12,214 matches
-
Volumele sunt opera unui profesor de filosofie, fost ministru al Învățământului, Luc Ferry. Ele prezintă gândirea unor filosofi cunoscuți din Antichitate până astăzi. Într-un interviu, autorul spune: „N-am vrut să simplific, să rezum sau să vulgarizez gândirea marilor filosofi, ci, din contra, să înfățișez ce este genial și profund la fiecare, ceea ce aș lua cu mine pe o insulă pustie, cum se spune ... Asta nu seamănă deloc cu ceea ce găsim de obicei în manuale”. Urmează să apară alte 10
O serie editorială foarte utilă () [Corola-journal/Journalistic/3886_a_5211]
-
Berlin la Kiel și de la Marburg la Aachen. Va călători mult, din India pînă în Egipt și din Palestina pînă în Rusia, și nu va scăpa nici unul congresele importante ale vremii: al orientaliștilor la Copenhaga, al istoricilor la Berlin, al filosofilor la Heidelberg și al religiilor la Oxford. Tomurile inspirate de spiritualitatea orientală îl vor preschimba, alături de lingvistul Friedrich Max Müller, în personalitatea cea mai influentă în materie de erudiție indiană. Îmbătrînind, semnele senescenței îl vor copleși, devenind un bărbat „de
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
găsit în cartea alcătuită cu ani în urmă de Dorli Blaga și de Ion Bălu, Blaga urmărit de Securitate: ofițerului cu pricina i se retrage dosarul deoarece, neștiind germană, nu s-a dovedit în stare să înțeleagă ce spunea „tovarășul filosof”. În schimb, destule rapoarte datorate, cu mare probabilitate sau chiar cu certitudine, unor scriitori, sunt, dincolo de acuratețea stilistică, analize psihologice și literare remarcabile, de care, din fericire, Securitatea n-a știut să profite întotdeauna. Recomand lectura cărților sau comentariilor pe
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
iarăși nu, fiindcă în locul unor meditații fierbinți, dătătoare de consolare și mîngîiere, vor da peste analiza severă a unor etimologii sofisticate. Simplu spus, volumul se adresează degustătorilor de stil rafinat, melomanilor livrești care vor ritmul unei fraze de rasă, și filosofilor care vor să învețe cum poți mînui nuanțe contrare fără a te încurca în capcana lor. În contra filantropiei evanghelice, Andrei Pleșu nu scrie pentru toți și în nici un caz pentru oricine.
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
sângele familiei, în spațiul și în spiritul marii literaturi ruse, în acest eseu, ca și în alte, nu puține, texte, Aura Christi se mișcă cu dezinvoltură între cei care au construit și fondat marele secol rus, al XIX-lea, poeți, filosofi și prozatori, începând, desigur, cu Lermontov, Pușkin și Gogol, până la vârfuri amețitoare, ca L.N. Tolstoi și F.M. Dostoievski; și atinge apoi, cu o cuceritoare insistență, opera și personalitatea extrem de diversă și de puțin cercetată încă, a modernilor, a unor Block
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
lecturiale; ca și analizele interesante și „docte”, făcute de cunoscuții și celebrii cunoscători ai operei dostoievskiene. Care, e drept, a fost relativ prost cercetată și înțeleasă de exegeza apuseană, excepția revenind pe seama câtorva, puțini, printre care, cu siguranță, se numără filosofii ruși expatriați la Paris. Un secol aproape, până spre cel de-al doilea război mondial, atenția analiștilor, la noi și în Apus, se îndrepta cu precădere spre figurile, altfel imperiale, incontestabile, ale unor Tolstoi sau Turgheniev. Mai nou, A.P. Cehov
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
autorului, ființa care i-a schimbat acestuia destinul literar, astfel cum el o spune apăsat și în mai multe rânduri. Reținem imaginile vii ale prietenilor (Al. Simion, Zigu Ornea, Radu Cosașu), ca și ale altor oameni de litere (scriitori, critici, filosofi), toți cu evoluții interesante și câteodată contrariante (Paul Cornea, Henri Wald, Radu Florian, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Vladimir Tismăneanu). Într-un fel sau altul au constituit, pentru Ion Ianoși, repere intelectuale și, unii dintre ei
O viață și o epocă (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4171_a_5496]
-
comun cu cerchistul admirat - în definitiv, laolaltă cu ceilalți membrii de club literar - N. Balotă: se referă la rod sau roade ale spiritului de orice speță. Divinul este marele jucător acceptat și imitat de V. Nemoianu în postura largă de filosof al culturii, a unei culturi prospere numai în sol celest, religios. Termenul religare îi spune că „religia este legătura reînnoită a părților anterior separate!” Legare la spate, constată altundeva. Revelarea religiozității își are un timp privilegiat, care se cuvine descoperit
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
sufletului său”. Concentrarea gândului său rămâne pe existența și întărirea unui umanism creștin, pivotând el însuși într-o cuprinzătoare armonie. Pe cale sigură, metodic, Nemoianu pune în perspectivă (expresia preluată aparține lui Kant), la scară istorică, în deplină modestie: „nu sunt filosof al istoriei”, notează, de altfel, abrupt. Metodele recunoscute de el sunt doar căi spre adevăr. Filolog și filosof, el încearcă să nu se înstrăineze de știință, organizată și aceasta estetic, literar. Se referă la „noua narațiune a științei” de Robert
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
cuprinzătoare armonie. Pe cale sigură, metodic, Nemoianu pune în perspectivă (expresia preluată aparține lui Kant), la scară istorică, în deplină modestie: „nu sunt filosof al istoriei”, notează, de altfel, abrupt. Metodele recunoscute de el sunt doar căi spre adevăr. Filolog și filosof, el încearcă să nu se înstrăineze de știință, organizată și aceasta estetic, literar. Se referă la „noua narațiune a științei” de Robert Angros și George Staicu. Sau atacă direct teoria haosului, pe care o califică drept parțial valabilă. Știința se
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
Sorin Lavric Lingviștii sînt în genere naturi puritane, privind cu mefiență îndrăznelile speculative ale filosofilor, mai ales atunci cînd ele nu au acoperire în litera textelor vechi. La mijloc e o precauție de ordin principial, care le dictează ca în locul unor interpretări riscante să prefere strictețea formală a etimologiilor verificate. E cunoscută rezerva lui Alexandru
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
școlit la Cernăuți și Paris e că interesul pentru Elada trece dincolo de Homer sau tragici (Eschil, Sofocle, Euripide) și se întinde pînă la presocratici (Empedocle sau Parmenide) și chiar pînă la gînditorii sceptici (Pyrrhon și Timon). E drept, atracția față de filosofi e hrănită de o motivație îndeosebi filologică, pe Frenkian preocupîndu- l acuratețea textelor rămase în urma lor, dar chiar și așa, coercițiile impuse de limbile clasice nu-l împiedică să iasă din condiția lingvistului pentru a intra în pielea unui autor
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
uneori pe față un zîmbet care nu știu ce însemna, îngăduință și înțelegere a oamenilor, sau ironie față de lume și de el însuși? «Pe mine nu mă sporesc decît creațiile și stelele năzdrăvane». Lucian Blaga era rațiune pură, dar una frămîntată. Soarta filosofilor. Era raționalist schopenhauerian, dar și intuitiv de tipul bergsonian. Somn bun nu avea, vise mereu da”. Ultimele cuvinte, atît de relevabile pentru o existență de poet. Zenovie Cârlugea, Lucian Blaga - sfîrșit de secol, început de mileniu, Ed. Scrisul românesc, 2012
Blaga, totuși în actualitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4055_a_5380]
-
explice cadrelor lor cum se pot adapta la circumstanțele economice fără să piardă din vedere esențialul și anume omul. La rândul lor, informaticienii de la bancă franceză Société générale i-au invitat din 2008 încoace, adică de când a început criză, pe filosofii Michel Serres, André Comte- Sponville și Philippe Starck să le vorbească despre fericire și despre spiritul de creație. Anul acesta, 700 de persoane au ținut să-l asculte pe marele filosof Michel Serres împărtășindu-le concepția lui despre om.
Patronii și filosofia () [Corola-journal/Journalistic/4060_a_5385]
-
din 2008 încoace, adică de când a început criză, pe filosofii Michel Serres, André Comte- Sponville și Philippe Starck să le vorbească despre fericire și despre spiritul de creație. Anul acesta, 700 de persoane au ținut să-l asculte pe marele filosof Michel Serres împărtășindu-le concepția lui despre om.
Patronii și filosofia () [Corola-journal/Journalistic/4060_a_5385]
-
fel ca frumusețea fără substratul ei volitiv. În ciuda aversiunii pe care i-o poartă lui Hegel, Schopenhauer îi împărtășește aici viziunea, căci frumosul este pentru amîndoi coaja sensibilă a ideii divine, cu deosebirea că adevăratul subiect cunoscător nu e nici filosoful și nici omul de știință, ci geniul artistic. Schopenhauer nu e un apologet al logosului. Unde apare cuvîntul intuiția umană are de suferit, căci cuvîntul e efigie plastică ducînd la înlănțuire silogistică, deci la un șir de demonstrații în care
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
funcționat prejudecata conform căreia literatura noastră este una pudibondă, care ocolește confesiunea. Explozia jurnalelor intime și a memoriilor de după 1989 nu a reușit să o clatine decât parțial, pentru că, în fond, mare parte din scrierile confesive publicate acum aparțin scriitorilor, filosofilor și oamenilor politici. Ceea ce ar duce la concluzia că, totuși, confesiunea literară este restrânsă, la noi, la palierul elitar al culturii. Ovid Țopa este, însă, un mic burghez. Fiu de preot din Bucovina aflată încă sub stăpânire austriacă (se naște
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
Filosoful francez Michel Serres, 80 de ani, a publicat de curând o carte intitulată Degețica (Petite Poucette), după numele feminizat al cunoscutului personaj de basm, în care face elogiul telefonului mobil și al internetului, în general, care ar fi transformat învățătura
Informație și cunoaștere () [Corola-journal/Journalistic/3955_a_5280]
-
judecată pentru ceea ce ei consideră a fi malpraxis, pe copii să-și renege părinții și pe elevi să-și conteste profesorii. Exemple, câte vreți și în toată lumea. Ce departe de această tristă realitate contemporană trebuie să fii ca să afirmi, precum filosoful francez, că simpla apăsare a degetului pe ecranul computerului sau al telefonului mobil (de aici, titlul cărții) te umple de cunoștințe și te face competent! Ne pare rău pentru Michel Serres, cu atât mai mult cu cât el este unul
Informație și cunoaștere () [Corola-journal/Journalistic/3955_a_5280]
-
care împarte invective. Că adversarii de idei îi vor fi luat franchețea drept lipsă de tact, pe cînd Schopenhauer o considera drept semnul sincerității, e un fapt fără importanță azi, mai de seamă fiind că, în comparație cu contemporanii, Schopenhauer e un filosof cu precădere accesibil, care poate fi gustat chiar de publicul fără asiduități în domeniu. Nu e un autor ușor, dar nu e nici asfixiant, și oricum nu te înspăimîntă cu strictețea distincțiilor speculative, precum Kant sau Hegel. La Kant, frazele
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
largi care pun cititorul în primejdia de a-și pierde răsuflarea. Dar nici unul nu-și îngăduie căderi în sentiment. Kant e un metronom placid, Hegel e un vizionar arid, pe cînd Schopenhauer e un profet nervos, cu vedenii sumbre. Un filosof cu înclinații literare și cu nări psihologice, din a cărui operă se vor inspira Nietzsche, Deussen, Frobenius și Spengler. Toți se desfac din el, chiar dacă îl repudiază la un moment dat, pentru a-l imita însă în privința stilului și a
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
În 2008, Sarkozy a inaugurat, în aplauzele liderilor politici și religioși ai Qatarului, liceul francez de la Doha. Botezându-l, ceea ce se va dovedi o cruntă ironie, Voltaire. Numele filosofului din secolul XVIII era cel mai puțin potrivit pentru un liceu care va cădea foarte curând victimă cenzurii autorităților din Qatar. Acestea interzic, de exemplu, elevilor care n-au împlinit 18 ani referința la alte religii decât aceea islamică. Părinții
Prieteni, prieteni, dar până la ideologie () [Corola-journal/Journalistic/3974_a_5299]
-
puterea lumească și înțelepciunea omenească. Alții vor merge în India și Asia, la sciți sau la arabi, ca să facă auzit cuvântul sacru al Evangheliei. Nu către oamenii de jos își vor îndrepta învățătura, ci către cei puternici, către oratori și filosofi, către înțelepții lumii, ca să-i convingă să-și lase purpura și coroanele, să părăsească înaltele catedre și să primească Crucea. Ținta lor va fi să facă creștină o lume idolatră, să facă sfântă o lume păgână. Ei vor face aceasta
Agenda2005-12-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283516_a_284845]
-
care se reclamă acest intelectual, deoarece - sub avalanșă faptului divers și a ideilor dreptei - se uită că stânga este cea mai veche mișcare existența în Europa pentru îmbunătățirea vieții omului simplu. O spune de pildă convingător în cartea “ Unde sunt filosofii care au facut teoria mizeriei, care au făcut din condiția săracilor și a muncitorilor un obiectiv de studiu filosofic tot atât de demn politic că și cel al drepturilor omului, dreptului de ingerință sau a sfârșitului istoriei, despre care ni se vorbește
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
giulești că nu sunt brigăzi de ultrasi. mergi acolo unde te-a trimis pleșu. 5) cât despre valoarea entelectuala a marxismului, jos pălăria că eu nu este entelectual și nu mă pricep la asta. dar zi-mi și mie ce filosof contemporan mai susține filosofia istoriei a lui marx? am auzit că toată chestia aia nu ar fi decât un mare basm. cel putin toată filosofia istoriei pe care am făcut-o în clasa a I a așa mi-a zis
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]