7,943 matches
-
o populație ajunsă brusc în 1940 și 1944 fără loc și fără țară pentru că numele țării lor a dispărut de atunci din hărțile oficiale”. Motivația afectivă acționează ca un factor coagulant al nucleelor narative din povestirile despre deportări, refugiu, domiciliu forțat, obsesia claustrării, dar și a spațiilor libere, toate văzute în Copilăria mea pe-un ambalaj de ciocolată (1984) prin ochii unei adolescente, după cum același liant acționează și în romanul Siberia dus-întors, 73 de ruble (1991), unde țesătura epică este circumscrisă
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
exercițiu asumat lovinescian (de altfel, criticul va îngriji în 2003 o ediție a „revizuirilor” criticului de la „Sburătorul”.) Fără a produce mari mutații, dar și fără a-și propune cu dinadinsul aceasta („revizuirea nu trebuie să aibă ca efect o modernizare forțată. Moderația și firescul interpretării sunt greu de cucerit”, afirmă criticul în textul depre Ion Creangă), eseurile aduc în scenă perspective incitante și polemice, care redeschid dosarele unor „cazuri” prăfuite de clișee. Sunt prinși în sumar atât scriitori de prim-plan
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
refugiați peste hotare) trebuiau să simtă duritatea puterii domnești. Expresia ei cea mai curentă era „trecerea bucatelor pe seama Domniei”, confiscarea averii, adică (pe care Voievozii o păstrau pentru ei sau o „redistribuiau” celor apropiați). Văduvele - dacă ele existau - se trezeau forțate să treacă dintr-o „dependență” confortabilă într-o „stare de independență” marcată de pauperitate și încărcată de griji și responsabilități. Era vorba uneori de plătirea unor conturi, mai vechi, cum s-a întâmplat cu grecul Hristea Șcordocul, închis de Șerban
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unor experiențe utopice. În ele trebuie să vedem „criza valorilor morale” care erodează sufletește o societate, Îi tulbură sau chiar Îi anulează starea de echilibru interior, prăbușind-o, În final, În anomie, În anarhie. În cazul totalitarismului asistăm la impunerea forțată a unui model arhetipal, inautentic, represiv. În democrație, orice arhetip este eliminat. Nici unul dintre cele două sisteme nu are „repere” psihologice sau morale autentice. Totul este redus, din punct de vedere formal, la diferite „scenarii politice”, care Își au originea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ce nu trebuie divulgat. În felul acesta, examenul clinico-medical rămâne Înscris În cadrul practicii medicale, acceptată și Înțeleasă de către bolnav ca o relație specială cu medicul. bă Violul unei persoane, agresiunea sexuală, este un atentat la pudoarea acesteia, o acțiune agresivă, forțată, care aduce o gravă atingere integrității corporale și intimității psiho-morale a victimei. Este un act care se opune, prin brutalitate și violență, voinței unei persoane.. În același timp, el reprezintă un grav traumatism psihic și moral care va avea consecințe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
relație de comuniune Între persoane, o atracție reciprocă, o nevoie a mea de celălalt și invers. Ea este permanentă și inepuizabilă. Persoana umană nu poate exista singură. Ea are permanent nevoie de ceilalți. Chiar și când este singură, voit sau forțat, ea se află totuși În comuniune cu Dumnezeu. Persoana nu poate suporta singurătatea, Întrucât singurătatea o anulează. Ea are nevoie de ceilalți sau de o prezență interioară care este Dumnezeu, persoana divină supremă, dar și imaginea arhetipală a Tatălui. Ce
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o situație oedipiană descrisă de S. Freud În psihanaliză, trebuie să admitem că există și o situație prometeică În psihologia morală. Situația prometeică nu este un complex. Eu nu mă simt atras de un anumit model uman ideal În mod forțat. Eu nu lupt Împotriva acestuia, pentru a mi-l substitui persoanei mele. El corespunde aspirațiilor mele selective. Nu Îmi este impus, ci are semnificația unei chemări care mă atrage. Eu mă Îndrept către el. Este o nevoie a mea de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conduită de refugiu din fața unui pericol sau a unei realități inacceptabile moral, fie ca pe un univers deschis interior, construit din valori morale supreme. Persoana luptă Împotriva singurătății sale chiar și În situația În care această singurătate Îi este impusă forțat. Aflată, de exemplu, În condiții de claustrare severă, absolută, Împotriva voinței sale, persoana va lupta Împotriva singurătății. Ea va apela la un dublu, la un alterego În care să se reflecte și cu care să comunice. În felul acesta, este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valorile religioase având ca reprezentant tipologic sfântul. Rezultă de aici faptul că tipul psihomoral este dobândit fie prin imitația unui model ales de către individ, În mod liber, corespunzător cu tendințele, aspirațiile sau nevoile sale, fie că Îi este impus acestuia, forțat, ca o obligativitate, căreia nu i se poate sustrage și pe care trebuie, chiar Împotriva voinței sale, să-l imite și În final să-l adopte. Să insistăm asupra acestor aspecte. Alegerea liberă a modelului cu care doresc să mă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
formarea sa. Se discută rolul modelelor alese, motivele care stau la baza acestor alegeri. În egală măsură se are În vedere imitarea unor modele negative, atragerea În grupele marginale etc. Trebuie avută În vedere și impunerea unor modele, În mod forțat, refuzate de individ sau contrare aspirațiilor acestuia, cu toate consecințele lor; eă imaginea de sine pe care individul dorește și luptă să și-o construiască și după care să fie evaluat În societate are o importanță majoră. Această problemă a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al autodizolvării sale În mulțimea străină a noii cetăți. Vede și simte că este altul. Exilul este pierderea umanului din persoană, prin Înstrăinare. Pot exista Însă și situații de „ieșire din cetate” diferite de exil. Acestea sunt reprezentate de deportări forțate, prizonierat etc. Ele sunt situații accidentale care surprind brusc individul și care au consecințe negative asupra acestuia. Spre deosebire de exil, ele sunt mult mai dure, mai frustrante și resimțite sufletește și moral ca fiind nedrepte și nemeritate. Urmările Înstrăinării prin exil
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
deveni suspicioși; trecând Însă pe lângă ei ca simpli hajji (pelerini) și Întâmpinându-i cu Selam alekim 84, am putea primi ca răspuns al lor Alekim selam, oferindu-ni-se permisiunea de a ne continua liniștiți drumul. Am făcut adevărate marșuri forțate, zi și noapte. După-amiaza căutam o zonă mai ferită și mai joasă unde să putem aprinde focul fără a fi observați și unde să luăm masa de prânz, care consta din orez cu unt, biscuiți și fructe uscate. Seara nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nisip decât cu pâine, ceea ce Îl impresionă atât de tare, Încât luă decizia de a mă aduce Înapoi. M-am Întors, Însoțit fiind doar de un servitor și de tătar. Conform ordinelor pașei, am fost nevoiți să facem adevărate marșuri forțate, am schimbat caii, am traversat Tigrul, iar Într-o seară, foarte târziu, am ajuns la Mumilla, un mic orășel situat pe malul stâng al râului. Aici l-am cunoscut pe inspectorul ce se ocupa cu aprovizionarea armatei, iar acesta, suferind
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și critici, care, ușor amuzați, ușor intrigați, i-au apreciat prestația. Primele apariții editoriale - Flori de nufăr, Culise cernite (1904), Comedia adolescenții (1922) - conțin secvențe descriptive sau meditative, de un lirism desuet, a căror improprietate stilistică și abundență de figuri forțate generează texte bizare, care vor să ilustreze ideea „filosofică” din prefața la Comedia adolescenții: „Deci, vis și viață, egal halucinațiune”. Cam de aceeași factură sunt și nuvelele din volumul Trilogia dragostei (1933), oricum mai consistent ca narațiune, dar sufocat de
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
cu tenacitate să își definească orizontul prin adoptarea acelor poziții ale exilului care se identifică și cu atitudinea, și cu așteptările sale. Una din ideile-cheie este rezistența prin cultură, concept ce se impune în fața tendințelor de desnaționalizare și de rusificare forțată a lumii de acasă. Stamatu discută astfel despre propagandă și adevăr, despre Congresul de la Roma al studenților români din emigrație sau recenzează „cartea unui dezamăgit” (Enrique Castro Delgado, Cum am pierdut încrederea în Moscova). Scrie, de asemenea, articolul Spania și
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
și scoate revista „Viitorul țărei” (1902). Publică volumele Rime pierdute (1881), Poezii complecte (1883), De-ale inimei și Rouă și brumă (1900). Cunoscut ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Patetismul forțat, sensibilitatea superficială, comună nu erau departe de gustul unui anumit public și, susținute de muzică, romanțele sale au avut succes. Dor de răzbunare, considerată „capodopera” genului, provoacă însă, prin gesticulație grandilocventă, un comic involuntar. Cursivitatea dobândită la școala lui Macedonski
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
speculației, pornind de la pretexte istorice, cazurile grotesc-ambigue fiind transpuse în haina derutantă a tragediei cinice sau a farsei atroce. În centru se află analiza sistemelor politice opresive și a figurii tiranului, de unde și articularea parabolelor în jurul topoilor închiderii. Metaforele recluziunii forțate antrenează o întreagă ambianță a claustrofobiei: de la obsesia spațiului și timpului închis (temniță, buncăr, noapte) până la predilecția pentru destinele demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
din lume, din societate, reducând considerabil, uneori până la completa suprimare, relațiile sale cu celelalte persoane și cu mediul social; trebuie să vedem în aceste situații fie conduite de refugiu, fie manifestări ale unor tulburări psihice, situații nevrotice, complexuale etc.; supunerea forțată cu claustrarea individului este tot o formă de conduită care solicită capacitățile de adaptare ele acestuia; adaptarea este extrem de dificilă, întrucât se face împotriva voinței persoanei respective; refuzul adaptării, mai exact al integrării sociale, este specific unor persoane care aparțin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de medii ambientale străine, în care se așază grupe populaționale de emigranți, muncitori sezonieri sau alte categorii, venite din alte medii în căutare de lucru sau pentru alte motive, sociale, economice sau politice. O altă categorie o reprezintă mediile ambientale forțate, în care sunt obligați să conviețuiască unii indivizi, formând o comunitate eterogenă, în circumstanțe sociale deosebite: lagăre de muncă, prizonieri de război, colonii de muncă, colonii de delincvenți etc. Toate acestea ridică probleme deosebit de serioase și complexe. Pe lângă aspectele sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt reprezentate de campaniile militare, războaiele duse de o armată la mare distanță, într-un mediu nou, necunoscut, ostil și în starea de izolare (R. Jung, D. Rousset, A. Rodiet și A. Fribourg-Blanc). Urmează tulburările de sănătate mintală datorate deportărilor forțate, cele întâlnite la prizonierii de război sau la persoanele internate în lagăre de concentrare sau de muncă forțată (D. Rousset, E. Minkowski, H. Baruk). A treia situație specială o constituie alterarea stării de sănătate mintală la persoanele internate în mediul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ostil și în starea de izolare (R. Jung, D. Rousset, A. Rodiet și A. Fribourg-Blanc). Urmează tulburările de sănătate mintală datorate deportărilor forțate, cele întâlnite la prizonierii de război sau la persoanele internate în lagăre de concentrare sau de muncă forțată (D. Rousset, E. Minkowski, H. Baruk). A treia situație specială o constituie alterarea stării de sănătate mintală la persoanele internate în mediul penitenciar (Baillarger, E. Kraepelin, K. Bonhoeffer, Costedoat). Aceste aspecte menționate trebuie tratate cu deosebită atenție de către igiena mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Frankl, E.K. Cruickshank). Astfel, s-a subliniat importanța existenței unei predispoziții psihice în apariția tulburărilor mentale la aceste grupe populaționale, predispoziții de tipul: hiperemotivitate, constituție de tip senzitiv, ruperea bruscă și brutală de mediul familial, dezrădăcinarea etno-culturală, supunerea la muncă forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de fond pe care se grefează toată suita de tulburări psihiatrice, manifestate prin: stări depresive, stări anxioase, tulburări ipohondriace, crize isterice, psihoze
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apare în condițiile impunerii unor norme rigide de tip represiv/restrictiv în desfășurarea liberă a conduitelor și acțiunilor unui grup populațional. Acesta se poate ivi în situații de criză social-politică, revoluții, războaie, asedii, deportări, prizonierat, detenție sau în cazul instituționalizării forțate. Manifestările patologice ale acestui tip de tulburări psihosociale sunt marcate de un mare polimorfism: a) tulburări psihice de tip reactiv manifestate prin: privațiunea libertății cu sentimentul de claustrare, stare de panică, nesiguranță, teroare, lipsă de comunicare și schimbări culturale, izolare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
loc al reprimării”, iar personalul de îngrijire ca niște „persoane ostile”. Aceste persoane instituționalizate vor încerca permanent să „iasă” din instituție. Ele nu se pot adapta la modul de viață al acesteia. Formele de evadare sunt fie directe, de „ieșire forțată” din instituție, fie de „ieșire simbolică”. Cea de-a doua formă de evadare se manifestă în mod frecvent prin acte de suicid (șantajul suicidar, tentative de suicid sau chiar acte de suicid realizat), automutilări, greva foamei etc. Atât forma „pasiv-submisivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale pe o dreaptă, sub acțiunea unei forțe de tip elastic, adică o forță atractivă proporțională cu distanța
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]