2,707 matches
-
ori să respecte această baraj, ori să-și asume riscurile ce decurgeau din încălcarea sa. Acest ultim baraj s-a prăbușit, cel puțin teoretic, odată cu inventarea pilulei, care constituie în acest caz o adevărată revoluție biologică și culturală. Visat de feminista americană Margaret Sanger încă din anii '20, pus la punct de doctorul Gregory Pincus în anii '50 și susținut în Franța de deputatul Lucien Neuwirth, care reușește să determine legalizarea sa pe 28 decembrie 1967, comprimatul acesta mic schimbă totul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
merge mai departe cu cercetarea noastră, am scoate la iveală numeroase evoluții, nuanțe și noi paradoxuri caracteristice acestei arte a flirtului. Numai acest simplu fapt ar trebui să ne pună pe gânduri: în Statele Unite societatea a redevenit atât de puritană, feministele și avocații ocupă un loc atât de important, încât toate aceste jocuri ale seducției au fost interzise la locul de muncă. Departe de a fi considerate ca făcând parte dintr-un joc plăcut și inocent, privirile cu subînțeles, atingerile echivoce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
n-am vrut să scriu despre asta, dar redactorii de la publicația franceză au ales să pună sur la une o fotografie alb-negru, cu o Simone goală, în fața oglinzii din baie. Cine a trebuit să se scandalizeze a făcut-o urgent. Feministele de la asociația „Choisir la cause des femmes“ au acuzat săptămânalul de atingere a demnității femeilor și de utilizare a imaginii unui corp gol pentru a atrage cititorii, fără ca o astfel de fotografie să aibă vreo legătură cu scrierile sărbătoritei (în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
bine mă uit la ea, cum stă goală în fața oglinzii, cu picioarele înălțate și subțiate de tocurile ciudate din anii ’50, cu brațele ridicate, aranjându-și părul, cu linia gâtului atât de delicat desenată. E o Simone mai mult femeie decât feministă, trup natural cu o senzualitate firească, siluetă familiară într-un decor ca oricare altul. Singura problemă, semnalată prompt de jurnalistul de la „Die Zeit“, e că liniile trupului ei au cam fost ajustate în Photoshop, atunci când redactorilor li s-a părut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
socială. Pentru ca reprezentarea substanțială (calitativă) să devină posibilă și în societatea românească trebuie să fie întrunite mai multe condiții: a) să existe activism politic și conștiință de grup subreprezentat în rândul femeilor; gradul de vizibilitate și de maturizare a mișcării feministe și a organizațiilor de femei din cadrul partidelor au un rol decisiv în acest sens; b) "politica ideilor" și "politica prezenței"13 femeilor în spațiul public și în viața politică să fie în echilibru și să nu se substituie reciproc; c
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
familiei și salariat independent. Față de acest "reper universal", femeile, ca "cetățeni de rangul doi", au obținut drepturi derivate și fragile, care le-au menținut și le mențin încă în condiția de dependență economică și simbolică față de soții/partenerii lor14. Cercetările feministe și studiile de gen pun în discuție conceptul, presupus universal, de cetățenie și problema excluderii femeilor, pentru un interval de timp considerabil, din zona drepturilor civile, politice și sociale. Atât cetățenia politică, cât și politicile publice, care definesc cetățenia civică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
paritar 21. Impactul pe care aceste sisteme l-au produs în privința creșterii gradului de participare și reprezentare politică a femeilor (între 25% și 35%) a fost în funcție de coerența formulării lor, de sistemul sancțiunilor stabilite și aplicate, precum și de militantismul mișcărilor feministe și a organizațiilor de femei din cadrul partidelor politice 22. De asemenea, sistemul cotelor, ca și cel paritar au fundament constituțional, fiind incluse, ca principiu, în revizuirile constituționale din țările respective. De exemplu, în Franța, revizuirea constituției din 8 iulie 1999
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Polirom, Iași, 1998. Miroiu, Mihaela, De ce nu pun și femeile țara la cale? Prefață la Diana Neaga, Gen și cetățenie în România. Între formal și substanțial, normal și normativ, Editura Polirom, Iași, 2013. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Mishler, William; Rose, Richard, "What are the Origins of Political Trust? Testing Institutional and Cultural Theories in Post-Communist Societies", în Comparative Political Studies, vol. 34, nr. 1, 2001. Mișcoiu, Sergiu; Tataram, Marina, "Sur les avancées timides
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
practici, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 45. 12 Andreea Paul Vass (ed.), Forța politică a femeilor, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 13. 13 Anne Phillips, The Politics of Presence, Oxford University Press, 1995, p.147. Anne Phillips, una dintre teoreticienele feministe de referință ale ideii pluralismului democratic, argumentează faptul că "politica ideilor" din liberalismul clasic conform căreia relevante sunt ideile și mesajele pe care le susțin în spațiul public reprezentanții cetățenilor și nu identitatea sau apartenența socială a acestora rămâne importantă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pp. 216-221. 17 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 90. 18 Otilia Dragomir; Mihaela Miroiu, (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 25. 19 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, p.114. 20 Tudorina Mihai, Cotele de gen în politică și aplicarea lor în România, lucrare de disertație, în format pdf. online, 2011, p. 15. 21 Baza de date Quota Project, 2011, http://www.quotaproject.org.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
apoi în anii 60 în Franța și în Italia, apoi în Peninsula Iberică și în Grecia,, se generalizează munca feminină la care a contribuit serios numărul scăzut al populației active care a durat destul de mult timp. Acțiunea militantă a mișcărilor feministe, cîteodată exagerată în modurile de exprimare, adesea luată în derîdere dar fără îndoială necesară într-un anume moment pentru a zdruncina tradițiile sociale și mentale, a făcut restul, astfel că trezirea conștiinței unei mari majorități a femeilor și a numeroși
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cultural cu perspectivă multiplă și ilustrez acest concept printr-un studiu detaliat al filmelor lui Spike Lee, care oferă un exemplu edificator de explorare cinematografică a problemelor prezente ale rasei, genului și clasei. Inspirîndu-mă din critica de nuanță politică și feministă a filmelor sale, examinez creația lui Lee, precum și contribuția, și limitele stilului textelor și strategiilor sale. Comparînd filmele lui Lee cu muzica rap contemporană a unor formații ca Public Enemy, Ice T, Ice Cube, Sister Souljah și altele, se sugerează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și aceleași publicații ce oferă imaginea unor instanțe morale care enunță sentințe infailibile cu privire la starea națiunii. În același timp, însă, noi apariții ultrareacționare, precum Rush Limbaugh, acumulează, și ele, putere culturală și mediatică 5. Filmele hollywoodiene atacă cu regularitate mișcarea feministă și imaginea femeii, oficializînd, în schimb, dominația masculină și masochismul în formele cele mai grotești. "Paranoia bărbatului alb" este evidentă în întreg mediul cultural american, de la revistele cu benzi desenate, pînă la dezbaterile la radio, iar ofensiva culturală conservatoare continuă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
considerau a fi practici opresive exercitate atît de societățile de tip patriarhal, cît și de tovarășii lor de luptă de gen masculin. S-au oficiat multe astfel de "căsnicii" nefericite adesea între marxism și feminism, în timp ce alte tipuri de teorii feministe au recurs la psihanaliză pentru a analiza experiența de oprimare a femeilor și pentru a contribui la procesul de formare a unor individualități mai sensibile, mai tandre, mai mature. Iată cum, ca și în cazul marxismului, au apărut o sumedenie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la psihanaliză pentru a analiza experiența de oprimare a femeilor și pentru a contribui la procesul de formare a unor individualități mai sensibile, mai tandre, mai mature. Iată cum, ca și în cazul marxismului, au apărut o sumedenie de teorii feministe, adesea în conflict unele cu celelalte, dar și cu discursurile de sorginte masculină. Grupurile anterior marginalizate au încercat să-și afle o voce proprie și astfel au apărut noi discursuri pro-americane, indiene, mexicane, asiatice, ca și altele aparținînd altor minorități
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mijloacelor de comunicare și cultură media, propunînd un model foarte timpuriu al acestora. Există multe tradiții și modele de studii culturale, de la cele neo-marxiste dezvoltate de Lukàcs, Gramsci, Bloch, de la Școala de la Frankfurt în a anilor '30, la studiile culturale feministe sau psihanalitice. În Marea Britanie și SUA se poate vorbi de o îndelungată tradiție în domeniul studiilor culturale, anterioară școlii de la Birmingham 16. Tradițiile majore în studiile culturale combină cele mai bune dintre ele teoria socială, analiza culturală, istoria, filosofia și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și alții, violența poate fi atît eliberatoare, cînd este îndreptată împotriva forțelor de opresiune, cît și reacționară, îndreptată fiind împotriva forțelor populare ce luptă împotriva opresiunii, ori poate, pur și simplu, exploda arbitrar în orice direcție. Multe reprezentante ale mișcării feministe, pe de altă parte, consideră toate formele de violență ca manifestări ale comportamentului masculin brutal, iar mulți dintre cei cu preocupări în domeniul studiilor pacifiste o văd ca pe o formă eșuată de soluționare a unui conflict. Într-adevăr, tipul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în jurul "furiei masculine", analizat de Susan Jeffords în Hard Bodies (1994). Die Hard făcea parte dintr-un ciclu de fantezii masculine compensatorii, care reacționează la apariția feminismului, expresie masculin-conservatoare a refuzului de a împărți puterea și care opune rezistență ideilor feministe. A apărut, așadar, o întreagă serie de manifestări extravagante ale ideologiei masculine, avînd în distribuție actori "ultra macho" precum Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger și Bruce Willis care întruchipează super-eroi ce sînt singura soluție pentru problemele societății, promovînd astfel ideologia supremației
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
avînd în distribuție actori "ultra macho" precum Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger și Bruce Willis care întruchipează super-eroi ce sînt singura soluție pentru problemele societății, promovînd astfel ideologia supremației masculine. Pe măsură ce se intensifică "paranoia masculului alb" și reacția conservatoare împotriva mișcării feministe, aceste fantezii masculine devin din ce în ce mai brutale, în filme precum Die Hard II, Young Guns II și altele de același fel, care conțin din ce în ce mai multe acte de violență masculină cu caracter salvator (vezi Gerbner, 1992). Mai mult, valorizarea incompetentă a rezistenței
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în Kellner, 1991; Best și Kellner, 1991; este elaborată în cartea de față. 14 Jameson (1991) și Harvey (1989) combină teoria marxistă cu teoria postmodernă pentru a oferi noi perspective asupra societății contemporane, în timp ce alți teoreticieni iau poziții marxiste, weberiene, feministe cu privire la societatea contemporană, ori dezvoltă noi modele și perspective teoretice; pentru o vedere de ansamblu a perspectivelor contemporane în teoria socială, vezi Pitzer, 1990. 15 Există multe studii despre istoria și genealogia studiilor culturale; vezi Hall, 1980a; Johnson, 1985/6
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
subminează tradiția în educație (vezi documentația la Aronowitz, 1993) în vreme ce reformatorii educației încearcă să le utilizeze pentru a crește relevanța educației contemporane, în rezonanță cu natura și vicisitudinile culturii contemporane (Giroux, 1994; Malaren, în curs de apariție). Mai recent, teoriile feministe și multiculturaliste cu privire la rasă, apartenență etnică sau națională, la poziție subalternă sau la preferință sexuală sînt cele care produc critici specifice ale opresiunii și teorii despre rezistență; aceste grupuri au avut o contribuție importantă în studiile culturale. Discursurile lor fundamentează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
capitolele ce urmează. Aceste teorii împrumută studiilor culturale pasiune politică și intensitate, dînd un nou suflu lucrărilor de acest gen. În acest demers, voi pleda în capitolul ce urmează pentru necesitatea expunerii unor teorii marxiste de clasă, a unor concepții feministe asupra sexului, a unor teorii multiculturale pe tema rasei, apartenenței etnice sau naționale, preferinței sexuale și așa mai departe, în vederea articulării unui spectru larg de reprezentări ale identității, dominației și rezistenței despre care se poate spune că structurează terenul culturii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și rasială a textului, arătînd cum reprezentarea bărbaților, femeilor, a vietnamezilor, rușilor etc. reprezintă un element fundamental în Rambo și că un element-cheie al textului este remasculinizarea și restabilirea puterii bărbatului alb după înfrîngerea din Vietnam dar și asalturile mișcărilor feministe și a mișcărilor pentru drepturile omului, asupra acestei puteri. Ca urmare, lectura textului ideologic Rambo necesită punerea sub semnul întrebării a imaginilor și figurilor prezentate de film, dar și a discursului și a limbii traversînd întreaga varietate de problematici și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și o țintă a disprețului și, pe lîngă discursurile cu tentă pozitivă, au apărut și cele negative. Rambo a ajuns să însemne la modul negativ o persoană excesiv de virilă, necontrolată și cu un potențial ridicat de violență și pericol. Grupurile feministe utilizau termenul pentru a ridiculiza un comportament excesiv de masculin, iar cele liberale îl foloseau pentru a ataca excesele statului conservator. Termenul a început să capete o nuanță tot mai negativă în discursul politic, demonstrînd cum o figură foarte populară poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cuprinzătoare. Am încercat să arăt că, pentru a cuprinde întreaga dimensiune politică și ideologică a unui text aparținînd culturii media, trebuie să-l privim din perspectiva sexului, rasei și clasei. Încerc să sugerez că o combinare a unor perspective marxiste, feministe, structuraliste, poststructuraliste, psihoanalitice și a altor perspective critice vor asigura lecturi mai complete și, posibil, mai puternice. Combinînd, de exemplu, critica ideologiei și critica genurilor cu analiza semiotică, vom reuși să înțelegem cum formele generice ale culturii media sau codurile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]