4,586 matches
-
imagini în miniatură cu peisaje. 32 d) Selectați pentru diapozitivul 4 aspectul: Title and Content (Titlu și conținut). La titlu scrieți: „Numere de telefon” și la conținut inserați un tabel cu 2 coloane și 5 rânduri. Completați tabelul cu date fictive cu nume și numere de telefon. e) Selectați pentru toate diapozitivele tranziția Newsflash (Clipire), viteza încet, avansare diapozitiv în mod automat după o secundă. f) Configurați expunerea să se deruleze continuu până la apăsarea tastei ESC. g) Salvați prezentarea cu numele
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
coloana 2 - lățime 36, coloana 3 - lățime 35, coloanele 4, 5, 6, 7 - lățime 9. d) Stabiliți pentru textul din tabel fontul Arial, dimensiune 11. e) Se presupune că tabelul conține rezultatele de la probele de bacalaureat. Completați tabelul cu date fictive. În câmpul Media inserați o funcție care să calculeze media aritmetică a notelor de la cele 3 probe. În câmpul Rezultat inserați o funcție care să afișeze rezultatul Admis la toți cei care au media mai mare sau egală cu 6
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
lățime 13, coloana 7 lățime 15. d) Formatați celulele din tabel în conformitate cu tipul datelor: coloana 1 - număr, coloana 2 - text, coloana 3 - text, coloana 4 - general, coloana 5 - dată, coloana 6 - special, coloana 7 - special. e) Completați tabelul cu date fictive. f) Inserați în celula A1 o funcție care să numere câte celule conțin numere din primul rând cu date fictive completat în tabel. g) Inserați în celula B1 o funcție care să afișeze data nașterii pentru elevul cu vârsta cea
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
coloana 3 - text, coloana 4 - general, coloana 5 - dată, coloana 6 - special, coloana 7 - special. e) Completați tabelul cu date fictive. f) Inserați în celula A1 o funcție care să numere câte celule conțin numere din primul rând cu date fictive completat în tabel. g) Inserați în celula B1 o funcție care să afișeze data nașterii pentru elevul cu vârsta cea mai mare din tabel. h) Inserați în celula C1 o funcție care să afișeze data nașterii pentru elevul cu vârsta
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
net. c) Stabiliți dimensiunile coloanelor astfel: coloana 1 - lățime 6, coloana 2 - lățime 36, coloana 3 - lățime 10. d) Formatați celulele din tabel în conformitate cu tipul datelor: coloana 1 - număr, coloana 2 - text, coloana 3 - număr. e) Completați tabelul cu date fictive. f) Creați o diagramă de tip Cylinder (Cilindru) în care să reprezentați grafic datele din coloanele Nume și prenume și Salariu net. g) Formatați pereții diagramei cu bordura de culoare negru și suprafață umpluta cu amestec de 2 culori: mov
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
datelor: coloana 1 - număr, coloana 2 - text, coloanele 3, 4, 5, 6, 7 număr. e) Se presupune că tabelul conține mediile generale pe ani de studiu ale elevilor absolvenți și media aritmetică a celor 4 medii. Completați tabelul cu date fictive. f) Inserați o funcție care să calculeze media aritmetică a celor 4 medii. g) Creați o diagramă de tip Column (Coloane) cu serii de date pe rânduri în care să reprezentați grafic datele din tabel. h) Formatați pereții și suprafață
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
coloana 1 - număr, coloana 2 - text, coloana 3 - general, coloana 4 - număr, coloana 5 - text. h) Se presupune că tabelul conține punctajul obținut de elevii unei școli la bacalaureat la proba de evaluare a competențelor digitale. Completați tabelul cu date fictive. i) Inserați o funcție care să afișeze calificativul obținut de elevi în funcție de punctaj: 0-25 puncte - utilizator începător 26-50 puncte - utilizator de nivel mediu 51-74 puncte - utilizator avansat 43 75-100 puncte - utilizator experimentat j) Creați o diagramă de tip Cone (Con
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
foaia de lucru 1 Aplicații desenați un tabel cu 5 coloane și 6 rânduri. Umpleți coloanele cu culori diferite. În antet scrieți următoarele câmpuri: Nr. crt, Nume și prenume, Data nașterii, Număr de telefon, Cnp. j) Completați tabelul cu date fictive. k) Ascundeți linia 3 din tabel și coloanele 1 și 5. l) Inserați 2 foi de lucru. m) Salvați registru cu numele fis11. 47 4. Aplicații pentru domeniul de competență Baze de date MICROSOFT ACCES Aplicația 1 Creați o bază
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
XE "Engels" , op. cit., II, pp. 507-510. Vezi Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , Mișcarea națională a românilor din Transilvania Între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 256-258. Vezi Wesselényi Miklós, Balitéletekről (Despre prejudecăți), Buurești [loc de apariție fictiv; În realitate: Leipzig], 1833. Karl Marx XE "Marx" , Friedrich Engels XE "Engels" , loc. cit. Ibidem, p. 338. Iosif Wolf, „Herderianismul - componentă a ideologiei generației române de la 1848 din Transilvania”, Marisia, VIII, 1978, pp. 147-156. Gazeta de Transilvania, II, 1839, nr.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
telecomunicații, etc.), fie pentru asigurarea bunei funcționări a altor unități, dar care sunt perturbate de apariția noului obiectiv (de exemplu devieri de rețele la realizarea unui obiectiv). Aceste investiții se includ în devizul general. Investițiile de echivalare, Iech, sunt investiții fictive care se calculează și se adaugă la investițiile efective pentru a aduce la echivalență din punct de vedere al producției realizate variantele analizate. Acestea se aplică și la investițiile de înlocuire, Ii. Ele se determină pe baza diferențelor de capacitate
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
iese la iveală în modul cel mai clar dacă analizăm lumea la care se referă ea. Sâmburele artei literare se află, evident, în genurile tradiționale, adică în lirică, epică și dramă, în toate acestea conținutul se referă la o lume fictivă, imaginară. Aserțiunile dintr-un roman, dintr-o poezie 50 sau dintr-o dramă nu sunt adevărate în sensul strict al cuvântului; ele nu reprezintă construcții logice. Există o diferență esențială și importantă între o relatare făcută într-un roman, fie
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
un roman istoric sau într-un roman de Balzac, care pare să ne dea "informații" despre întâmplări reale, și aceleași informații conținute într-o carte de istorie sau sociologie. Chiar și în lirica subiectivă, "eu"-ul poetului este un "eu fictiv, dramatic. Un personaj de roman se deosebește de o figură istorică sau de o persoană din viața reală. El este făcut numai din propozițiile care-l descriu sau i-au fost puse în gură de către autor. El n-are trecut
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
utilizează simbolurile și miturile civilizațiilor clasice, teutonice, celtice și creștine. Toate aceste deosebiri dintre ceea ce e și ceea ce nu e literatură, pe care le-am discutat - organizarea, expresia personală, sesizarea și exploatarea resurselor limbii, lipsa scopului practic și, desigur, caracterul fictiv - nu constituie altceva decât reformularea, într-un cadru de analiză semantică, a unor străvechi termeni estetici, ca "unitate în varietate", "contemplare dezinteresată", "distanțare estetică", "detașare", "invenție", "imaginație", "creație". Fiecare dintre acești termeni surprinde un aspect al operei literare, o trăsătură
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
dinafară literaturii, adică înseamnă cunoaștere sistematică și verificabilă. Romancierul nu are la dispoziție o cale scurtă și vrăjită pe care să ajungă la acea stare actuală a cunoașterii din științele sociale oare constituie "adevărul" în funcție de care "lumea" lui, realitatea lui fictivă trebuie verificată. Dar în acest caz, crede Eastman, cel ce scrie literatură de imaginație - si mai ales poetul - greșește dacă își închipuie că sarcina lui primordială este de a descoperi și a împărtăși adevărul. Adevărata lui menire este să ne
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
o parte tristețea, ura și răzbunarea. Un om normal nu poate lăsa la o parte tristețea ura și răzbunarea, care fac parte integrantă din creierul emoțional; le poate însă stăpâni prin rațiune. Împărțirea creierului în "rațional" și "emoțional" este una fictivă, identică cu separarea cunoașterii de conștiință, sau a creierului de spirit. Aceste divizări sunt refuzate de însăși unitatea naturii vii. Cunoașterea și conștiința sunt două fețe ale aceleiași funcții a creierului, unind obiectivitatea de subiectivitate. Particularitățile genetice ale creierului stabilesc
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
aceeași perioadă. Definiția cea mai adecvată pentru produsul cinematografic al lui Leon Popescu este film de propagandă. Primul film de propagandă de mari dimensiuni din istoria cinematografiei mondiale. Primul act prezintă un sat românesc de operetă, situat în acel spațiu fictiv al bunei lumini, caracteristic peste câteva decenii filmelor propagandistice comuniste cu subiect rural. În planul întâi, așezate, trei femei, între care una joacă un copil pe genunchi. În centrul imaginii, o horă dezlănțuită. În stânga, o tarabă cu butoiașul de băutură
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
condamat pe toți la moarte, Sfânta Tereza și diavolii, Porțile albastre ale orașului, Stejar, extremă urgență, Pe aici nu se trece, Evadarea, Alexandra și infernul, Ultima frontieră a morții, Duios Anastasia trecea. Nefrecventat din 1967, după premiera milicierului Amprenta, universul fictiv al luptei organelor de Securitate și Miliție cu spioni și români fugiți din țară care revin cu gânduri rele este reluat în ianuarie 1970 cu Simpaticul domn R. Dacă în Amprenta banda de transfugi întorși în țară cu pașapoarte străine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Popovici și Sergiu Nicolaescu pun în locul rafinamentelor de imagine și decor tiparul garantat al filmului de acțiune american. În același timp, începe producția de filme de actualitate „pe linie”, potrivit indicațiilor tov. Nicolae Ceaușescu, generându- se astfel încă un univers fictiv, o Românie paralelă. Așteptarea, Frații, Decolarea, Pentru că se iubesc, Drum în penumbră, Aventurile lui Babușcă, Parașutiștii, Dragostea începe vineri, Despre o anume fericire, Proprietarii, De bună voie și nesilit de nimeni, Un zâmbet pentru mai târziu, Filip cel bun, Muntele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pentru societatea noastră”. Doar lasă în urmă o atmosferă grea, jenantă, de neuitat. Din cârciuma sătească, Tatos ne aduce în a treia „sec vență” chiar pe un platou de filmare. Aici se toarnă un film din cea mai frecventată lume fictivă a propagandei cinematografice românești : lupta comuniștilor în ilegalitate. Pentru prima (și ultima) dată, Alexandru Tatos agață mitul fabricat în zeci de ani și îl aduce la sol. În paralel cu subiectul standard, filmat de echipă - comunistul mai vârstnic moare sub
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o atitudine de cooperare binevoitoare. Pe acest mecanism se bazează o bună parte din utilizarea manipulatorie a limbajului - în publicitate, în presă, în dispute sau în negocieri etc.; o formă "blândă" de manipulare de acest tip (prin atribuire de asumpții fictive) e ilustrată de unele dintre cazurile de conversie discursivă a conectorilor prezentate mai jos. 4.2. În afara tiparului logico-semantic și a tiparului pragmasemantic asociat conectorului-tip, un rol important în determinarea caracterului neutral vs. marcat pragmasemantic al unei structuri-ocurență în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
2008). 6. Putem conchide, sintetizând cele de mai sus, că limbajul mediatic preferă conversia structurilor copulative neutrale (simțite ca "plate", neaducătoare de rating) către construcții marcate pragmasemantic, de două tipuri: disjunctive (care dinamizează discursul prin atragerea destinatarului într-o colaborare fictivă cu emițătorul în "descoperirea" activă a elementelor pentru care o anume informație este valabilă) și adversativ-copulative (care creează un cadru conflictual fictiv între expectațiile induse destinatarului și informația asertată). Recursul excesiv la atare procedee creează premisele pentru pierderea caracterului marcat
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
rating) către construcții marcate pragmasemantic, de două tipuri: disjunctive (care dinamizează discursul prin atragerea destinatarului într-o colaborare fictivă cu emițătorul în "descoperirea" activă a elementelor pentru care o anume informație este valabilă) și adversativ-copulative (care creează un cadru conflictual fictiv între expectațiile induse destinatarului și informația asertată). Recursul excesiv la atare procedee creează premisele pentru pierderea caracterului marcat comunicativ și chiar pentru desemantizarea parțială a conectorilor utilizați, care tind să devină simple variante stilistice clișeizate ale conectorilor substituiți. "CONDIȚIONALELE INDIFERENȚEI
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Pentru a intra într-un alt univers și a înțelege "o altă lume", fie ea apusă sau încă vie, este necesară o anumită distanțare, un anumit sentiment al alterității, o minimă conceptualizare ("22", 20-26.V.2008) (68) Intr-un orășel fictiv din California, toți adolescenții par să fie dependenți de droguri, fie ele prescrise sau nu ("TV Mania", 17.III.2008) (69) Totodată, sperăm ca Grațiela să respecte legea, fie ea românească sau italiană (emisiunea "Rrom european", TVR 1, 2007). Interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sugestia (de tipul "implicatură generalizată"19) unei expectații de restricționare a condițiilor în care conținutul propozițional al regentei se actualizează, expectație contrazisă de aserțiune. Enunțului i se "pune în scenă" astfel un cadru "conflictual", prin postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care să poată fi contrariate. Or, expresiile CI de care ne-am ocupat sunt promovate în discursul public, în special cel mediatic, care-și asigură audiența apelând la conflict, real sau imaginar ("Good news, no news"); acest
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
la referentul-reper presupune o ambiguitate sistematică: clasa stabilită include reperul (de-alde Ion = "Ion și alții ca el") sau îl exclude (de-alde Ion = "alții decât Ion, care sunt ca el"). Intervin, pentru decodare, informații pragmatice: evident, un reper imaginar, fictiv sau noncoocurent referențial cu categoria invocată, permite doar interpretarea exclusivă. Reperele exprimate prin pronume (eu, voi, acesta etc.) sunt cele mai ambigue și mai dependente de context. Utilizarea clasificatoare, una dintre valorile de mult înregistrate ale lui alde, este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]