări, de la laureatul Nobel Claude Simon până la cei mai agresivi debutanți. „Dezbaterile” politice În tot soiul de cluburi și asociații la care invită cotidienele țintesc problemele cele mai diverse, de la Nicaragua la SIDA, droguri, bătrânețe, feminism, drepturile omului, protecția mediului etc. Festivalul internațional al filmului (cu punct central de atracție delegația sovietică și incitantele pelicule pe care le-a prezentat), dar și cele peste 40 de scene pe care, În fiecare seară, au loc spectacole de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la marile evadări idilice ale amorului. Claudine este o femeie cu un trecut pre-marital aventuros, care și-a găsit Împlinirea În asocierea cu soțul pe care Îl admiră și Îl iubește. Ea nu visează la escapade senzaționale, doldora de clișeele feminismului provincial al micilor matroane nefericite. „Bovarismul” ei este nul. Eroina lui Musil ar avea, probabil, formulări drastice despre mediocritatea iluziilor și a eșecului În neautentica și, până la urmă, imposibila „eliberare” de sine la care aspira Emma. De altfel, „căderea” prin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe cele două coordonate: cetățenia activă și participativă și politicile sociale, ambele având ca principiu comun egalitatea, valoare civilă și socială existentă pe agenda politică a revoluționarilor 2. Primele politici de gen au fost rezultatul direct al acțiunii politice a „feminismului valului I”, având ca scop impunerea drepturilor civile și politice egale pentru femei și bărbați. În ceea ce privește adoptarea unor norme cu putere juridică În favoarea drepturilor femeilor și, implicit, a egalității de șanse Între femei și bărbați, un Început poate fi considerat
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
doar În domeniul relațiilor de muncă (angajare, condiții de promovare, formare profesională, concediere), egalitatea de șanse și egalitatea de tratament au devenit, din subiecte politice, politici de stat - mai ales de la sfârșitul anilor ’60, odată cu „al II-lea val al feminismului”, ca mișcare politică internațională de eliberare a femeilor 4 - cu impact la nivel mondial. Documentele strategice ale ONU, Începând cu anul 19751, exprimă conștientizarea faptului că rolurile reproductiv și productiv ale femeilor nu pot fi delimitate de separația formală public
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
europene unice), includerea În tratat a măsurii plății egale pentru femei și bărbați În condițiile muncii egale și cu valoare egală, ceea ce, până la Începutul anilor ’70, a rămas doar un principiu retoric. La sfârșitul anilor ’60, al doilea val al feminismului european a dus la descoperirea Comunității Europene ca spațiu al oportunității politice și legislative, ceea ce a dat o relevanță strategică articolului 119, acesta devenind „poarta” de pătrundere a politicilor de gen la nivelurile naționale, mai ales ale țărilor care Încă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de șanse Între bărbați și femei -, cu două obiective principale: elaborarea unor noi propuneri legislative și crearea unei rețele transnaționale de agenții și structuri instituționale (women’s units), unități de advocacy, de monitorizare a politicilor, agenții de implementare etc.1 Feminismul valului al treilea din anii ’90 s-a manifestat critic față de limitarea politicilor de gen la piața muncii, articolul 119 devenind acum un impediment, un obstacol legislativ. Măsurile slabe de susținere a strategiei la nivel comunitar au determinat „Întoarcerea” către
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a politicilor, adică dintr-o perspectivă organizațională, ci privit mai ales dintr-o perspectivă funcțională: capacitatea statului de a răspunde și de a funcționa În favoarea scopurilor mișcării feministe, preluând de pe agenda publică pe cea instituțională problemele ridicate de aceasta, sau feminismul de stat, concept utilizat mai ales de școala engleză de politici comparate și de rețelele academice internaționale grupate În jurul acesteia. Amy Mazur (2002, pp. 13-16) descrie trei perspective asupra statului În relație cu feminismul: 1. apariția acestora În cadrul statului În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituțională problemele ridicate de aceasta, sau feminismul de stat, concept utilizat mai ales de școala engleză de politici comparate și de rețelele academice internaționale grupate În jurul acesteia. Amy Mazur (2002, pp. 13-16) descrie trei perspective asupra statului În relație cu feminismul: 1. apariția acestora În cadrul statului În care ierarhiile de gen se reproduc În instituții, În comportamentul politic al actorilor și În conținuturile politicilor; 2. relațiile mișcărilor feministe cu statul, care poate fi prietenos sau nu față de acestea, deschizându-și sau
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
actorilor și În conținuturile politicilor; 2. relațiile mișcărilor feministe cu statul, care poate fi prietenos sau nu față de acestea, deschizându-și sau nu agenda formală pentru problemele pe care acestea au reușit să le promoveze (de) pe agenda publică; 3. feminismul de stat, rezultatul a peste 30 de ani de preluare de către stat a problemelor (semnalate de feminismul celui de-al doilea val), fenomen specific democrațiilor vest-europene postindustriale (welfare states), ca o continuare firească a modului „prietenos” față de problemele politice ale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
față de acestea, deschizându-și sau nu agenda formală pentru problemele pe care acestea au reușit să le promoveze (de) pe agenda publică; 3. feminismul de stat, rezultatul a peste 30 de ani de preluare de către stat a problemelor (semnalate de feminismul celui de-al doilea val), fenomen specific democrațiilor vest-europene postindustriale (welfare states), ca o continuare firească a modului „prietenos” față de problemele politice ale femeilor. Structurile de stat și principalii actori ce promovează politici feministe Îndeplinesc, În fond, o funcție feministă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
agricultura; de aceea, politicile de gen s-ar putea constitui Într-un sector aparte, cuprinzând politicile egalității de șanse, ale reprezentării politice, ale ocupării, familiei și cele privitoare la sexualitate, reproducere, violență (body politics)1. Pe de altă parte, sintagma feminism de stat poate fi un oximoron, tocmai datorită incompatibilității celor doi termeni, cel puțin din perspectiva (neoinstituționalistă) a teoriilor birocrației reprezentative, În vreme ce, În esență, feminismul, ca acțiune publică orientată către transformare 2, propune În permanență schimbarea (de la analizarea modului În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și cele privitoare la sexualitate, reproducere, violență (body politics)1. Pe de altă parte, sintagma feminism de stat poate fi un oximoron, tocmai datorită incompatibilității celor doi termeni, cel puțin din perspectiva (neoinstituționalistă) a teoriilor birocrației reprezentative, În vreme ce, În esență, feminismul, ca acțiune publică orientată către transformare 2, propune În permanență schimbarea (de la analizarea modului În care poate fi obținută aceasta la acțiunea propriu-zisă de schimbare), statul exercitându-și funcțiile prin intermediul aparatelor birocratice cel puțin pasive În raport cu genul și ale căror
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aceasta la acțiunea propriu-zisă de schimbare), statul exercitându-și funcțiile prin intermediul aparatelor birocratice cel puțin pasive În raport cu genul și ale căror ierarhii decizionale sunt puternic masculinizate la vârf1. Organizațiile ierarhice nu pot fi feministe În același spațiu cultural În care feminismul luptă pentru deconstrucția ierarhiilor (Firestone, 1970; Ferguson, 1984). În ceea ce privește situația țărilor CEEC2 În procesul de aderare la Uniunea Europeană, feminismul de stat pune două probleme specifice. Prima se referă la fundamentul istoric al statului postsocialist, cu tradiția unui fals feminism de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale căror ierarhii decizionale sunt puternic masculinizate la vârf1. Organizațiile ierarhice nu pot fi feministe În același spațiu cultural În care feminismul luptă pentru deconstrucția ierarhiilor (Firestone, 1970; Ferguson, 1984). În ceea ce privește situația țărilor CEEC2 În procesul de aderare la Uniunea Europeană, feminismul de stat pune două probleme specifice. Prima se referă la fundamentul istoric al statului postsocialist, cu tradiția unui fals feminism de stat socialist, În care politicile așa-zis „echitabile” În raport cu genul nu au fost rezultatul unor mișcări feministe, ci al
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care feminismul luptă pentru deconstrucția ierarhiilor (Firestone, 1970; Ferguson, 1984). În ceea ce privește situația țărilor CEEC2 În procesul de aderare la Uniunea Europeană, feminismul de stat pune două probleme specifice. Prima se referă la fundamentul istoric al statului postsocialist, cu tradiția unui fals feminism de stat socialist, În care politicile așa-zis „echitabile” În raport cu genul nu au fost rezultatul unor mișcări feministe, ci al unor decizii centralizate ale unui stat profund patriarhal (Miroiu, 2004, p. 237). A doua are În vedere Însuși procesul europenizării
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
putere tocmai atunci când puterea civică devenise vidă de sens”. Discursul socialist despre identitate, bazat pe conceptul de identitate normativă colectivă, care confunda voit identitatea de sex cu cea de gen, acordă drepturi formale femeilor, dar exclude identitatea de gen, ignorând feminismul politic al valului al doilea sau cel al politicilor valului al treilea. Politologii feminiști au teoretizat atât feminismul socialist, cât și pe cel marxist (M. Miroiu, 2004), marcând deosebirile dintre cele două doctrine: În timp ce prima are ca scop anularea inegalității
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
normativă colectivă, care confunda voit identitatea de sex cu cea de gen, acordă drepturi formale femeilor, dar exclude identitatea de gen, ignorând feminismul politic al valului al doilea sau cel al politicilor valului al treilea. Politologii feminiști au teoretizat atât feminismul socialist, cât și pe cel marxist (M. Miroiu, 2004), marcând deosebirile dintre cele două doctrine: În timp ce prima are ca scop anularea inegalității sociale, a doua se fundamentează politic prin conceptul de revoluție proletară, având ca scop reconfigurarea relațiilor de putere
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
deosebirile dintre cele două doctrine: În timp ce prima are ca scop anularea inegalității sociale, a doua se fundamentează politic prin conceptul de revoluție proletară, având ca scop reconfigurarea relațiilor de putere În sfera proprietății. Însă problema care se pune este dacă feminismul de stat socialist este o formă a doctrinelor feministe, socialiste sau marxiste, aplicate prin politici de stat, răspunsul dat de M. Miroiu (2004, p. 189) fiind, În acest sens, tranșant: „Dacă putem vorbi despre un feminism marxist, nu putem vorbi
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]