9,041 matches
-
perspectiva perfecțiunii morale. Căci scopul final este un scop necondiționat, prin urmare ne-natural, dar tocmai pentru aceasta el subordonează întreaga natură ca sistem teleologic; pentru a înțelege această ultimă idee kantiană, trebuie să lucrăm cu un concept "nou" al finalității, anume cu cel obținut prin extinderea asupra naturii a legislației finalității practice, dar nu pentru a face din natură "ființă rațională", ci doar pentru a o gândi ca sistem de scopuri, fapt el însuși posibil datorită prezenței în arhitectura ființei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmare ne-natural, dar tocmai pentru aceasta el subordonează întreaga natură ca sistem teleologic; pentru a înțelege această ultimă idee kantiană, trebuie să lucrăm cu un concept "nou" al finalității, anume cu cel obținut prin extinderea asupra naturii a legislației finalității practice, dar nu pentru a face din natură "ființă rațională", ci doar pentru a o gândi ca sistem de scopuri, fapt el însuși posibil datorită prezenței în arhitectura ființei raționale a facultății de judecare reflexive al cărei principiu este finalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalității practice, dar nu pentru a face din natură "ființă rațională", ci doar pentru a o gândi ca sistem de scopuri, fapt el însuși posibil datorită prezenței în arhitectura ființei raționale a facultății de judecare reflexive al cărei principiu este finalitatea. Orice scop condiționat (natural), inclusiv fericirea, poate fi împlinit numai în măsura în care situația omului este în acord cu scopul necondiționat ca scop al existenței sale proprii. Scopul absolut (necondiționat) al ființei raționale este, cumva, propria existență. Scopurile determinate, condiționate, vin din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului" presupune, la Kant, moralitate și fericire. Moralitatea este totuna cu scopul necondiționat, absolut; fericirea este totuna cu scopul condiționat. De aceea existența (ființei raționale) este ceva neîmplinit fără Binele Suveran (ca sinteză între moralitatea desăvârșită și fericirea împlinită). Așadar, finalitatea nu include în structura ei nici o putere în afara omului și a facultăților sale ca ființă rațională. S-ar putea ca înlănțuirea teleologică a naturii să stea sub ordinea Inteligenței supreme, dar, din perspectiva cunoașterii, o asemenea supoziție nu are rațiune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre rațiunea pură ("teoretică" și "practică") și facultatea de judecare reflexivă (schițată mai devreme) ne îngăduie să gândim și "lucrarea" acesteia din urmă ca fiind sub semnul sistematicității, asemenea celei dintâi; altfel spus, și facultatea de judecare reflexivă, prin principiul finalității, exprimă o "idee de sistematicitate" asupra domeniului său de referință.98 Într-un opuscul cu titlul Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, Kant așază omul (istoria) și natura în raporturi care par a nu fi în acord cu "sentințele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi cunoscut (poate, doar gândit), căci ar corespunde mai degrabă unui ideal, fiind, prin urmare, legat de o Idee a rațiunii (de o formă a priori a rațiunii). Ideea omului ca scop final al creației trebuie păstrată atunci când gândim structura finalității kantiene, pentru că ea dă sens extinderii asupra naturii a unui principiu al facultății de judecare reflexive și pentru că semnalează, în modul cel mai direct, absența din această structură a ideii acțiunii unei Inteligențe supreme care își realizează scopurile în lume
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dă sens extinderii asupra naturii a unui principiu al facultății de judecare reflexive și pentru că semnalează, în modul cel mai direct, absența din această structură a ideii acțiunii unei Inteligențe supreme care își realizează scopurile în lume. Structura formală a finalității kantiene (formală, deoarece este posibilă exclusiv pe temeiul unei facultăți a ființei raționale și pe baza unor operații logic-formale ale acesteia), dincolo de orice condiționare din perspectiva cunoașterii, face posibilă o "știință", teleologia, căreia Kant îi dă statutul de critică a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ființei raționale și pe baza unor operații logic-formale ale acesteia), dincolo de orice condiționare din perspectiva cunoașterii, face posibilă o "știință", teleologia, căreia Kant îi dă statutul de critică a facultății de judecare (teleologice). Operațiile logice determinate în structura formală a finalității într-un mod necesar fac posibilă regândirea acesteia ca o schemă în analogie cu schemele imaginației care mijlocesc intelectul în determinarea unui conținut adecvat pentru categoriile sale (schemele în discuție sunt prezentate de Kant în Critica rațiunii pure). Astfel, structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mod necesar fac posibilă regândirea acesteia ca o schemă în analogie cu schemele imaginației care mijlocesc intelectul în determinarea unui conținut adecvat pentru categoriile sale (schemele în discuție sunt prezentate de Kant în Critica rațiunii pure). Astfel, structura formală a finalității mijlocește determinarea unui conținut adecvat principiului moralității, posibil și necesar numai într-un univers al scopurilor. Ea cuprinde două operații legate de cele două condiții ale posibilității sale "logice", formulate mai sus: a) afirmarea identității de sine a umanului (pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
legate de cele două condiții ale posibilității sale "logice", formulate mai sus: a) afirmarea identității de sine a umanului (pe temeiul ideii potrivit căreia omul este scop final al existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului kantian al finalității cu antropologia; b) negarea specificului "esențial" al omului, respecificarea lui prin extinderea asupra naturii a unui principiu (finalitatea) care-i determină atributul său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umanului (pe temeiul ideii potrivit căreia omul este scop final al existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului kantian al finalității cu antropologia; b) negarea specificului "esențial" al omului, respecificarea lui prin extinderea asupra naturii a unui principiu (finalitatea) care-i determină atributul său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului kantian al finalității cu teleologia. Momentul afirmării are un accent negativ: omul, ca scop final, neagă valabilitatea nelimitată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
b) negarea specificului "esențial" al omului, respecificarea lui prin extinderea asupra naturii a unui principiu (finalitatea) care-i determină atributul său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului kantian al finalității cu teleologia. Momentul afirmării are un accent negativ: omul, ca scop final, neagă valabilitatea nelimitată a cauzalității (în imperiul scopurilor, ea nu mai este operațională) dominantă în lumea fenomenală datorită prezenței sale printre formele a priori ale intelectului. Momentul negativ
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
accent negativ: omul, ca scop final, neagă valabilitatea nelimitată a cauzalității (în imperiul scopurilor, ea nu mai este operațională) dominantă în lumea fenomenală datorită prezenței sale printre formele a priori ale intelectului. Momentul negativ are un accent afirmativ: prin extinderea finalității este afirmată unitatea lumii, fără a se pierde identitatea de sine a omului; aceasta din urmă este întărită prin reîntemeierea fenomenală și inteligibilă a omului: acesta din urmă este scop final al existenței lumii. Teleologia, ca știință a scopurilor și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine a omului; aceasta din urmă este întărită prin reîntemeierea fenomenală și inteligibilă a omului: acesta din urmă este scop final al existenței lumii. Teleologia, ca știință a scopurilor și critică a facultății de judecare (teleologice) construită pe temeiul conceptului finalității, pretinde, tocmai datorită structurii formale a conceptului finalității, o concepție despre om, care nu ia forma unei teorii, ci a unui proiect antropologic. Sensul despecificării "esențiale" a omului (operația a doua) și al respecificării lui (aceeași operație) constă în faptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin reîntemeierea fenomenală și inteligibilă a omului: acesta din urmă este scop final al existenței lumii. Teleologia, ca știință a scopurilor și critică a facultății de judecare (teleologice) construită pe temeiul conceptului finalității, pretinde, tocmai datorită structurii formale a conceptului finalității, o concepție despre om, care nu ia forma unei teorii, ci a unui proiect antropologic. Sensul despecificării "esențiale" a omului (operația a doua) și al respecificării lui (aceeași operație) constă în faptul că acesta nu se mai distinge de celelalte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acesta nu se mai distinge de celelalte "elemente" ale naturii în primul rând printr-un atribut anume, ci prin întregul său mod-de-a-fi. Scop final al existenței lumii fiind, omul depășește și mecanismul naturii (putând să-și propună scopuri) și simpla finalitate a acesteia care, de altfel, este consecința extinderii asupra ei a unui principiu al facultății de judecare reflexive (aparținând omului). Această respecificare a omului are drept consecință, în plan teoretic, construirea teleologiei în forma criticii facultății căreia îi este concept
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a acesteia care, de altfel, este consecința extinderii asupra ei a unui principiu al facultății de judecare reflexive (aparținând omului). Această respecificare a omului are drept consecință, în plan teoretic, construirea teleologiei în forma criticii facultății căreia îi este concept finalitatea: facultatea de judecare. Ca orice critică a unei facultăți a ființei raționale în sistemul kantian, teleologia nu este posibilă decât în supoziția unei anume viziuni asupra omului ca scop final al creației, o viziune care ia forma proiectului antropologic (acesta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fiind judecăți sintetice -, conținutul proiectului antropologic cuprinde o descriere a omului cu valoare pentru întemeierea teleologiei (a "criticii facultății de judecare") și, în general, pentru susținerea demersului critic kantian. În Critica facultății de judecare, "locul natural" al conceptului kantian al finalității, întâlnim mai multe sensuri ale acestui concept, toate însă subordonate structurii formale pusă în evidență mai devreme. Aceste sensuri sunt diferite de cele două ipostaze ale finalității despre care a fost vorba în acest studiu, finalitatea practică și finalitatea naturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
critic kantian. În Critica facultății de judecare, "locul natural" al conceptului kantian al finalității, întâlnim mai multe sensuri ale acestui concept, toate însă subordonate structurii formale pusă în evidență mai devreme. Aceste sensuri sunt diferite de cele două ipostaze ale finalității despre care a fost vorba în acest studiu, finalitatea practică și finalitatea naturii (prima exprimă modul de a gândi ființa rațională ca scop final al creației întrucât ea posedă facultatea de a formula scopuri absolut independente de mecanismul sau "finalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al conceptului kantian al finalității, întâlnim mai multe sensuri ale acestui concept, toate însă subordonate structurii formale pusă în evidență mai devreme. Aceste sensuri sunt diferite de cele două ipostaze ale finalității despre care a fost vorba în acest studiu, finalitatea practică și finalitatea naturii (prima exprimă modul de a gândi ființa rațională ca scop final al creației întrucât ea posedă facultatea de a formula scopuri absolut independente de mecanismul sau "finalitatea" naturii; de asemenea, finalitatea practică aparține domeniului artei umane
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al finalității, întâlnim mai multe sensuri ale acestui concept, toate însă subordonate structurii formale pusă în evidență mai devreme. Aceste sensuri sunt diferite de cele două ipostaze ale finalității despre care a fost vorba în acest studiu, finalitatea practică și finalitatea naturii (prima exprimă modul de a gândi ființa rațională ca scop final al creației întrucât ea posedă facultatea de a formula scopuri absolut independente de mecanismul sau "finalitatea" naturii; de asemenea, finalitatea practică aparține domeniului artei umane și chiar moravurilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalității despre care a fost vorba în acest studiu, finalitatea practică și finalitatea naturii (prima exprimă modul de a gândi ființa rațională ca scop final al creației întrucât ea posedă facultatea de a formula scopuri absolut independente de mecanismul sau "finalitatea" naturii; de asemenea, finalitatea practică aparține domeniului artei umane și chiar moravurilor și este legată de facultatea de a dori; cea de-a doua exprimă modul de a concepe obiectele ce aparțin naturii nu doar potrivit mecanismului acesteia, ci și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost vorba în acest studiu, finalitatea practică și finalitatea naturii (prima exprimă modul de a gândi ființa rațională ca scop final al creației întrucât ea posedă facultatea de a formula scopuri absolut independente de mecanismul sau "finalitatea" naturii; de asemenea, finalitatea practică aparține domeniului artei umane și chiar moravurilor și este legată de facultatea de a dori; cea de-a doua exprimă modul de a concepe obiectele ce aparțin naturii nu doar potrivit mecanismului acesteia, ci și ca mijloace în vederea unor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
chiar moravurilor și este legată de facultatea de a dori; cea de-a doua exprimă modul de a concepe obiectele ce aparțin naturii nu doar potrivit mecanismului acesteia, ci și ca mijloace în vederea unor scopuri, prin urmare, ca scopuri relative). Finalitatea apare ca principiu transcendental (astfel este principiul finalității naturii, întrucât conceptul obiectelor gândite ca fiind supuse lui nu conține nimic empiric, fiind vorba de "conceptul pur al obiectelor cunoașterii experimentale posibile în genere"100) sau ca principiu metafizic (astfel este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a dori; cea de-a doua exprimă modul de a concepe obiectele ce aparțin naturii nu doar potrivit mecanismului acesteia, ci și ca mijloace în vederea unor scopuri, prin urmare, ca scopuri relative). Finalitatea apare ca principiu transcendental (astfel este principiul finalității naturii, întrucât conceptul obiectelor gândite ca fiind supuse lui nu conține nimic empiric, fiind vorba de "conceptul pur al obiectelor cunoașterii experimentale posibile în genere"100) sau ca principiu metafizic (astfel este principiul finalității practice, întrucât conceptul facultății de a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]