3,537 matches
-
ingenios o pseudointrigă, dar compozițiiile suferă adesea, la nivelul ansamblului, prin lipsa coeziunii. SCRIERI: Zilele cele scurte, București, 1981; Cumpenele, București, 1985; Filmare la două aparate, București, 1988; Atelierul de tatuaje, București, 2002; Loc deschis, București, 2003. Repere bibliografice:Dinu Flămând, Un prozator surpriză, AFT, 1981, 8; Irina Petraș, „Zilele cele scurte”, TR, 1981, 35; Ioan Holban, Profunzimea retrăirii, CNT, 1981, 36; Doina Uricariu, „Zilele cele scurte”, RL, 1981, 38; Cornel Moraru, „Zilele cele scurte”, VTRA, 1982, 5; Poantă, Radiografii, II
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
aprinse-n templul nimănui.” Dorința, tragică, de extincție a romanticului sau chemarea, mai relaxată, de dispariție care îl „soarbe” pe simbolist fac loc unei cavalcade înspăimântate spre moarte: „E vremea. Noaptea va veni curând/ Și vântul urlă ca un lup flămând.../ Și-ascute timpul coasa lângă tine./ Dă pinteni Morții. E târziu de-acum...”. Nu atât veșmintele sufletului romantic sunt noi la P., cât trăirea și situarea lui în lume. Schema romantică a inadecvării eului la lume este aceeași, dar eul
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
Paleologu, Ipoteze, 325-328; Ștefănescu, Jurnal, 37, 155-156, 184-188; Grigurcu, Critici, 525-529; Zaciu, Cu cărțile, 17-22; George Arion, Alexandru Philippide sau Drama unicității, București, 1982; Bucur, Poezie, 222-236; Cândroveanu, Printre poeți, 7-13; Horia Avrămuț, Alexandru Philippide, București, 1984; Cheie-Pantea, Palingeneza, 170-178; Flămând, Intimitatea, 69-75; George Gibescu, Alexandru Philippide, București, 1985; Ovidiu Ghidirmic, Poeți neoromantici, Craiova, 1985, 105-128; Scarlat, Ist. poeziei, III, 94-108; Alexandru I. Philippide în dialog cu contemporanii, I-II, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 1986; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 291-302; Alex.
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
proiecteze aceeași stare de vitalitate torturantă, însă în expresie mai frustă, în alt decor, asiatic, pentru ca în Krum cuceritorul să construiască, parcă din piatră, o înfățișare de centaur sălbatic: „Pe armăsar în spume oprit, ca un erete/ Privirea o rotește flămândă pe câmpii./ Oștirile-i în urmă se-nalță mii și mii,/ Desfășurând spre zare un mișcător perete!”. Motivul „barbariei” va fi reluat într-un cadru larg în Cântecele stepei, cărora Tudor Vianu le găsește afinități cu Anabasis, poemul lui Saint-John
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
așa ca toți țăranii / ce-n viața lor nu s-au luat de gât / decât cu greutățile și anii. // Mă doare satul care m-a născut / din uterul țărânii sângerânde / un sat de munte îngropat în lut / cu stelele iluziei flămânde.” Mereu la persoana întâi, oficiind parcă, poetul încearcă potriviri muzicale și, uneori, mitice: „Eu l-am văzut pe Oedip, tulburătoru-i chip”; „Să-nceapă ploaia / E inutilă arca / Eu voi rămâne singurul aici”; „Rămân pe veci păstorul umbrei mele / îmbogățit de
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
înclinat”, ST, 1967, 8; Oarcăsu, Oglinzi, 264-269; Dumitru Micu, „Antù”, RL, 1969, 2; Ion Oarcăsu, „Antù”, TR, 1969, 2; Dan Laurențiu, „Antù”, LCF, 1969, 14; Mircea Zaciu, Poezie - iluzie?, VTRA, 1971, 1; Horia Bădescu, „13 iluzii”, ST, 1971, 3; Dinu Flămând, „13 iluzii”, LCF, 1971, 12; [Nicolae Prelipceanu], TR, 1971, 14 (semnează Victor Felea, Adrian Marino, Marcel Petrișor, Ion Pop și Ion Vlad); Constantin Hârlav, „13 iluzii”, ECH, 1971, 5; Ion Vlad, Trei volume de proză, TR, 1973, 18; Aureliu Goci
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
său critic. R. este un nume reprezentativ nu numai pentru configurația inițială a „Echinoxului”, ci, așa cum observa Laurențiu Ulici, și pentru profilul scriitoricesc al promoției ’70. SCRIERI: Pagini de critică, îngr. și pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1988. Repere bibliografice: Dinu Flămând, Olimpia Radu, ECH, 1973, 5-6; Marian Papahagi, Pentru Pia, ECH, 1973, 5-6; Eugen Uricaru, Primul dintre noi, ECH, 1973, 5-6; Marcel Runcanu, Ne rămân amintirile, ECH, 1973, 5-6; Aurel Șorobetea, Pia, ECH, 1973, 5-6; Adrian Popescu, Pia, ECH, 1975, 6
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
cu Ioan Flora și Răzvan Voncu); Adrian Păunescu, Razumemo, Krusevac, 2001, Osam pesama, 2003, Pismo srpskom prijatelju, Krusevac, 2003, Povratak na Atlantidu, Belgrad, 2003, Put ka Homeru, 2003. Repere bibliografice: Radu G. Țeposu, Sarcasm și ideal, FLC, 1987, 6; Dinu Flămând, Spectacolul prudenței, RL, 1987, 10; Marin Sorescu, Adam Puslojić - omul, opera și încă ceva, R, 1987, 10; Munteanu, Jurnal, IV, 131-135; Ungureanu, Imediata, II, 336-345; Alexandra Crăciun, Împărtășania prin cuvânt, CC, 1995, 3-4; Virgil Mihaiu, A plânge, a nu plânge
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
chiar aici), Adrian Marino (cu numeroase comentarii de ideologie literară), Gheorghe Grigurcu, Mihai Novicov, Teodor Vârgolici, Dan Culcer, Eugen Negrici, Laurențiu Ulici, Romul Munteanu, Niculae Gheran, Aureliu Goci, Mircea Anghelescu, Dan Zamfirescu, Eugen Simion, Al. Oprea, Ov. S. Crohmălniceanu, Dinu Flămând, Serafim Duicu, Nicolae Manolescu, Costin Tuchilă, Cornel Ungureanu, Valentin Tașcu ș.a. Critica de teatru și de artă încearcă să scoată în evidență valorile locale. Constantin Brâncuși și Ion Țuculescu sunt creatori care oferă dese prilejuri de afirmare a orgoliului local
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
la Indiana University (Bloomington) și doctoratul, în aceleași discipline, în 1998. Lucrează apoi ca assistant professor de literatură americană și teorie literară la University of North Carolina (Greensboro). A debutat în 1983 la revista „Amfiteatru”, cu un eseu despre Dinu Flămând și editorial, în 1985, cu Ceremonia textului. A colaborat, de regulă cu studii critice, în numeroase publicații, printre care „România literară”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Contrapunct” (unde în 1990 și 1991
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
grijă cu care sărut o sabie”. Meditează la „bunăcreșterea inspirației” („există o bunăcreștere a inspirației: de a nu se amesteca / dincolo de râu”), expresie care ar presupune „legitimul rămășag cărturăresc” al poetului de a codifica ideea pe mai multe etaje (Dinu Flămând), dar în care se distinge mai ales delimitarea privind „marea trecere”(râul) văzută la nivelul materiei cvasianonime, desemnată ca „viață fără nume”. Tema de adâncime și obsesia fundamentală constă într-o meditație, caracteristică pentru lirica modernă, care își conține și
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
expresionist care nu cultivă însă beatitudinile și imponderabilele naturii, ci semnele ei amenințătoare” (Eugen Simion), ca, de exemplu, în „Să ne adăpostim, stele / bâjbâie în întuneric clătinând frunzele, norii de-alcool / Ceva de nerecunoscut stă prin preajmă și încrețește apa flămândă” (Pădure). Tulburând imaginea conturată anterior, Arta răbdării (1993) exprimă mai pregnant o criză în fond fertilă. Notarea „stării de fapt” și echivalarea ei cu „mainimicul” individualizează „noul sezon elegiac” anunțat într-un poem în care tristețea mallarmeană a cărnii este
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Cluj-Napoca, 1993; Avantajele insomniei, Timișoara, 1997; Tratat de oboseală, Cluj-Napoca, 1999; O uitare de texte, Botoșani, 1999; Interioarele nebune, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Viața fără nume”, AFT, 1981, 1; Laurențiu Ulici, Textul și viața, RL, 1981, 4; Dinu Flămând, Bunăcreșterea inspirației, VST, 1981, 5; Ioan Milea, Viața și numele, ECH, 1981, 1-3; Ion Cristofor, Volume de poezie, ST, 1981, 4; Radu Săplăcan, „Viața fără nume”, TR, 1981, 20; Radu G. Țeposu, Poezia unei promoții, ECH, 1981, 4-5; Gheorghe Perian
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Cărtărescu, Postmodernismul, 391; Milea, Sub semnul, 113-116; Bucur, Poeți optzeciști, 136-137; Daniel Corbu, Generația poetică ‘80, Iași, 2000, 73-75; Regman, Ultime explorări, 66-71; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 201-204; Manolescu, Lista, I, 356-358; Dicț. scriit. rom., III, 328-330; Dinu Flămând, „Mürezan” în franceză, VTRA, 2003, 1. C.H.
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
Manolescu, Alte exerciții de lectură, RL, 1980, 32; Ion Buduca, Personalitatea criticului, RL, 1981, 6; Grigurcu, Critici, 518-524; Zaciu, Cu cărțile, 199-203; Grete Tartler, Castitatea poeziei, RL, 1983, 35; Gheorghiu, Reflexe, 148-150; Nicolae Manolescu, Critica variantelor, RL, 1984, 1; Dinu Flămând, Spectacolul analizei, AFT, 1984, 3; Dan C. Mihăilescu, „Critica de atelier”, T, 1984, 4; Adrian Marino, Critica filologică, TR, 1986, 5; Ion Pop, „Intelectualitate și poezie”, ST, 1986, 2; Mihai Zamfir, Medieval și universal, RL, 1986, 5; Gabriela Danțiș, „Intelectualitate
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
prin simboluri/ prin deprinderi dozate bine gândite:/ febra la cinci pasta de ras biberonul// Ventuza asta pusă pe-obiecte/ îmblânzind justificând dinafară// Simboluri niciodată ratate: de pe-acum/ ne jucăm de-a senilii mergem țepeni// Înăuntru. Înăuntru e bruta lucidă flămândă/ Înăuntru e creierul tânăr/ pofticios - vulpe veșnic gravidă” (Teze despre zilele faste). Plasarea abstracțiunilor în proximitatea rău famată a organicului („Fragilitatea Martei - un exces de adrenalină/ luciditatea - cianura dintr-o vișină crudă”), laolaltă cu suspendarea barierelor de protecție sintactică, generează
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Alberto Moravia, Disprețul, Constanța, 1997; Gianni Vattimo, Pier Aldo Rovatti, Gândirea slabă, Constanța, 1998; Pier Paolo Pasolini, Petrol, pref. Giuseppe Zigaina, Constanța, 1999; Mario Luzi, Poezii, Constanța, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Județul sufletului cu trupul, RL, 1980, 9; Dinu Flămând, „Elegii vorbite”, VST, 1983, 14; Hristu Cândroveanu, „Elegii vorbite”, FLC, 1983, 28; Grete Tartler, Armonia disonanțelor, RL, 1985, 41; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Ulici, Lit. rom., I, 225-227; Grigurcu, Poezie, II, 236-239; Dicț. scriit. rom., III, 769-772; Mircea
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
elaborare. 1. Terapiile comportamentale și cognitive din primul val: de la Pavlov la Skinner Condiționare clasică sau reactivă sau de tip I (Pavlov) Lucrările lui Pavlov Stimulul și răspunsul Prezentarea hranei (stimul necondiționat) declanșează un răspuns de salivare (răspuns necondiționat) câinelui flămând. Este vorba despre o reacție fiziologică înnăscută. Dacă administrarea hranei este precedată cu doar câteva secunde de un sunet (stimul neutru), după un număr oarecare de asocieri stimulul neutru devine stimul condiționat: sunetul, doar el singur, declanșează salivația. Spunem că
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la o înțelegere a reacțiilor nevrotice umane. Reluând în laborator lucrările lui Masserman, el demonstrează că, spre deosebire de ceea ce gândea Freud, reproducerea experimentală a noțiunii de conflict nu este indispensabilă instalării „nevrozei”; intensitatea stimulului nociceptiv poate fi suficient. Astfel, o pisică flămândă se dovedește incapabilă de a se alimenta la vederea cuștii experimentale în care a primit șocuri electrice. Invers, cu cât se îndepărtează de mediul traumatizant, cu atât alimentarea poate juca un rol „calmant” în răspunsurile emoționale ale animalului. Reacția „nevrotică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
criză de mânie, comportamentele de tip țipăt, spargere de obiecte sau lovire a unei persoane aparțin clasei de conduite agresive, dar topografia lor este cu totul diferită. Această concepție ilustrată cu claritate de formula S→R. Skinner, 1938. Un câine flămând nu poate să nu saliveze în prezența hranei. Astfel, un automobilist este capabil să ignore culoarea roșie a semaforului, prin stimul discriminativ înțelegându-se în mod normal oprirea vehiculului. De exemplu, debilitatea mentală. De exemplu, un accident vascular celebral ce
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
O noapte cu ghinion, București, 1993; Dramaturgia istorică română contemporană, I-II, introd. edit., București, 1974; Lucian Blaga, Poezii, București, 1982; Al. Davila, Vlaicu Vodă, pref. C. Ciuchindel, București, 1988 (în colaborare cu C. Ciuchindel); George Acsinteanu, Piatra neagră. Convoiul flămânzilor, pref. Al. Piru, București, 1990; Ionel Teodoreanu, Arca lui Noe, pref. edit., București, 1991, Secretul Anei Florentin, pref. edit., București, 1992; Vasile Alecsandri, Poezii. Despot Vodă, București, 1995; Tudor Vianu, Scriitori clasici români, pref. edit., București, 1998; I.L. Caragiale, Momente
NISTOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
dosar al inginerului Nicolae Văideanu, inventatorul udovilului, un soi de rachetă autohtonă. SCRIERI: Întâmplări în liniștea unei fotografii, Iași, 1978; Paradisul provizoriu, București,1982; Proprietarul de iluzii, București, 1988. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Ipostaze ale reportajului, LCF, 1978, 48; Dinu Flămând, Un remarcabil portretist, AFT, 1978, 12; Mihai Ungheanu, „Întâmplări în liniștea unei fotografii”, LCF, 1979, 8; Mircea Mihăieș, Tentația povestirii, O, 1982, 21; Mircea Zaciu, „Paradisul provizoriu” ST, 1982, 5; Al. Călinescu, Viața prozei și proza vieții, CL, 1982, 7
NISTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288465_a_289794]
-
În pofida diversității opiniilor, numitorul comun este concluzia vizând importanța etică a judecății critice. Se reproșează criticii unele ezitări în eliminarea compromisului, precum și incapacitatea de a influența vizibil activitatea scriitoricească. La ancheta Critica literară și receptarea poeziei de azi răspund Dinu Flămând, Mircea Martin, Ioan Buduca. Se fac interviuri cu Marin Preda, D. R. Popescu, Ion Vlasiu sau convorbiri cu Șerban Cioculescu, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Nicolae Balotă, Ion Negoițescu, Michael Ricciardelli, Alvin Töffler. Paginile revistei oferă spațiu
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
Cântece de lume, îngr. și introd. Gh. Ciobanu, București, 1955; Scrieri literare, I-III, îngr. Radu Albala și I. Fischer, introd. Paul Cornea, București, 1963; Felurite, îngr. și introd. Mircea Muthu, Cluj, 1973; Pilde și istorioare, îngr. și postfață Dinu Flămând, București, 1975; Istoria prea înțeleptului Archir cu nepotul său Anadam. O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, îngr. I. Fischer, București, 1996. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 92-96; Gaster, Lit. pop., 75-76, 150-159, 164-168, 193-195, 461-471; G. Dem
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
Oamenii, 120-123; Papadima, Ipostaze, 190-229, 289-304; Muthu, Lit. rom., 121-154; Dicț. lit. 1900, 656-658; Simion, Dimineața, 287, 321-322, passim; Constantin Mateescu, Drumurile lui Anton Pann, București, 1981; Piru, Ist. lit., 68-70; Săndulescu, Portrete, 11-25; Scarlat, Ist. poeziei, I, 204-214, passim; Flămând, Intimitatea, 6-26; Anghelescu, Lectura, 49-54; Ilie Dan, Anton Pann, București, 1989; Manolescu, Istoria, I, 114-119; Negoițescu, Ist. lit., I, 19-23; N.A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 419-432; Dicț. analitic, I, 249-251; Dicț. esențial, 603-605; Micu, Ist. lit.
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]