51,126 matches
-
unui cosmopolit, volum care cuprinde în trei secțiuni articole, studii, însemnări critice consacrate de I. Negoițescu unor scriitori de prim raft ai literaturii universale, unor prezențe românești în cultura europeană (Anna de Noailles, Martha Bibescu, Eugen Ionescu ș.a.), iar, în final, câteva pagini cu caracter confesiv, în fapt, mai vechi însemnări diaristice publicate în 1997 de Editura Dacia sub titlul Ora oglinzilor. Textele critice au apărut fie în periodicele Tribuna, Secolul XX și Viața Românească, fie în volume ca Însemnări critice
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
cunoștea și, de aceea, nu-l putea stăpîni. Noroc că există, din lumea urbană, capodopera Mara care are intuiția de a înfățișa posibilitatea coabitării - între neamuri diferite - Națl și Persida făcînd o căsnicie, care, cu toate neajunsurile, se armonizează în final. Iar Mara, întreprida negustoreasă, este un personaj răscolitor, demn de marile creații romanești. Spre bătrînețe, în 1924, prozatorul a scris Amintiri, reînviind lumea Junimii și a juveneței sale formative și creatoare. E o memorialistică potrivită care, împreună cu Închisorile mele (1921
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Și la constatarea "fantasticei puteri de autoreglare" (Carmen Firan) de care națiunea americană a dat și dă în continuare dovadă. în periplul acesta social, economic, cultural, în general, plin de palpitul cald al amintirilor, ne ajută și fragmentele literare, în final creionîndu-se o Americă de la firul ierbii, dulce-amară, extraordinară, grozavă, teribilă, splendidă exagerare. Bineînțeles că revista mai conține și prezentări critice (chiar o privire rapidă asupra literaturii germane contemporane, realizată de Markus Bauer și amintirile convorbirilor lui Isaiah Berlin cu Boris
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
imensă instalație de captare a inteligenței, un sistem pirat de monitorizare și anihilare a tuturor specialiștilor independenți. Astfel fuseseră descoperiți și cei cîțiva prieteni care-și juraseră să facă celebru garajul care le adăpostise pasiunea pentru computere. Dar fiind la final de liceu, fiecare își alege alt drum. Cel mai naiv se lasă tentat de propunerea de a se alătura corporației în agresivă ascensiune, cucerit de simpaticul patron căruia îi și seamănă și care-i acordă o atenție specială. Un rol
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
fascism, nu este rasism, nu este antisemitism... ci este simplu românism". Acest punct de vedere era, totuși, negreșit, progresist, disociindu-se de toate opțiunile de atunci xenofobe și naționaliste ale curentelor de opinie xenofob șoviniste. Chiar dacă dl Preda conchide, în finalul studiului său, că "Rădulescu-Motru face parte din familia spiritelor totalitare românești, victime și călăi ale propriei lor ideologii" rămîne, totuși, nerelevat și neexplicat de ce cartea lui Rădulescu-Motru din 1936 a fost, în epocă, ținta unor atacuri concentrate ale extremei drepte
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
a recenza această carte, un critic american a săpat adînc în istoria noastră culturală, a încercat să explice teoriile lui Blaga și Eliade, interpretările care s-au dat de-a lungul timpului acestui mit fundamental, pentru a se întreba, în final: cum a putut acest autor să transforme viziunea fatalistă din Miorița într-un mesaj vitalist, să pledeze pentru un activism deopotrivă politic și poetic în afara granițelor țării sale. E nu atît o întrebare, cît un exemplu despre cum a reușit
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
nu știa cît de periculos - ca director al Dreptății, organ de presă al Partidului Național Țărănesc. Primul său articol e din 27 august 1944 (număr inaugural; Scînteia a apărut tocmai la 21 septembrie) poartă titlul Un început și preciza în final: "Destinul împlinirii noastre și-a reluat sensul veritabil spre Apus. Revoluția națională care începe va ridica primele sale stindarde pe cetatea Blajului. Alături de Aliați vom birui pe dușmanul din afară și vom încerca să întindem pînă la hotarele largi simțul
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
ei, tradiționalii aliens, care, ajunși pe Terra, își etalează aceleași binecunoscute obiceiuri dizgrațioase, fiind la fel de indestructibili. De unde și acel sentiment ridicol la ordonarea loviturilor de tun care nu fac decît să le intensifice dezvoltarea. Hazul enorm este rezervat însă pentru final. Prostovanul grupului și alți doi amici nu mai puțin breji au ideea de a interveni în forță folosind un anume șampon ce se dovedește extrem de eficient ca... purgativ, meritînd epilogul autoparodic - reclama. Morala: oricît de perfecționată, tehnologia nu poate constitui
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
poate fi comparat decît cu propulsarea în mitologia cinematografică a unui cuceritor semicyborg, Matrix, dăruit fanilor SF de către Andy și Larry Wachowski. Plasîndu-se detașat în fruntea unui pluton de producții cvasi-asemănătoare prin subiect mai mult și mai puțin prin tehnologie, Final Fantasy beneficiază de atuul unei metafore de gradul III. Pe Terra anului 2065 există zone libere și zone închise căci rasa umană este cotropită de... aliens. Dar - ironie a sorții - pe ecran evoluează în chip de oameni niște impecabile păpuși
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
descendență romantică, dar și în duhul aluviunilor expresioniste, bizuit pe acel sistem de aluzii consacrate, pe care E. R. Curtius l-a numit "alegoreza biblică". Viziunea catabolică poate fi astfel subsumată Apocalipsei, menținîndu-se în cuprinsul ei un tîlc creștin, cu toate că finalului pedepsitor i se asociază un peisaj al începutului la fel de terifiant: "Privirea ce unește inițialele cosmosului cu sfîrșitul timpurilor" (Aproapele meu, Heraclit). S-ar zice că Universul a fost proiectat pe o pantă a căderii, că Imperiul Răului a fost clădit
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
cei mai conștienți dintre ei. Pe acest fond al dezbaterii vine, în continuare aplicativă, cel de al doilea eseu cu titlul prudent interogativ. Multe sintagme care colorează stilul ("psihologia abisală", "câmp stilistic" etc.) vin din vocabularul studiilor lui Blaga. În final se întreabă, mai mult neîncrezător decât admițând posibilitatea, dacă fenomenul stilului poate să constituie obiectul unui domeniu filosofic de importanță majoră și de mare durată. A pune sub semnul întrebării un domeniu este, dacă nu o negare directă a viabilității
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
cîndva, să mă joc și să privesc în jur cum privește el. Atent, cu toate antenele conectate. Fiecare reacție poate fi importantă, cîndva. Acum cîțiva ani, am stat de vorbă cîteva zile pentru a face un interviu pentru revista noastră. Finalul lui m-a obsedat mult timp și cred că poate fi interpretat ca un crochiu verbal al cărui model a fost și este Marcel Iureș. Există pe strada noastră o femeie care se scoală în fiecare dimineață la ora patru
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
puntea" nu există. E o iluzie. Nu "treci puntea", în sensul că nu ajungi pe malul celălalt, nu ajungi în siguranță pe pămînt stabil, rămîi suspendat. Pactul cu diavolul" te suspendă, nu mai există salvare. Uitați-vă la Ovidiu, în final: a rămas singur, mîncînd cartofi prăjiți cu roșii și refăcîndu-și mental "filmul" zilei, după ce a fost prins în angrenajul de coșmar a ceea ce "nu ți se întîmplă niciodată în viață" și nu știi ce-a fost: crimă, rețea de droguri
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
ca să-și facă un chioșc. Și-i spune maică-si: -"Nu, că vreau să vînd și mezeluri!" Ăsta e idealul lui: să vîndă mezeluri. Deci, omul ăsta, îl vezi că se duce, îl vezi prin ce trece și tu, în final, după ce ai văzut filmul, spui că "sînt înjurături"?! Nu discut acum de cinema și de nu știu ce "DOGMĂ" despre care să zicem că nu ai auzit - nu contează. În loc să te înduioșeze, să te cuprindă mila pentru omul ăsta care ai putea
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
reconcilia - atitudinea profetică (poetică) cu cea socială (politică). Altfel spus, a împăca "drumul secret ce duce înăuntru" (Novalis) cu calea cea largă a angajării în lumea exterioară" (p. 93) - notează Magda Cârneci într-un fragment "despre poezie și actualitate" la finalul antologiei Poeme politice. Tematica acestor poeme politice adunate în volum: patrie-patriotism, revoluție, libertate, social, responsabilitate, morală etc. este una riscantă prin încărcătura poeziei agitatorice din epoca trecută. Convinsă, însă, că drumul poetului este "de la revolta politică la insurecția metafizică", Magda
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
a existat./ A existat această mulțime cuminte, apatică, dresată la grădiniță/ care într-o zi s-a apucat din senin să spargă paharele cu dinții..." (Artă politică). Secvența care încheie Poemele politice se intitulează sugestiv Recquiem. Meditațiile asupra poeziei din Final provizoriu vin să susțină demersul poetic impregnat de politic: "Un poet trebuie să accepte totul din realitate." Magda Cârneci - Poeme politice, Editura Axxa, Botoșani, 2000, Colecția "La Steaua" - Poeți optzeciști, 108 p., f.p. Gânduri poetice despre (ne)liniștile existenței Manual
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
de orice suflare generoasă, plină de un pesimism copleșitor, de o vulgaritate, de altminteri colorată, ea s-a bucurat de prestigiul unei literaturi, prea actuale, dar va rămîne mai tîrziu cu realitatea unei valori mai mult documentare." E aprecierea de final a unui studiu mai amplu, pe care îl regăsim și în volumul al IV-lea de Opere, apărut, în 1987, în îngrijirea d-nei Maria Simionescu și dl Alexandru George, la Editura Minerva. Într-adevăr, stranie opinie și trist diagnostic care
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
își vede nestigherit de treabă, deranjîndu-i și sabotîndu-i, sau reclamînd imperios atenția și participarea lor, ceea ce presupune totodată despărțirea (ca să se ocupe de copil, femeia trebuie să încheie discuția telefonică), e o implicită declarație a ridicolului iubirii. De altfel, în final femeia acceptă să-l revadă la Praga, dar o face de ca și cum s-ar pregăti pentru o banală aventură, nu cu intenția de a-și schimba viața pentru el. Într-o altă povestire, intitulată "Conjugal conversations", un cuplu acrit de
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
la Roma, programul concertului simfonic al Orchestrei de la Deutsche Oper, a fost modificat. În semn de omagiu adus lui Sinopoli, primul dirijor al orchestrei teatrului, Christian Thielemann, portdrapel al tinerei generații de dirijori germani, a inclus în ultimul moment, în finalul programului, Simfonia "Neterminată", de Franz Schubert. Ce se întâmplă la celelalte două opere berlineze situate în partea de est a orașului? Concurența dintre cele trei teatre muzicale este în adevăr acerbă. Titluri identice - "Olandezul zburător" spre exemplu - pot fi întâlnite
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
gînd puternic. Partea întîi aduce un fel de atmosferă de culise, o stare de repetiții, haotică, cu căutări și renunțări, cu fire apucate și lepădate, cu teribilisme și dezordine chiar, cu momente în care fiecare își demonstrează importanța prezenței sale. Finalul ei este un moment de o mare forță, personajele renunță la răvășita lor civilie și sînt înregimentate în noua formulă, noua ipostază a existenței lor. Spectacolul este aproape închegat, Eugeniusz nu este doar un maestru de ceremonii, ci un fel
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
sentimentul de posesiune, de izbîndă, tensiunea, confruntarea. Toate astea sînt în piesă și în schema dansului. Să nu fiu înțeleasă greșit. Nu vorbesc despre un moment de virtuozitate, în sine. Spectacolul s-ar fi terminat foarte bine și fără acest final, fără această concluzie comentată vizual. Cred că aici se mai poate lucra. Capitolul Tangoul din Radiografia pampei al lui Martinez Estrada este cea mai sublimă analiză a acestui dans argentinian, care sparge șabloanele prejudecăților și etichetelor romantice, și în care
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
dar leu", la Esop morala e: "meritul nu trebuie să-l măsurăm cu ocaua", iar la Luqman, accentul cade asupra nașterii, urmașul fiind în lumea arabă cea mai de preț comoară). Ce-i drept, consecvent convingerilor sale, Carrière nu transcrie finalurile moralizatoare, lăsându-ne să tragem singuri învățămintele (altminteri, cum bine spune un înțelept sufi, "ar fi ca și cum negustorul de fructe și-ar mânca marfa sub ochii tăi și nu ți-ar pune în palmă decât coaja"). Nu pot decât să
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
este al doilea spectacol al acestei trupe Puric. Deși are cîteva momente extraordinare, deși profilul cîtorva actori tineri este evident - Adrian Horobeț, Ileana Olteanu, Richard Bovnovczki, Dragoș Huluba - deși te prinde pe alocuri, sentimentul pe care l-am avut la final a fost acela al nefinalizării, al unei faze doar, după un număr de repetiții și nu al închegării într-o montare finisată, terminată. Am privit un schelet fără încărcătură de masă musculară, un fel de experiment care încearcă încă să
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
critică aparent suspicioasă a unor cărți mari din literatura română contemporană. Totul este însă un joc retoric puțin abil ' instrumentele critice sînt clasice. Pe Nicolae Breban îl luăm peste picior pentru 'greșeli estetice' evidente, dar îl salvăm cu grație în final. Mecanismul ar fi acesta: iată cît de multe imperfecțiuni are și totuși cît de mare e! Surprind analizele amănunțite de roman așezate lîngă pasaje precum: ' Susținînd și în publicistică, dar și prin operă, idealul maiorescian și lovinescian al primatului valorii
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
experimentale sînt greu de apreciat global dat fiind caracterul lor eteroclit. Salutară este prezența studenților de la Arte care-și încep demersul dintr-o altă direcție, plastică sau muzicală, pretext fiindu-le Magritte sau Vivaldi etc. Demnă de semnalat însă la final este o afirmație temerară făcută de către Daniel Constantinescu, student de la Universitatea de Arte din București - pe care îmi permit să o retranscriu din cauza unor neglijențe de redactare: "Computerul a devenit cam decadent fiindcă nebuniile fără limite pe care ți le
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]