KorAP: Find »[drukola/base=fluvial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...83 84 85 ...404 >

10,086 matches

Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

nicidecum s-o diminueze. Monarhia habsburgică, deși dobândise la Berlin o victorie diplomatică, o considera totuși incompletă spre a-și consolida și extinde poziția în detrimentul celei ocupateă de Rusia. În consecință, urmărind să obțină controlul absolut și incontestabil asupra navigației fluviale pe segmentul cuprins între Porțile de Fier și Galați, aflat sub autoritatea Comisiei Europene a Dunării (CED), coroana bicefală, promovând o diplomație subtilă, a militat pe față pentru întărirea și extinderea competenței acestui organism internațional. După cum evenimentele ulterioare o vor

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de primăvară a comisiei 34. Necazurile pentru țara noastră aveau să înceapă însă la sfârșitul anului 1879. În conformitate cu stipulațiile articolului 56 din Tratatul de la Berlin, CED, asistată de delegații statelor riverane, trebuia să elaboreze un regulament de navigație și poliție fluvială pentru porțiunea de Dunăre cuprinsă între Turnu Severin și Galați. Cu ocazia sesiunii comisiei din noiembrie-decembrie 1879, problema navigației pe segmentul Porțile de Fier-Galați nu a făcut obiectul unei dezbateri. S-a luat numai hotărârea constituirii unui comitet, format, la

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
pe bună dreptate, din această cauză, "proiectul austriac", a fost supus spre dezbaterea Comisiei Europene 44. Conținutul său vine să reflecte încă o dată optica neschimbată a Vienei. În acest act se prevedea că elaborarea regulamentului de navigație și de poliție fluvială pentru Dunărea de Jos era încredințată CED, în timp ce aplicarea și supravegherea acestuia cădeau în sarcina unui nou organism: Comisia Mixtă a Dunării de Jos, cu sediul la Rusciuk, alcătuită din reprezentanții statelor riverane sectorului Porțile de Fier-Galați - România, Serbia și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
în litigiu sau contestațiile urmau a fi judecate, în ultimă instanță, de această comisie 45. Proiectul, sub formula în care fusese redactat, atingea grav suveranitatea statelor riverane, reprezentând o încălcare clară și gravă a legislațiilor publice în materie de navigație fluvială statuate în cadrul Congreselor de la Viena (1815) și Paris (1856). Cum era și firesc, guvernul român s-a opus acestui proiect. În aceeași ședință a comisiei Europene din 4 iunie, delegatul României, colonelul Eustațiu Pencovici, a luat atitudine împotriva amestecului austriac

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
La 13 noiembrie 1880, Comisia Europeană a Dunării a remis o notă Serbiei și Bulgariei, prin care invita autoritățile acestor state să trimită, la 29 noiembrie, delegații pentru a participa la ședințele comisiei consacrate elaborării regulamentelor de navigație și poliție fluvială pe segmentul danubian cuprins între Porțile de Fier și Galați 67. În ședința din 4 decembrie (1880) a început, în prezența delegaților statelor riverane, reprezentanții Serbiei și Bulgariei, având calitatea de invitați și un drept de vot consultativ, discutarea proiectului

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
a judeca în prima și ultima instanță toate aceste litigii, în sfârșit dreptul de a solicita în mod public forța statelor riverane și de a face ca prin intermediul lor să fie executate deciziile ei în materie de navigație și poliție fluvială. Chiar căpitanii porturilor noastre ar fi puși, sub raport de funcțiile lor, sub jurisdicția și dependența Comisiei Mixte. Or, veți înțelege foarte ușor, domnule Trimis, că un atare sistem, dacă ar fi instituit, ar fi fără precedent în istoria legislației

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
participarea statelor riverane și cu supravegherea acestora de către un inspector general numit de CED În urma apariției propunerii Barrère, cabinetul Brătianu se manifesta împotriva creării Comisiei Mixte și cerea cu fermitate ca dreptul de aplicare a Regulamentelor de navigație și poliție fluvială între Porțile de Fier și Galați să revină statelor riverane, respectiv Serbiei, Bulgariei și României 160. Între timp, în a doua jumătate a lunii noiembrie, 1881, în urma deciziei comune a celor doi secretari de stat de la Foreign Office, lordul Granville

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și Sankt Petersburg, ulterior între Ballplatz și Foreign Office cu privire la "planul Barrère", autoritățile de la București aveau acum de înfruntat o veritabilă coaliție a Marilor Puteri. Așadar, în cursul lucrărilor sesiunii CED, dacă în problema regulamentului propriu-zis de navigație și poliție fluvială nu au existat divergențe sensibile de păreri, delegații României și Bulgariei formulând doar rezerve cu privire la tratamentul vamal al vaselor, pilotajul și delimitarea porțiunilor pe fluviu pentru executarea supravegherii polițienești 207, chestiunea punerii în aplicare a acestuia, conform "proiectului Barrère", a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și respingând categoric "proiectul Barrère" care leza suveranitatea statală a României. Conformându-se instrucțiunilor primite 209, colonelul Eustațiu Pencovici a susținut din capul locului dreptul statelor riverane de a executa în limitele apelor teritoriale respective regulamentul de navigație și poliție fluvială. Reprezentantul țării noastre s-a prezentat în fața comisiei, în ședința din 27 mai, cu un contraproiect românesc, opozabil celui francez, în care era propusă crearea unei "comisii de supraveghere a executării regulamentului de navigație"210. Acest organism ar fi urmat

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de diplomația română aducea o binemeritată și legitimă repunere în drepturi a suveranității țărilor riverane, flagrant încălcată în "planul Barrère". După cum arăta și C.I. Băicoianu în cunoscuta sa lucrare despre Dunăre, proiectul românesc exprima imperativul că "execuția regulamentelor de poliție fluvială trebuie să fie rezervată statelor riverane"211, cerință de la care guvernul de la București nu înțelegea să se abată cu nici un pas. Jocurile erau însă de multă vreme făcute. În ședința din 2 iunie (1882), "proiectul Barrère", în calitate de parte integrantă a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
riverane"211, cerință de la care guvernul de la București nu înțelegea să se abată cu nici un pas. Jocurile erau însă de multă vreme făcute. În ședința din 2 iunie (1882), "proiectul Barrère", în calitate de parte integrantă a regulamentului de navigație și poliție fluvială (partea C), a fost votat și adoptat de către toți delegații, cu excepția celui român, care l-a respins (s.n.), și a celui bulgar, care și-a dat acordul, dar sub rezerva acceptării Bulgariei ca membră a CED și a excluderii posibilității

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
acceptat fără ezitare (s.n.). De altfel, autoritățile de la Viena au ținut să declare că proiectul Barrère reprezintă maximum de concesii pe care erau dispuse să le facă213. Dezbaterea a rămas deschisă deoarece, prin opoziția României, regulamentul de navigație și poliție fluvială nu a obținut acordul tuturor statelor-membre ale CED și, în consecință, nu a putut intra în vigoare, din moment ce nu a fost acceptat cu unanimitate de voturi. Prin urmare, guvernele puterilor europene au început o serie de consultări în vederea rezolvării chestiunii

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
invitate să participe la Conferința internațională de la Londra, preconizată a avea loc la începutul anului 1883, ea având pe ordinea de zi prorogarea Comisiei Europene a Dunării, extinderea competenței acesteia până la Brăila și aprobarea regulamentului de navigație și de poliție fluvială pentru sectorul Porțile de Fier-Brăila. În această conjunctură, realizând izolarea diplomatică în care se afla și intuind că Marile Puteri în mod cert nu îi vor invita la conferință pe plenipotențiarii României, diplomația țării noastre s-a adresat Vienei. Noul

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
justificau participarea. Cu toate acestea, dându-și seama că obținerea agrementului puterilor occidentale se dovedea a fi un lucru extrem de anevoios, diplomația română a propus, în ultimă instanță, ca în locul preconizatei Comisii Mixte, supravegherea aplicării Regulamentului de Navigație și Poliție Fluvială în amonte de Galați, până la Turnu Severin, să revină tot Comisiei Europene 227. Între timp, au venit și răspunsurile la circulara lordului Granville din capitalele europene, cu privire la participarea României la lucrările conferinței, răspunsuri care, fără a fi clar și net

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Comisia Mixtă a Dunării. De asemenea, Viena era decisă să nu accepte ca navigația danubiană să fie controlată de statele riverane, într-un sector al fluviului în care prezența navelor austro-ungare era aproape exclusivă. De asemenea, executarea regulamentului de poliție fluvială nu putea fi încredințată statelor riverane, "neputându-se avea încredere nelimitată în imparțialitatea și sinceritatea lor", ea căzând în sarcina exclusivă a Comisiei Mixte 230. În corespondența schimbată în cursul lunii ianuarie între Kálnoky și Granville, cel dintâi i-a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-și sediul la Galați sistemul de tarife pe care urma să-l aplice în scopul stabilirii unor reguli uniforme pentru întreaga Dunăre maritimă. Prin articolul 7, i se dădea în sfârșit satisfacție Austro-Ungariei, fiind adoptat regulamentul de navigație și poliție fluvială pentru sectorul Porțile de Fier-Brăila, elaborat în cadrul sesiunii CED din primăvara anului 1882249. "Proiectul Barrère", constituind ultima parte a acestui act internațional (articolele 96-107), el a fost totuși parțial modificat. În primul rând, statele membre ale Comisiei Mixte nu mai

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
din Londra de N. Callimachi-Catargi lui V. Boerescu. 59 Ibidem, p. 9. Telegrama cifrată nr. 13.531 din 21 august 1880, trimisă din București de V. Boerescu lui N. Callimachi-Catargi. 60 Ibidem, p. 25. Notiță asupra regulamentelor de navigație, poliție fluvială și supraveghere a Dunării între Galați și Porțile de Fier (Memoriu înaintat de N. Callimachi-Catargi lordului Granville). 61 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 40/1880, fila 1. 62 Ibidem, f. 55. 63 Ibidem, f. 83. 64

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și problemele ei științifice, economice și politice, București, 1921, p. 148. 246 Ibidem. 247 Textul Tratatului de la Londra figurează în Cestiunea Dunărei, pp. 568-571 și în Paul Gogeanu, op. cit., pp. 142-144. 248 Ibidem. 249 Textul Regulamentului de navigație, de poliție fluvială și de supraveghere aplicabilă la porțiunea Dunării situată între Porțile de Fier și Brăila figurează în Cestiunea Dunării, pp. 571-594. 250 N. Dașcovici, Dunărea noastră, București, 1927, p. 43. 251 Paul Gogeanu, op. cit., p. 139. 252 Ibidem, p. 140. 253

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
puterea cea mai interesată de libera navigație pe Dunăre și de neutralitatea Mării Negre, care, de la Congresul de la Berlin, a fost, dintre toate puterile europene, cea care a apărat în modul cel mai energic și constant doctrinele liberale proclamate în materie fluvială de Actul Final al Congresului de la Viena din 1815 și înscrise în dreptul public al Europei, considerându-se o cucerire a civilizației moderne, Anglia a luat, încă o dată, inițiativa unei reuniuni diplomatice chemată a da o soluție definitivă la toate chestiunile

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
putea să le subestimăm pe unele fără a le compromite pe celelalte. Deliberările viitoarei conferințe* se vor învârti probabil în jurul acestor patru chestiuni principale: 1) prelungirea mandatului Comisiei Europene și extinderea puterilor ei; 2) discutarea regulamentului privind navigația și poliția fluvială a Dunării între Galați și Porțile de Fier; 3) emanciparea brațului Chilia de sub jurisdicția internațională a Europei; 4) executarea stipulațiilor Congresului de la Berlin în ceea ce privește distrugerea obstacolelor care se opun navigației pe Dunăre și referitor la demantelarea fortărețelor situate pe malul

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Congres, de la Berlin, expunând într-o manieră sumară diversele faze prin care a trecut ea și preocupându-ne mai ales de studiul conduitei Austriei; vom arăta apoi actuala stare a chestiunii și punctele pe care se sprijină litigiul austro-român. Doctrinele fluviale ale Congresului de la Viena Se citează întotdeauna drept bază în legislația fluviilor care separă sau traversează mai multe state în cursul lor, principiile proclamate de Congresul de la Viena din 1815 în materie de navigație. Este deci necesar ca noi să

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
să elaborăm o perspectivă exactă asupra conținutului și a valabilității acestei convenții internaționale, care constituie punctul de plecare al tuturor discuțiilor având legătură cu navigarea pe marile cursuri de apă și care a servit drept model la aproape toate convențiile fluviale încheiate de națiunile moderne. Proclamarea principiilor generale asupra navigației pe marile fluvii este, evident, unul din cele mai frumoase titluri pe care Congresul de la Viena și l-a dobândit la recunoașterea popoarelor. Piedicile care jenau peste tot navigația, fie prin

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
fost luate în considerație de la punctul de unde deveneau navigabile până la vărsarea lor altfel decât ca un ansamblu, ca un tot unic și indivizibil. În acest spirit și-a început congresul lucrările sale și, dacă principiul comunității riveranilor asupra ansamblului domeniului fluvial nu figurează într-o manieră formală printre clauzele Actului Final, el nu constituie nici elementul primordial al libertăților fluviale sancționate de document. El rezultă implicit din textul articolului 108, care angajează statele riverane să soluționeze de comun acord tot ce

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
tot unic și indivizibil. În acest spirit și-a început congresul lucrările sale și, dacă principiul comunității riveranilor asupra ansamblului domeniului fluvial nu figurează într-o manieră formală printre clauzele Actului Final, el nu constituie nici elementul primordial al libertăților fluviale sancționate de document. El rezultă implicit din textul articolului 108, care angajează statele riverane să soluționeze de comun acord tot ce are legătură cu navigația pe râuri. O dată fixat pe condominiumul riveran, Congresul a proclamat în termeni preciși principiul libertății

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
trebuie executate în albia râului (articolul 113). Navigația în sine nu va putea fi, în consecință, supusă nici unei taxe, de orice natură ar fi ea. Noi putem trece sub tăcere celelalte principii stipulate de Congresul de la Viena în programul său fluvial, înțelegând că ele nu sunt decât decât o importanță secundară în raport cu principiile fundamentale pe care tocmai le-am expus. Rezultă că regimul fluviilor internaționale se bazează pe două mari principii esențiale: comunitatea riveranilor și libertatea de navigație. Fluviul le aparține

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]